1,031 matches
-
parte tempoului de alergare (care se schimbă de la o cursă la alta sau de la un tur la altul în cadrul aceleiași curse), tempou impus de necesitățile de ordin tactic (Rață G., 2002). Distanța oficială este de 3000 m, distanță în care alergătorul trece 28 de obstacole mobile Obstacolele măsoară 0,914 m în înălțime (masculin) și 3,96 m cel puțin în lungime, iar la feminin 0,762 m în înălțime și cel puțin 3,96 m în lungime. Greutatea fiecărui obstacol
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
iar la feminin 0,762 m în înălțime și cel puțin 3,96 m în lungime. Greutatea fiecărui obstacol este cuprinsă între 80 și 100 kg. (F.R.A., Regula- ment 2002), pentru a putea susține pe suprafața sa mai mulți alergători în același timp - Groapa cu apă cuprinzând și obstacolul măsoară 3,66 m (± 2 cm) în lungime și 3,66 m (± 2 cm) în lățime. Fundul gropii este acoperit cu o suprafață sintetică pentru de o grosime suficientă cât să
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
foarte scurtă ca durată - de regulă folosită la obstacolele mobile B. în funcție de piciorul care va realiza impulsia avem: călcare cu impulsie în talpa piciorului de atac călcare cu schimbarea piciorului de sprijin pe obstacol La obstacolul fix (groapa cu apă), alergătorul execută cu piciorul de sprijin (cel care ia contact cu obstacolul) o impulsie cu întinderea articulațiilor , urmată de o aterizare cât mai departe de baza de susținere a obstacolului, fără o înălțare a trunchiului pe verticală. La trecerea gropii cu
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
înălțime mică; dozarea se va face în funcție de nivelul de pregătire; se vor asigura toate condițiile pentru prevenirea eventualelor accidentări. VI. ALERGAREA DE ȘTAFETĂ Aspecte generale Alergările de ștafetă sunt singurele probe atletice care se desfășoară pe echipe constituite (din patru alergători, dar și din mai mulți în cazul alergărilor pe șosea - ekiden). Fiecare component al echipe de ștafetă aleargă distanța prevăzută prin regulamentul probei, transmițând un băț de ștafetă (tub gol, neted, colorat, cu secțiune circulară, având L=28-30cm și greutate
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
ekiden). Fiecare component al echipe de ștafetă aleargă distanța prevăzută prin regulamentul probei, transmițând un băț de ștafetă (tub gol, neted, colorat, cu secțiune circulară, având L=28-30cm și greutate mai mare de 50 grame) următorului component. Excepție face ultimul alergător (al patrulea, de regulă) care va trece linia de sosire și va preda bățul de ștafetă arbitrului. La alergările de ștafetă pe șosea nu se transmite băț de ștafetă, predarea ștafetei făcându-se prin atingerea componentului/partenerului cu palma !!! Conform
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
aduce bățul de ștafetă se numește aducător, iar cel care primește - primitor; după predarea bățului de ștafetă, aducătorul trebuie să rămână pe culoarul său până când pista este liberă și nici o altă echipă nu mai realizează schimb; la 4 x 100m, alergătorii 2,3 și 4 pot aștepta partenerul și începe alergarea cu până la maxim 10 m înaintea zonei de schimb - distanță ce poartă numele de zonă de așteptare. La celelalte distanțe de ștafetă, alergătorii așteaptă partenerul și încep alergarea chiar în
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
mai realizează schimb; la 4 x 100m, alergătorii 2,3 și 4 pot aștepta partenerul și începe alergarea cu până la maxim 10 m înaintea zonei de schimb - distanță ce poartă numele de zonă de așteptare. La celelalte distanțe de ștafetă, alergătorii așteaptă partenerul și încep alergarea chiar în zona de schimb; la 4 x 100m, toți alergătorii aleargă pe propriul culoar, pe când la 4 x 400m, doar primul din echipă aleargă pe culoar, iar cel de-al doilea până la ieșirea din
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
începe alergarea cu până la maxim 10 m înaintea zonei de schimb - distanță ce poartă numele de zonă de așteptare. La celelalte distanțe de ștafetă, alergătorii așteaptă partenerul și încep alergarea chiar în zona de schimb; la 4 x 100m, toți alergătorii aleargă pe propriul culoar, pe când la 4 x 400m, doar primul din echipă aleargă pe culoar, iar cel de-al doilea până la ieșirea din prima sa turnantă, după care se aleargă la culoarul unu; concurenții pot face semne pe pistă
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
alergarea, ținând cont de viteza cu care vine „aducătorul”. Este cel mai avantajos procedeul de chinograma nr. 10 - predare de sus în jos predare-primire a bățului de ștafetă, câștigând spațiu și timp. Solicită însă foarte multă atenție din partea celor patru alergători, în special din partea alergătorului care trebuie să primească (el trebuie să decidă momentul de plecare în cursă în funcție de viteza cu care vine aducătorul). B. de jos în sus - „aducătorul” duce bățul de ștafetă dinapoi spre înainte, de jos în sus
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
viteza cu care vine „aducătorul”. Este cel mai avantajos procedeul de chinograma nr. 10 - predare de sus în jos predare-primire a bățului de ștafetă, câștigând spațiu și timp. Solicită însă foarte multă atenție din partea celor patru alergători, în special din partea alergătorului care trebuie să primească (el trebuie să decidă momentul de plecare în cursă în funcție de viteza cu care vine aducătorul). B. de jos în sus - „aducătorul” duce bățul de ștafetă dinapoi spre înainte, de jos în sus, , iar „primitorul”, așteaptă cu
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
în funcție de nivelul de pregătire și de sex. TEMĂ 1. Care sunt fazele unei alergări de viteză? 2. Care sunt variantele startului de jos? 3. Care sunt comenzile date de arbitru pentru startul de jos și ce trebuie să facă un alergător la fiecare comandă? 4. Care sunt procedeele probei de alergare de obstacole și prin ce se caracterizează fiecare? 5. Cum trebuie să se realizeze „călcarea” la alergarea de obstacole? 6. Care sunt principalele faze ale săriturii în lungime cu 1
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
ingrediente se numără o serie de sexualizări frenetice, conspiraționism, atentate la ordinea planetară ș.a.m.d. Aproape ca restul literaturii lui T., romanul e de citit doar ca mostră extinsă de rizibil involuntar. Piesele de teatru (Crucea de argint, 1996, Alergătorul fatal, 1998), scrise, după mărturia autorului, ca antrenament pentru romane, nu fac decât să le prefigureze pe acestea în regimul mediocrului. SCRIERI: Mezareea, București, 1974; Crisalide, București, 1977; Noaptea muzicanților, București, 1978; Coroana Izabelei, București, 1982; Marmură neagră, București, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
Mezareea, București, 1974; Crisalide, București, 1977; Noaptea muzicanților, București, 1978; Coroana Izabelei, București, 1982; Marmură neagră, București, 1989; Vitrina cu păsări împăiate, București, 1994; Rezervația de lux, București, 1995; Crucea de argint, București, 1996; Coroana Izabelei, I-III, București, 1998; Alergătorul fatal, București, 1998; Rătăcirea Domnului, București, 1999; Batalioane invizibile, București, 2001; Vămile depresiunii, București, 2002; Avocatul diavolului. Marian Popa în dialog cu Marius Tupan, București, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 1975, 205-206; Mihai Ungheanu, „Crisalide”, LCF, 1977, 25
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
înseamnă de mult 90% transpirație și 10% talent. Un antrenament bine dirijat și controlat presupune, chiar și la nivelul copiilor, învățarea și perfecționarea tehnicii, prin dezvoltarea acelor deprinderi și calități specifice probei. În aceeași idee, mijloacele utilizate în pregătirea viitorilor alergători de garduri, trebuie subordonate particularităților de structură și efort specifice. Abordarea cibernetică a antrenamentului sportiv nu mai este de mult o noutate. Noi am avut curajul de a merge mai departe și de a aborda cibernetic procesul de învățare a
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
6. În timpul trecerii gardului privirea este orientată: aspre piciorul de atac bîn jos cspre următoarele garduri 7. Care dintre imaginile alăturate prezintă o poziție "gata" favorabilă alergării de garduri imaginea 1 imaginea 2 aimaginea 1 bimaginea 2 8. Ce greșește alergătorul din imaginea următoare: aproiecția centrului de greutate este mult înapoia punctului de sprijin bdeviere de pe direcția de alergare caterizare aproape simultan pe două picioare 9. Trecerea gardului cu piciorul de remorcă este: acălcâiul piciorului de remorcă este prea sus bcorectă
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
aspecte putem afirma faptul că subiectul nu corespunde exigențelor probei de garduri, tabloul cu probabilitatea de realizare a fiecărui eveniment preferențial vine în sprijinul celor afirmate, evidențiind multe praguri neatinse. În concluzie sunt puține șanse ca acest subiect să devină alergător de garduri. B.M se înscrie printre subiecții a căror probabilitate nu atinge pragul de 0,5.Drept urmare, gradul de însușire a tehnicii alergării de garduri are pe tot parcursul experimentului aceleași valori ca ale entropiei. Nu putem să nu
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
învățare este de 0,4953 biți. D.Al. este subiectul care s-a apropiat cel mai mult de valorile maxime ale gradului de învățare, probabilității și entropiei. Poate fi considerat un subiect cu șanse mari de a deveni un bun alergător de garduri.D.Al. pleacă de la o entropie egală cu 0,6471 biți și o probabilitate de 0,1654 .După primele cinci săptămâni, entropia ajunge la 0,9986 biți pe fondul creșterii probabilității la 0,4779.Nimic neobișnuit până aici
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
antrenorul este tentat să pună accentul pe latura pregătirii fizice generale, în defavoarea aspectelor strict legate de proba abordată. Iată de ce, considerăm că studiul efectuat vine în sprijinul antrenorilor de atletism, care au grupe de începători și doresc să formeze viitori alergători de garduri. Aplicarea teoriei informației și abordarea sistemică ne-a obligat să surprindem aspectele de ordin calitativ ce conduc la însușirea tehnicii alergării de garduri, aspecte care la prima vedere nu par determinante în realizarea performanței propuse, mai ales la
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
era aproape nou; în plus, când scoteam feliile din aparat, ia untul de pe ele de unde nu-i. Ziceai că s-a topit, nu alta, trebuia să le ung din nou... Cum vă spuneam, toate îmi mergeau pe dos; nerăbdător ca alergătorul pe linia de start, numărul doi a venit în bucătărie, a deschis fereastra ca să mai iasă fumul și a zis că-mi dă el o mână de ajutor ca să termin mai repede; și eu eram nerăbdătoare, dar a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Special "Cezar Ivănescu" pentru Poezie acordat de Uniunea Scriitorilor, filiala Iași (2009), Premiul APLER pentru jurnalism cultural (2009), Premiul "Convorbiri literare" pentru jurnalism (2009). Dacă ar fi să asociez o sintagmă sonoră poeziei lui Valentin Talpalaru, aș opta pentru "singurătatea alergătorului de cursă lungă". Discret și cumpătat inclusiv în frecvența aparițiilor editoriale, indiferent la toate módele poetice mai mult sau mai puțin perisabile la care majoritatea versificatorilor aderă, desigur mimetic și neconvingător, Valentin Talpalaru își poartă, fără a sângera vizibil, "orgolioasele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cercetărilor efectuate asupra practicanților de jogging, având ca obiective determinarea influențelor acestei activități sportive asupra sistemului cardiovascular au accentuat influențele exercitate asupra: reglării tensiunii arteriale sau menținerii acesteia în anumite limite, chiar diminuarea hipertensiunii arteriale (cercetările au evidențiat faptul că alergătorii pasionați au o tensiune arterială mică); diminuării riscului de atac de cord; creșterea sau menținerea elasticității arterelor (ca efect al efortului aerob și al cantității mari de sânge vehiculate constant prin artere, în timpul ședințelor de jogging); prevenirii apariției varicelor (prin
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
cu creșterea în greutate a cordului. Concluzionând prin cifre statistice expuse în diferite studii și cercetări din domeniul fiziologiei sportive, evidențiem faptul că modificările determinate de alergarea de durată, efectuată constant pe perioade lungi de timp, fac ca inima unui alergător pasionat să bată cu 30.000 până la 36.000 bătăi/minut mai puțin decât la un individ inactiv. 1.1.2. Efectele joggingului asupra activității respiratorii Conform studiilor și cercetărilor din domeniul fiziologiei sportive, efectele joggingului asupra aparatului respirator pot
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
a intensității efortului, va angrena automat și o îmbunătățire a capacității aerobe a practicantului de jogging. 1.1.3. Efectele joggingului asupra activității psihice Plecând de la o simplă constatare, ca urmare a chestionării practicanților de jogging, vom observa că cei mai mulți alergători spun că „dependența” lor de mișcare nu ține numai de beneficiile fizice pe care le resimt (tonus muscular ridicat, energie, vigoare fizică), ci și de „euforia” psihică, de îmbunătățirea activității cerebrale (eficientizarea rezolvării sarcinilor psihice). Jogging de la A la Z
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
în măsură să demonstreze, pentru prima dată, existența unui flux crescut de endorfine, în anumite zone ale creierului legate de emoție și starea de spirit, atunci când sportivii au efectuat alergarea de durată. Experimentul a impus injectarea unei substanțe radioactive la alergătorii subiecți, pentru a determina nivelul de endorfine prin scanare tomografică cu pozitroni. Subiecții au fost conștienți de obiectivele cercetării, au fost supuși și la teste psihologice și au fost scanați înainte de alergare și după cele 120 minute de alergare. Rezultatul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
după o astfel de ședință de jogging (20km 40 kg). Oscilația acestor valori se poate constata la joggeri experimentați, care participă la competiții pe distanțe lungi (semimaraton, maraton). În opinia specialistului amintit, efectele pozitive ale alergării înmulțesc aceste celule la alergătorii de distante lungi atunci când se odihnesc sau aleargă mai puțin de 16 km pe zi. De asemenea, sunt tot mai multe studii efectuate, care recomandă practicarea efortului aerob moderat (jogging) pentru a preveni sau reduce riscul determinat de unele boli
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]