1,588 matches
-
conținut, pentru că esențialul, din punct de vedere informativ, se află doar în mintea lui Zotov. El se străduiește să nu se dea de gol că a "înțeles" cine este oaspetele său, "înțelegerea" respectivă nefiind decât un semn al completei lui alienări. Zbuciumul sufletesc este în creștere. După șocul inițial ("Zotov simți că se frânge totul în el!"), tânărul locotenent începe să cugete, iar toate gândurile lui sunt izolate în paranteze, într-un ritm halucinant: (Așadar nu vine din încercuire. E un
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de aura mișcărilor de eliberare ale Lumii a Treia. Născut într-un climat intelectual favorabil ideilor socialiste, tipul naționalist își formulează revendicările în termeni de "revoluție regionalistă" pentru a prelua expresia unuia dintre cei mai strălucitori propagandiști care combate dubla alienare: culturală și economică a regiunii. Într-adevăr, declinul unei limbi reflectă declinul economic al unei regiuni în care nu mai pot trăi locuitorii ei. CLIVAJUL SECTOR PRIMAR / SECTOR SECUNDAR ȘI TERȚIAR Clivajul care pune în opoziție pe proprietarii din societatea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
anumit areal cultural, ceea ce plasează individul într-o situație de incapacitate și inferioritate exprimată printr o stare de handicap în raport cu ceilalți membri ai comunității din care face parte. Se mai poate defini prin termeni ca: întârziere mintală, înapoiere mintală, oligofrenie,alienare mintală, insuficiență mintală, subnormalitate, retard intelectual, handicap mintal, debilitate mintală etc. Deficiența mintală se clasifică în: a) Deficiența mintală profundă sau gravă IQ = 0-20; b) Deficiența mintală severă sau mijlocie IQ = 20-35-40; c) Deficiența mintală moderată IQ = 35-40 50/55
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
unei persoane dragi, pierderea slujbei, un divorț... Se poate manifesta, în cazul unei societăți, printr-o criză, un atac din exterior, o situație revoluționară... Problema se precizează prin perturbări, dezechilibre, dezorganizări, impasuri, dezorientări, deznădejde, sentimente de nedreptate, suferință, nemulțumire, frustrare, alienare (după caz), care o însoțesc. Capacitatea de interpretare și de ghidare a sistemului de valori este puternic pusă la încercare. Se va vedea repede dacă valorile existente sunt sau nu de ajuns pentru a defini problema și a sugera soluții
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
puteau rezista pe termen lung. Păstrând inspirația de la '68, mai devreme sau mai târziu, s-a tins către o muncă mai regulată și către un minim de disciplină. S-au ridicat voci care au pretins că liberatea poate duce la alienare, în special la consumul de droguri, ca și la delincvență și la criminalitate. Dacă e încă adevărat faptul că libertatea înseamnă capacitatea de a se conduce pe sine, putem totuși pierde această facultate dacă suntem copleșiți de pasiunile noastre, de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Marx, E. Durkheim sau M. Weber, toți aceștia au anunțat pierderea influenței și importanței religiei în societățile moderne. Pentru Karl Marx care considera religia ca opiu pentru popor aceasta trebuia să dispară odată cu venirea societății fără clase și cu sfârșitul alienării. Nu e surprinzător că sociologia, însăși un produs al iluminării, ar trebui să aibă tradiție lungă a scepticismului față de religie spune Karl Marx. Ideea religiei popularizată de către Karl Marx ca o forță de înstrăinare și ideea lui Sigmund Freud pe
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
că prin adoptarea "măștii" el nu iese din, ci "coboară mai adânc în sine"112. Într-adevăr, după cum remarcă și Ilina Gregori în ingenioasa și pătrunzătoarea ei exegeză, "lui Eminescu, pierderea parțială a identității nu-i apare ca o sumbră alienare, ci ca o deschidere a conștiinței [...] spre un orizont ce o depășește"113. Problema personalității își găsește astfel, în opera eminesciană, una dintre cele mai spectaculoase "soluții", poetul justificând filosofic atât afirmarea, cât și negația vieții, în acord cu atitudinea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sunt calificativele "ahoretiei". "Ahoretia este o maladie a lucidității"198. Actele artistice sunt cumva tributare maladiilor spiritului, deoarece sunt puse pe seama manifestărilor sufletului, pe seama mișcărilor, modificărilor lui. "Nicio nevroză nu poate explica deznădejdea Ecleziastului, sentimentul exilului pe pământ sau al alienării, plictisul metafizic ca și sentimentul vidului sau al absurdului, hipertrofia eu-lui ca și refuzul a tot, contestația goală, așa cum nici o psihoză nu explică furor-ul economic și politic, arta abstractă, demonia tehnică, sau cea a formalismului extrem în cultură, ducând astăzi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
decât alte regimuri în care există totuși minime liberalizări. Până și cititul, o fericire fără complicații, provoacă neplăceri. Lecturile pot fi dăunătoare și trebuie să se recunoască "talentul" cenzurii în identificarea lecturilor care aduc prejudicii societății. Cenzura emană pretutindeni teamă, alienare, obediență. Sunt dovedite controlul atent, lecturile repetate ale materialelor publicabile, interzicerile, suprimările unor texte considerate neadaptate la ideologia vremii. Pentru tipărirea unui material se negociază cu dificultate, se fac unele compromisuri și promisiuni. Cenzura are rolul de a citi tot
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pluriperspectivismul, construcția narativă multinivel, discontinuitatea narativă/fragmentarismul, inserțiile eseistice, structurile deschise etc. - personajele prozei secolului XX: nu mai reprezintă tipologii sau „caractere“ de tip balzacian, ci ipostaze existențiale ale omului modern: fragilitatea ființei umane în fața nean tului, angoasa existențială, solitudinea, alienarea, spaima de moarte, sentimen tul finitudinii, al eșecului existențial, al absurdului. Poezia modernistă se caracterizează prin: - cultivarea poeziei filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (con diția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“), a poeziei ermetice - înnoire tematică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
curente artistice noi: drama expresionistă, drama de idei, teatrul absurdului (farsa tragică), teatrul epic, teatrul liric etc. - abordarea unor teme ale modernității: limitele condiției umane, eșecul exis tențial/lipsa de sens a existenței, neliniștea omului în fața absurdului și a neantului, alienarea, solitudinea omului modern, neputința comunicării cu semenii, cu divinitatea, imposibilitatea cunoașterii absolute, revolta solitară, confruntarea omului cu o istorie dezarticulată, „păcatul de a te fi născut“, „căile libertății“ etc. - deplasarea accentului dinspre acțiunea scenică asupra dialogului conflictual al eroilor - modificarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
viziunea despre lume în balada cultă Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu INTRODUCERE: Modernismul interbelic Rezonând cu „spiritul veacului“, literatura modernismului interbelic pune în dezbatere marile teme existențiale: limitele condiției umane, cunoașterea și creația, sensul existenței, iubirea și alienarea, viața și moartea. Toate aceste teme majore se regăsesc în spațiul, deloc întins, al creației lui Ion Barbu, poetul matematician care aspiră spre un „lirism absolut“, sfidând convențiile poetice. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
postmoderniste. Titlul, preluat de la Vergilius, reliefează o relație intertextuală cu reprezentarea idilică a existenței țăranului în poezia antică, bucolică. Ingenioasa construcție bazată pe arta combinatorie lasă „la vedere“ referentul livresc, precum și registrul stilistic ludic, parodic, specifice discursului postmodernist. Tema poetică - alienarea omului contem poran întrun univers „tehnologizat“, în care până și țăranul a pierdut sentimentul comuniunii cu natura - accentuează o viziune polemică în raport cu poezia sămănă toristă și proletcultistă românească. Sub stratul aparenței de joc și pastișă, vădind elibera rea fanteziei de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
întro „lume mică“ integrată lumii celei mari. Devenită și ea o societate de consum, lumea țărănească aderă la un model existențial care îi este străin. Țăranul mănâncă acum conserva de fasole / cu cârnăciori produși la fetești încălzită cu baterii solare. Alienarea omului modern este exprimată prin fragmentarism, prin asocierea unor imagini discontinue care sugerează înstrăinarea de natură și de vietățile ei, artificializarea existenței întro lume care șia pierdut reperele transcendente, substituind credința cu tehnica și cu știința: ba dați în câini
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
galopant ce marchează istoria recentă. Consider că prezența tehnologiei în lumea contempo rană este un fenomen complex și controversat, care influențează, în mare măsură, relațiile interumane. Mă gândesc, mai întâi, la detractorii tehnologiei, autoproclamații „puriști“, care denunță mecanicizarea vieții și alienarea individului asaltat de aparate, cerând cu vehemență asanarea spațiului public și privat, prin revenirea la simplitatea comunicării, prin refuzul unei medieri oferite de obiecte în relațiile interumane. Acestea sunt, după părerea mea, niște obiecții parțial justificate. Există, de exemplu, situații
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
chiar din clipa de față; după ce am inventat poezia 7. Cele două comparații identificate în poezie - curajul și puterea (omenească) sau topit ca aburul, respectiv sufletul meu doarme ca întro vizuină pierdută - sugerează starea de evanescență (aburul), de singurătate, de alienare și deznădejde pe care o traversează poetul, odată eliberat de caznele creației. Originală este și metonimia degete - putrefacție - moarte, desemnând nu numai ființa biologică, ci și mâna care scrie. Astfel, versul degetele subțiri care vor săpa canalen pădure și se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
chiar acest prototip este greu de definit după criterii rigide. Să observăm însă că acestui om îi sunt adecvate atributele omului format într-un complex de influențe variate, printre care au fost prezente și acelea ale spațiului geografic ondulatoriu, de alienare a dealurilor și văilor a pădurilor cu plaiurile, care l-au făcut creatorul Mioriței, al cântecului de dor și al doinelor, așa cum le menționează Lucian Blaga 3. Credem, în ceea ce ne privește, că pentru definirea mentalității acestui prototip uman vom
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
omul cu minte (devenit adjectivul "cuminte"), există o serie de variante: "bolnăvindu-se feciorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte"34 lipsit de minte, fără minte etc., după cum și fără ținere de minte (lipsit de memorie). Pravilistul definește alienarea "când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte"35, termen utilizat și astăzi în limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor lipsite de minte: "ca să nu se înnece anii cei trecuți a toate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acestuia îi impunea, în schimbul domniei, să nu se atingă de copiii boierului Gavriliță "pentru căci el vedea și cunoștea Gavriliță că feciorii lui, că nu sunt toți așezați la minte, că o samă sunt cam slobivi"37. Termenul caracterizează nu alienarea în sine, ci un comportament slobod, superficial. În secolul al XVIII-lea acest termen nu se mai utiliza. S-a pierdut și termenul de îndrăcire, termen care ilustra odinioară alienarea. Variantele ca: "i-a luat dracul mințile" sau "îndrăcit", "are
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
că o samă sunt cam slobivi"37. Termenul caracterizează nu alienarea în sine, ci un comportament slobod, superficial. În secolul al XVIII-lea acest termen nu se mai utiliza. S-a pierdut și termenul de îndrăcire, termen care ilustra odinioară alienarea. Variantele ca: "i-a luat dracul mințile" sau "îndrăcit", "are pe dracul într-însul" s-au păstrat însă, în limbajul popular actual, cu oarecare modernizare a sensului lor primitiv. Cel mai general termen ilustrând alienarea este nebunia. Sensul acestei noțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
îndrăcire, termen care ilustra odinioară alienarea. Variantele ca: "i-a luat dracul mințile" sau "îndrăcit", "are pe dracul într-însul" s-au păstrat însă, în limbajul popular actual, cu oarecare modernizare a sensului lor primitiv. Cel mai general termen ilustrând alienarea este nebunia. Sensul acestei noțiuni, ubicuitară în România, este foarte bine definit și în Moldova. El are o utilizare foarte veche. În cronica lui Neculce are un înțeles precis: "nefiindu el în fire, ce nebun". Pravilistul, în secolul al XVII
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
trupului cu cât cresc cu atât sunt mai învederate, pe când cele ale sufletului ajungând culmea, robesc cu totul pe cel suferitor, și-i răpesc orice simțire"39. Simptomele nebuniei sunt bine cunoscute de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: "În 1705 a fost numit Corburli Ali Pașa în postul de mare vizir; într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a spus: Acest infidel sau este nebun sau să știți că în scurt timp își
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
conceptul spiritual al legii, bolnavul mintal a fost protejat sau, cum s-a petrecut mai ales în lumea catolică, repudiat sau, uneori, chiar exterminat. Spiritul legii la care ne referim a fost determinat, și el, de concepțiile timpului despre etiologia alienării și despre periculozitatea socială consecutivă prezenței alienatului în societate. Cum, de cele mai multe ori, alienația mintală era condiționată de incubația unor forțe oculte de origine malefică, posedatul era fie supus la exorcisme, deseori greu de suportat, fie chiar exterminat. Tortura și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
brutalizarea lor nu a fost acoperită de nici o lege. În spiritul legii nu a fost prezentă noțiunea de culpă a bolnavului mintal. Dimpotrivă, disculparea lor a fost în spiritul legislației. Principala problemă medico-legală a constat, desigur, în precizarea stării de alienare. Prin analogie cu dificultățile care mai persistă și astăzi, trebuie să admitem că această diferențiere a fost foarte dificilă în condițiile când medicina legală și psihiatria se reduceau doar la câteva idei despre boală și bolnav, când știința psihiatrică era
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru a se stabili starea de nebunie a unui inculpat, judecătorul va recurge la vraci, "carii foarte lesne cunoaște de va fi nebun cu adevărat". Rezultă de aici seriozitatea cu care se punea (și se concepea) problema stabilirii stării de alienare, deși criteriile de a se recurge la vraci (practicieni extrem de modești) și lipsa de îndoială față de diagnostic ("foarte lesne'l cunoaște") sugerează greșelile care, cu siguranță, nu puteau fi evitate. Deducem că greșelile trebuie să fi fost foarte mari, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]