1,413 matches
-
de natură salvate oarecum de aparatul de filmat a lui Costache Ciubotarul, nu evită cele mai penibile clișee ce se pot închipui. Am avut deci dreptul la panoplia completă a imaginilor ce denaturează o spiritualitate autentică în favoarea unui folclor de almanah popular” (p. 225). Cea de-a treia temă majoră a articolelor care alcătuiesc volumul Monicăi Lovinescu se referă la scena culturală franceză, surprinzând de cele mai multe ori evenimentele publicistice care marcau într-un fel sau altul fie momentul desolidarizării unor intelectuali
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vol. I, Editura Cartea Românească, București, 1986-1987, vol. I, p. 387. M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului, Editura Humanitas, București, 1995, p. 153. Anneli Ute Gabanyi, Literatura și politica `n România după 1945, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, p. 43. Almanahul literar, nr. 2-3, 1950. G`ndirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945-1989, coordonator științific Paul Caravia, Editura Enciclopedică, București, 2000, p. 320. Autorii sintezei, cit`ndu-l pe C. Bolliac, considerau (p. 20) că „Junimea urmărea să facă din literatura acel narcotic
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Mircea Chirițoiu, Agresiunea comunismului `n România, vol. II, Documente din arhivele secrete: 1944-1989, Editura Paideia, București, 1998, p. 30; Horia Sima, „Interviu acordat lui Georges Gondinet, redactor-șef al revistei Totalité (Paris), `n 1984, tipărit și `n diverse publicații românești (Almanah Gazeta de Vest, 1994, Gazeta de Vest, octombrie-noiembrie 1992)”, `n Gheorghe Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei românești (1927-1941), Editura FF Press, București, 1996, p. 325; Platon Chirnoagă, Istoria politică și militară a războiului României contra Rusiei sovietice. 22
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
evocări, articole, cronici (plastice, dramatice, cinematografice) la „Revista copiilor și a tinerimii”, „Brașovul literar și artistic”, „Vremea”, „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Dimineața copiilor”, unde între ianuarie 1937 și mai 1938 este director, „Dimineața”, „Timpul”, „Curentul”, „Curentul magazin”, „Almanahul «Curentului pentru copii și tineret»” (1939-1941), la care a fost redactor, „Spectacolul”, „Graiul copiilor”, „Prietenul copiilor”, „Papagalul”, „Moș Poveste”, „Opinia”, „Înainte”, „Urzica”, „Magazin” ș.a. A semnat și Moș Martin. Aproape insignifiant este I. ca autor dramatic. Piesele lui pentru radio
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
este rodul unor rescrieri succesive (și concentrice), marcate prin datare. Studiul Meșterul Manole, amplificare și aprofundare a unei schițe inițiale (Manole, meșterul fiind chiar textul de debut al criticului în „Echinox”), urmată de o versiune intermediară (Apărarea unui voievod, în „Almanahul «Ramuri»”, 1985), rămâne elocvent pentru traiectul actului critic. Autorul optează pentru interpretarea celebrei balade drept „piatră de temelie în exegeza mitului estetic la români”, citind-o prin prisma mitului dedalic. E implicată astfel tema căutării (itinerarul prin labirint, traseul inițiatic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
, almanah de literatură universală apărut la Chișinău, cu intermitențe, între 1967 și 1987, sub egida Secției de traduceri a Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. A fost alcătuit de Alexandru Cosmescu, Igor Crețu, P. Starostin, Ion Gheorghiță, redactori fiind Eugenia David, Pavel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288092_a_289421]
-
ALMANAHUL TEATRULUI ROMÂNESC, periodic literar și artistic, apărut la București în 1943 și 1944, inițiat de Liviu Rebreanu, în calitate de director general al Teatrului Național din București. Odată cu volumul din 1944, își schimbă titlul în „Spectator. Almanahul teatrelor”. Redactor este C. Panaitescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285299_a_286628]
-
ALMANAHUL TEATRULUI ROMÂNESC, periodic literar și artistic, apărut la București în 1943 și 1944, inițiat de Liviu Rebreanu, în calitate de director general al Teatrului Național din București. Odată cu volumul din 1944, își schimbă titlul în „Spectator. Almanahul teatrelor”. Redactor este C. Panaitescu. Liviu Rebreanu afirmă în articolul Un început și o ofrandă: „Un almanah adevărat ar putea să fie o oglindă a mișcării teatrale din cursul unei stagiuni, o colecție de urme ale zbuciumărilor multiple din care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285299_a_286628]
-
și 1944, inițiat de Liviu Rebreanu, în calitate de director general al Teatrului Național din București. Odată cu volumul din 1944, își schimbă titlul în „Spectator. Almanahul teatrelor”. Redactor este C. Panaitescu. Liviu Rebreanu afirmă în articolul Un început și o ofrandă: „Un almanah adevărat ar putea să fie o oglindă a mișcării teatrale din cursul unei stagiuni, o colecție de urme ale zbuciumărilor multiple din care răsar puținele momente de artă dramatică adevărată.” Partea de început cuprinde obișnuitul calendar, ilustrat cu medalioane evocând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285299_a_286628]
-
autentice și făcute la Atena; artistul grec s-a străduit să reprezinte marile etape ale epopeii homerice; strofele din Iliada ce încadrează reprezentările nu lasă nicio umbră de îndoială asupra intențiilor sale patriotice. Ele echivalează aproximativ cu imaginile din vechile almanahuri din Basel; măcar e o pictură naivă, originală. Turcii lasă aceste producții să circule și să fie afișate în voie; ar trebui să aibă grijă: grecii răspândiți pe suprafața imperiului otoman sunt uniți astfel prin amintirile unui trecut glorios; ei
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Nr. 1- octombrie 2008 -ISBN 978-973-88850-3-5; ED. DC Sfera Media București- articol “Agenda 21- Sage- Schools for A Greener Europe” - Young Reporters For The Environment BOOK 2008-“ The quality of the water verified by the ECOyoungs- Update Philigraph- 2008 · Eco almanahul DECE- Nr.4-mai 2008-ISSN 1843- 5483; ED. DC Sfera Media București- articol “ Caravană Retezatului” · “Parteneriat în educația pentru mediul înconjurător”Anul I Nr.2- aprilie 2008- ISBN-978-973-88533-6-2; ED. DC Sfera Media București- articol “O sală de clasa curată hârtia recuperată
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Fiu al Floricăi (n. Dima) și al lui Ion Alboiu, țărani, A. urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Călărași (absolvit în 1963) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1964-1969). Între 1970 și 1972 este redactor la „Almanahul literar” al Uniunii Scriitorilor din România, între 1972 și 1990, redactor la „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București, iar între 1992 și 1994, consilier în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Steaua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
Liceul „Nicolae Bălcescu” din Călărași (absolvit în 1963) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1964-1969). Între 1970 și 1972 este redactor la „Almanahul literar” al Uniunii Scriitorilor din România, între 1972 și 1990, redactor la „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București, iar între 1992 și 1994, consilier în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Tribuna”, „Amfiteatru”, „România Mare” etc. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
ca temă Literatura română de la cronicari până azi, iar volumul anului 1981 reunește în prima sa parte mărturisirile a șaizeci de scriitori din provincie, referitoare la statutul artistului ce nu aparține „centrului”. După un sfert de secol (1957-1982) este genericul almanahului din anul 1982. Volumele anilor 1984 și 1986, organizate sub titulatura Spectacol, vizează aproape în exclusivitate problemele dramaturgiei. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285268_a_286597]
-
1992-1993) și ca redactor de rubrică la ziarul „Mesagerul economic”, săptămânal al Camerei de Comerț și Industrie a României. Debutează cu poezie în „Luceafărul” (1964), iar editorial cu Lume mică, lume mare (1971), cuprinzând versuri pentru copii. Colaborează la „Amfiteatru”, „Almanahul copiilor”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară” ș.a. Este autoarea a numeroase volume de poezie și proză pentru copii și tineri, dintre care Pană de gaiță și poveștile ei (1986) i-a adus Trofeul Micului Cititor, iar Poveștile primăverii (1995) Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor din capitală (1954-1960), profesor secundar la București (1960-1964), profesor la Universitatea din Galați, până la pensionare. Este doctor în filologie la Universitatea din Iași, cu teza Povestea lui Archirie filosoful (1972). Colaborează la „Almanahul literar”, „Ateneu”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, „Steaua” ș.a. În Povestea lui Archirie filosoful. Carte populară din secolul al XVII-lea (1976), pe lângă originea, datarea și filiația textelor, C. examinează diversele versiuni, fondul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
legislaturi, vicepreședinte al Camerei și al Senatului, G. a mai fost desemnat președinte de onoare al Societății pentru Abolirea Sclaviei Negrilor (Paris). Emul al lui Gh. Asachi, scrie asiduu la „Albina românească”, semnătura lui fiind întâlnită și în calendare și almanahuri („Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”). Proprietar de tipografie, devine el însuși întemeietor de gazete. Astfel, împreună cu Al. Fotino și Teodor Codrescu scoate ziarul „Zimbrul” și suplimentul acestuia, „Foiletonul Zimbrului” (1855-1856), iar în 1856 contribuie la apariția revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
vicepreședinte al Camerei și al Senatului, G. a mai fost desemnat președinte de onoare al Societății pentru Abolirea Sclaviei Negrilor (Paris). Emul al lui Gh. Asachi, scrie asiduu la „Albina românească”, semnătura lui fiind întâlnită și în calendare și almanahuri („Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”). Proprietar de tipografie, devine el însuși întemeietor de gazete. Astfel, împreună cu Al. Fotino și Teodor Codrescu scoate ziarul „Zimbrul” și suplimentul acestuia, „Foiletonul Zimbrului” (1855-1856), iar în 1856 contribuie la apariția revistei „L
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
și al Senatului, G. a mai fost desemnat președinte de onoare al Societății pentru Abolirea Sclaviei Negrilor (Paris). Emul al lui Gh. Asachi, scrie asiduu la „Albina românească”, semnătura lui fiind întâlnită și în calendare și almanahuri („Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”). Proprietar de tipografie, devine el însuși întemeietor de gazete. Astfel, împreună cu Al. Fotino și Teodor Codrescu scoate ziarul „Zimbrul” și suplimentul acestuia, „Foiletonul Zimbrului” (1855-1856), iar în 1856 contribuie la apariția revistei „L’Étoile du Danube
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
mâine”, pe care o va conduce, ca editor și redactor-șef, pe toată durata apariției, până în 1945, cu o întrerupere în anii 1939 și 1940, în contextul presiunilor legionare. Președinte al Sindicatului Presei din Ardeal și Banat (1920-1936), inițiază editarea „Almanahului presei române”. Deține funcțiile de rector al Universității Libere din Brașov (1944-1946), director general în Ministerul Muncii (1947-1956), director al Bibliotecii Centrale Universitare din București (1954-1959). A mai colaborat la „Ardealul”, „Foaia poporului”, „Vocea Ardealului”, „Pagini literare”, „Șoimul”, „Foaia diecezană” (Caransebeș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
CALENDARUL ROMÂNESC, publicație care a apare la Gyula, în Ungaria din 1993, ca almanah al săptămânalului „Noi”. Comitetul de redacție este format din Éva Bányai, Edda Illyés, Tiberiu Juhász, Ștefan Oroian; editor responsabil este Tiberiu Herdean. După partea calendaristică, urmează partea literară și culturală, însoțită de numeroase ilustrații. Așa, de pildă, calendarul din 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286029_a_287358]
-
în Senat și publicată la 22 martie 1912. Se îndeplineau astfel formele cerute pentru primirea donațiilor și a subvențiilor. Prima subvenție, acordată de ministrul C. C. Arion, de 3 000 de lei, a fost împărțită societarilor. S-a tipărit acum și „Almanahul Societății Scriitorilor Români” (pe 1912 și 1913), nu însă și buletinul proiectat. Până la intrarea României în războiul mondial, deși nu e scutită de unele convulsii, S.S.R. se consolidează. În urma adunării generale din noiembrie 1912, când este ales președinte Mihail Dragomirescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
bibliografice: P. Ș. [Pamfil Șeicaru], Un muscelean celebru în Spania și America de Sud, CRE, 1928, 18; Cezar Petrescu, Un explorator român necunoscut în România - Mihai Tican-Rumano, CRE, 1928, 18, 19; Paul Anghel, Arhivă sentimentală, București, 1968, 115-120; I. Peltz, Mihai Tican-Rumano, „Almanahul vânătorului și pescarului sportiv”, 1969, 171-172; V. Firoiu, Biografii în bronz și marmură, Pitești, 1972, 125-134; Alexandru Obreja, Memoria continentelor, Iași, 1975, 142-152; Val Tebeica, Români pe șapte continente, București, 1975, 380-381; Domnița Dumitrescu, Un propagator al culturii române în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
foi s-a amplificat. Aceste trei tipuri de foi volante ilustrează așadar, chiar de la origini, cele trei funcții principale ale jurnalismului: informație de mare actualitate, relatări din actualitatea faptelor diverse, exprimarea opiniilor. 6. Primele tipărituri periodice sînt socotite a fi almanahurile, derivate ele însele din primele calendare imprimate la Mainz încă din 1456 (?). Primul almanah francez cunoscut datează din 1486. Tot în Germania apar și primele cronologii exacte, recenzii anuale sau semestriale ale principalelor evenimente; este vorba de Messrelationen de Michael
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
origini, cele trei funcții principale ale jurnalismului: informație de mare actualitate, relatări din actualitatea faptelor diverse, exprimarea opiniilor. 6. Primele tipărituri periodice sînt socotite a fi almanahurile, derivate ele însele din primele calendare imprimate la Mainz încă din 1456 (?). Primul almanah francez cunoscut datează din 1486. Tot în Germania apar și primele cronologii exacte, recenzii anuale sau semestriale ale principalelor evenimente; este vorba de Messrelationen de Michael von Aitzing, publicată la Frankfurt pe Main, încă din 1588 cu ocazia celor două
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]