1,411 matches
-
analize literare. În: Contemporanul, nr. 18 (343), 1 mai 74. În: Contemporanul, nr. 39 (364), 25 sept. 75. D. Costea - Tipicul și media statistică. În: Iașul Nou, nr. 3-4, dec. 1953 76. George Munteanu - Între publicistică și critică literară. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 3, 1953 77. Din reportajele publicate în Scânteia, 1949: - în nr. 1574, 5 nov.: Petru Dumitriu - Printre constructorii Canalului; - în nr. 1591, 13 nov.: Dan Deșliu - Dacă vreți să știți cum să vă creșteți copiii (despre pedagogia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Midia. Reportaj. în: Flacăra, nr. 14 (118), 18 apr. 1950 79. Scrisori către redacție. Nu de la mile distanță... Despre reportajul „Capul Midia” de Geo Bogza: În: Flacăra, nr. 19 (123), 13 mai, 1950 80. D.C.H. - Din problemele reportajului literar. În: Almanahul literar de la Cluj, nr. 1-2 (14-15), ian-feb., 1951 81. George Macovescu - Reportajul literar, mijloc de educare și mediatizare a maselor. În: Viața românească, nr.6, iun. 1952; 82. Mihail Novicov - O călătorie în anul 1999. (Note pe marginea literaturii primilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1942, 7; Alex. Jebeleanu, Olimpiu Boitoș, „Poezia lui Andrei Mureșianu”, VS, 1943, 2922; Gherghinescu Vania, Un profesor nou: Olimpiu Boitoș, „Tribuna” (Alba Iulia), 1943, 738; V. Copilu-Cheatră, Olimpiu Boitoș, O, 1976, 35, 36; Valea, Oameni, 37-40; Nae Antonescu, Olimpiu Boitoș, „Almanah «Tribuna»”, 1981, 13-16; Dicț. scriit. rom., I, 315-316. C.T.
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
din București, Sibiu, Cluj sau Craiova, cele mai multe au fost utilizate, însă, ca scenarii radiofonice sau de televiziune. Povestirile, reportajele și însemnările de călătorie, scrise între timp, B. fie le-a rostit la Radio, fie le-a încredințat unor reviste sau almanahuri. Traduceri: Beaumarchais, Nunta lui Figaro, București, 1946, Bărbierul din Sevilla. Nunta lui Figaro, pref. Mihai Mugur, București, 1967 (în colaborare cu Valentin Lipatti); A. P. Cehov, Nuvele, I-II, pref. Vera Călin, București, 1950-1952, Opere, I-IV, București, 1954-1956, Povestiri, București
BOLDUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
B. devine în scurt timp cunoscut lumii literare de dincolo și de dincoace de munți. Colaborează cu versuri, memorialistică, publicistică literară și traduceri (din Shakespeare, Goethe, Schiller, Lenau ș.a.) la „Familia”, „Foaia literară”, „Sămănătorul”, „Evenimentul”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Românul” din Arad, „Almanahul scriitorilor de la noi”, „Gazeta Transilvaniei”, „Cosinzeana”. A semnat și cu pseudonimele I. Corbea și Sorin. O parte din versurile risipite prin diferite periodice vor fi adunate de Horia Petra-Petrescu într-un volum, Înviere și alte poezii (1924), publicat la Sibiu
BORCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
românească”, semnând și In-Interim, M., M.B., M. sau Mihail Bera, X.Y. Îi apar, postum, traduceri în franceză din autori români sau fragmente din scrierile proprii în „Bulletin des tours d’ivoire” (Ixelles, Belgia), „Orizont”, „Revista literară”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Almanahul literar”, „Réalités secrètes” (Paris), „Manuscriptum”, „Dialogue” (Montpellier). Publicistica lui, deși restrânsă, oferă indicii suficiente despre întinderea și profunzimea preocupărilor sale. Acuta nevoie de a ști, de a înțelege cât mai exact lumea, omul, este una dintre constantele spiritului său, vizibilă
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
1910, Librăria Națională „S. Bornemisa”, devenită ulterior și editură. Sub auspiciile Astrei, lansează colecția „Biblioteca scriitorilor de la noi”, între cărțile de început figurând și Frământări, debut editorial al lui Liviu Rebreanu. Dar cea dintâi lucrare editată în această colecție este „Almanahul scriitorilor de la noi” (1912), alcătuit de B., tablou cuprinzător al vieții literare și culturale transilvănene. Placheta de versuri Două iubiri (1922), semnată Radu Mărgean, reluată în 1929 sub nume propriu, cu titlul Sufletu-mi de-odinioară, este mărturia înclinațiilor lui
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
Transilvania și Banat, Cluj, 1939. Culegeri: Cele mai frumoase poezii populare, Orăștie, 1912. Traduceri: Edmond Jaloux, Partea; É. Guiard, Musca, Orăștie, 1911; Peterdi Sándor, Nașul, Orăștie, 1911; A. Thewrewk, Întâia scrisoare de dragoste, Orăștie, 1911. Repere bibliografice: N. Iorga, Un „almanah” al scriitorilor ardeleni, NRL, 1911, 49-50; Manole Ampoianu, S. Bornemisa, „Duhul cel rău”, CZ, 1927, 6-7; Gavril Pop, Sebastian Bornemisa, „Gazetele poporale din Transilvania și Banat”, TIA, 1939, 231; Predescu, Encicl., 117. Gh.H.-T.
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
1928; Povești, Arad, 1940; Țara Moților, Timișoara, 1976; Crăiasa Codrului, îngr. și pref. G. Nistor, Timișoara, 1976. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, II, 66-68; Lovinescu, Scrieri, IV, 393-394; Perpessicius, Lecturi, 59-66; Nicolae Albu, O poetă a Munților Apuseni: Maria Ciobanu, „Unirea. Almanahul județului Alba”, 1972, 61-62; Biografia unor destine, Alba Iulia, 1993, 40-41; Datcu, Dicț. etnolog., I, 99. F.F.
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
reprezentativ fiind volumul de texte fantastice și SF Lumea lui Als-Ob (1981). De altfel, autorul s-a preocupat cu consecvență de genul science-fiction, semnând de-a lungul timpului texte teoretice relevante pentru contextul autohton al domeniului (publicate, în parte, în „Almanahul Anticipația” și în „CPSF Anticipația”); este menționabilă ipoteza care identifică referința literaturii SF în literatura manieristă, conceptualizată pe filiera lui G.-R. Hocke. Nuvela care dă titlul volumului transplantează în decor SF schema narativă din Odiseea, cu distorsiunile inerente cerute
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
cel Mare” din Blaj (1940-1948), apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1948-1952). Debutează ca poet în revista „Gând tineresc” din Alba Iulia (1947) și, editorial, cu volumul Cincisutistul (1952). A colaborat, desfășurând totodată și o activitate redacțională, la „Almanahul literar”, „Lupta Ardealului”, „Contemporanul”, „Cravata roșie” (redactor-șef, 1956-1958), „Flacăra”, „Gazeta literară” (redactor-șef adjunct, 1966), „Luceafărul” (redactor, 1958-1960), „Scânteia tineretului” (redactor, 1960), „Steaua”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. A condus filiala clujeană a Uniunii Scriitorilor (1953-1955), a fost secretar
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
al României (1982-1984), director al Teatrului „C. I. Nottara” din București (1984-1990). În 1990 a înființat Editura Demiurg. B. s-a afirmat ca poet militant, versificând, după tipicul „baladelor” din anii ’50, teme curente ale epocii. Balada Cincisutistul (Premiul revistei „Almanahul literar”) este relevantă în acest sens. Spre anii ’60, limbajul poemelor devine mai sobru și tematica se diversifică, ajungând cu timpul să contrabalanseze temele-standard ale „angajării” în actualitate, așa încât ceea ce e mai valoros într-un volum precum Cu timpul meu
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
artei. În 1948 pregătește un volum de poezii suprarealiste la Editura Fundațiilor Regale, volum care, în urma desființării editurii, nu va mai ajunge să fie tipărit. În 1950, la un an după absolvirea facultății (1949), este angajat secretar de redacție la „Almanahul literar”, unde lucrează împreună cu Victor Felea, Dumitru Micu, Aurel Rău ș.a. În 1952 este numit redactor-șef al aceleiași reviste, devenită, din 1954, ca urmare a propunerii membrilor redacției, „Steaua”, funcție pe care o va deține până în 1959. Ca responsabil
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Dobrogea (Medgidia, Cogealac), apoi la Hunedoara și Arad, la Centrul Sanitar Antiepidemic. În timpul studenției a frecventat cenaclurile literare timișorene, iar mai târziu, la Arad, a fost redactor responsabil la „Viața literar-artistică”, „Orizont arădean” (supliment literar al revistei „Orizont” din Timișoara), Almanahul „Aradul literar”, fiind și președinte al Cenaclului din Arad al Uniunii Scriitorilor. A colaborat, îndeosebi cu proză, la „Tribuna”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Cariatide” și „Arca” (Arad). Debutează cu povestirea Duminică la tropice (1968) în revista „Orizont”, iar editorial cu volumul de
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
Solidaritatea”, „Tiparnița literară”, „Luceafărul literar și artistic”, „Foaia învățătorului”, „Viața literară”, „Analele Brăilei”, „Calendarul”, „Relief dunărean”, „Satul și școala”, „Școala română”, „Luminița” (Brăila), unde era (în 1935) președinte al comitetului de conducere, „Dreptatea”, „Gând românesc”, „Graiul satelor” (Cahul), „Rânduiala”, „Ethnos”, „Almanahul școalei primare și al familiei”, „Omul nou”, „Însemnări sociologice”, „Universul literar”, „Mugurul”, „Plaiuri săcelene”, „Farul nou” ș.a. După mulți ani, în care i se interzice să publice din cauza ideologiei etnicist-metafizice din eseurile sale, B. colaborează, foarte rar și atent cenzurat
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
folcloric în poezia lui Tudor Arghezi (în „Caiete critice”), iar prima poezie a publicat-o în 1967 în „Luceafărul”. Debutează editorial în 1971, cu volumul Poeme, care va fi urmat de alte câteva cărți de poezie. A colaborat la „Luceafărul”, „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București, „Analele Universității București”. Lirica este la B., de sorginte cerebrală. Aluziile livrești - nu puține - se încadrează firesc în fluxul discursului poetic, înfiorat de o acută senzație de neliniște, de teamă, dar o teamă calmă
BABU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
sau „Biblioteca tineretului”, au apărut mai cu seamă scrieri literare destinate cititorilor de la sate (V. Alecsandri, P. Ispirescu, I. Creangă, I. Pop-Reteganul, P. Dulfu, G. Coșbuc, I. Slavici, O. Goga, I. Agârbiceanu), biografii pilduitoare, monografii istorice, broșuri de îndrumare practică, almanahuri, calendare, în timp ce în „Biblioteca Astra” intrau lucrări de specialitate, destinate intelectualilor. Cu fondurile și sub egida asociației s-a elaborat Enciclopedia română, coordonată de Corneliu Diaconovici și structurată în trei volume, apărute la Sibiu, în 1898-1904. Instituție reprezentativă a culturii
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
strălucită, Comandantul de geniu, Generalul care și-a pierdut un ochi pe câmpul de luptă), în opoziție cu aspirațiile îndrăgostiților - Annabella și Tânărul cu pantaloni albaștri. Teatrul revolver (unsprezece piese ilustrate de Florin Pâcă și prezentate de Laurențiu Ulici în „Almanahul literar”, 1970) a fost creat spre a ridiculiza ideea „vetustă”, după autor, a conflictului dramatic. Temele istorice - Eșafodul, Robespierre, Napoleon - din suita provocată de aniversarea bicentenarului Revoluției Franceze (piese cu amplă documentare), ca și Moartea lui Dracula sau Procesul nu
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
părintelui său; publică snoave, amintiri, povești și versuri în atractivele reviste interbelice pentru cei mici: „Dimineața copiilor”, „Universul copiilor”, „Lumina copiilor”. A mai colaborat la „Universul”, „Convorbiri literare”, dar și la foi modeste, ca „Opaițul satelor”, la calendare și diverse almanahuri. Câteva încercări de istorie literară se apleacă, de preferință, spre clasici: Un plagiat ardelenesc după romanul „Ciocoii vechi și noi” al lui N. Filimon (1932), Delavrancea. Omul și opera și Eminescu, dramaturg (ambele din 1940). Povestitor „născut”, tânărul debutant învie
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
adolescenți postbelici, a continuat să fie editat (1946, 1947 ș.u.), s-a bucurat și de o tălmăcire maghiară etc. Fără dimensiunea unei autentice „rupturi”, B. e atras, în următoarele decenii, de noile colecții și antologii pentru copii („Licurici”, „Pogonici”, Almanahul „Roza vânturilor”) și de literatura cu substrat educativ. Scrie laborios și publică, la Editura Tineretului, apoi, constant, la editurile Ion Creangă și Sport-Turism, culegeri de povești, legende, basme, intitulate sugestiv: Orologiul împăratului (1957), Vârful cu dor (1973), Grădina înțelepților (1975
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
și „Patria” (1858-1859). A. a mai condus magazinele științifico-literare „Spicuitorul moldo-român” (1841), în ediție bilingvă pentru francofoni, și „Icoana lumei” (1840-1841, 1845-1846), titlu reluat și de săptămânalul scos în 1865 și 1866. A editat „Calendar pentru români” și suplimentul literar „Almanah de învățătură și petrecere” (1847-1869), rămas important prin publicarea unei mari părți din opera proprie. Bogata colaborare la periodicele pe care le-a scos relevă preocupările multiple ale lui A. pentru arhivistică, arheologie și istoriografie (în care face operă de
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Lazăr. În 1834 se stabilește în București, unde primește conducerea Tipografiei Statului. Editează ziarul „Cantor de avis și comers” (1837-1855), devenit, în 1843, „Vestitorul românesc”, și buletinul oficial al Țării Românești. Din 1836 până în 1853, la Buda, face să apară „Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească”. În 1845 primește rangul de pitar, apoi, în 1853, pe cel de serdar. Modest alcătuitor de calendare destinate satelor și târgurilor (1818, 1825), cuprinzând sfaturi cu privire la meșteșuguri și agricultură, pilde morale, traduceri (Adelaida
CARCALECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
lui Alexandru Căprariu, funcționar. Face la Cluj studiile liceale și Facultatea de Filosofie, absolvită în 1952. Elev al Școlii de Literatură „M. Eminescu” în 1951-1952, este exmatriculat pentru lecturi interzise din Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Debutează cu poezie în „Almanah literar” în 1949 și colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” etc., semnând la începuturi și poezii de circumstanță, în ton cu epoca proletcultistă. Este redactor la „Tribuna” (1957-1969), director al Editurii Dacia (1969-1986) și din nou redactor la
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
se suporte toată viața tachinându-se, certându-se, urându-se, dar și purtându-și de grijă unul altuia ca să poată supraviețui, căci o parte din organele vitale sunt în trupul celuilalt... Îmi vine acum în minte o fotografie dintr-un almanah, pe care o priveam în adolescență. Erau două surori siameze, comune de la talie în jos, dintre care una era îmbrăcată în negru și stătea posomorâtă, cu privirea plecată, iar cealaltă în rochie albă de mireasă, cu un buchețel de flori
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
se suporte toată viața tachinându-se, certându-se, urându-se, dar și purtându-și de grijă unul altuia ca să poată supraviețui, căci o parte din organele vitale sunt în trupul celuilalt... Îmi vine acum în minte o fotografie dintr-un almanah, pe care o priveam în adolescență. Erau două surori siameze, comune de la talie în jos, dintre care una era îmbrăcată în negru și stătea posomorâtă, cu privirea plecată, iar cealaltă în rochie albă de mireasă, cu un buchețel de flori
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]