1,141 matches
-
Soția și copiii mei rămâneau pe drumuri, muritori de foame! Iată ce bine îmi făcea învățătorul V. Iordachi, pe care l-am învățat din clasa I-a primară. Și l-am preparat vara pentru intrarea în Școala Normală de la Piatra Neamț, altoind într-un genunchi în grădină nu stând pe bancă, ba încă l-am garantat pe tatăl său de a luat de la Banca Populară din Baea 500 lei ca să aibă cu ce să-l instaleze în Școala Normală de la Piatra Neamț. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
șindrilă (draniță). Apoi șuri de cele mari cum au nemții în Bucovina, sub care ne adăpostim întreaga noastră strânsură de zeci de care, ca fân, ovăs, popușoi. Avem grădină în care avem peste 3000 de meri și peri tineri, toți altoiți în vârstă de 20 ani, iar în afară de aceștia avem încă peste 2000 de meri și peri asemenea altoiți bătrâni pe care așa i-a apucat și părinții și bunicii noștri, îs de sute de ani. Căci dacă la 1340 când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
deci spre casă și m-am întâlnit cu Mirel, fostul meu coleg, unul despre care se spunea că nu știe nici câte roți are vaporul. Stătea în ultima bancă, lângă profu’ de mate, care din când în când îi mai altoia câte una, câte o scatoalcă pe ceafă. Stătea în ultima bancă și era nasol, pentru că, dacă, de exemplu, cel care ieșea la tablă nu știa ceva, profu’ se înfuria și din comoditate nu mai parcurgea cei 10-11 metri până în locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-l doboare vântul. Mi-e foarte proaspătă în minte imaginea lui cum mergea de dimineață printre oameni cu o pâine în mână lovind femei, bărbați de-a valma și cerându-și precipitat scuze. Cu gesturi largi, ocazie cu care mai altoia alți neatenți. Ridicând mâinile cu nevinovăție și plesnind cetățenii insuficient de vigilenți. Rupând cu dinții din pâinea aia prin marea de oameni, ocazie cu care avem toată îndreptățirea să spunem că părea că le-ar mânca semințe în cap. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ale vieții tale, la fel cum tânăra calfă de tinichigiu mi a cântat o săp tămână Întreagă sub ferestrele mele, cât timp i-a trebuit să acopere casa vecinului meu. Această ritmică interioară derivă, desigur, dintr-o reală vocație muzicală, altoită cu o concepție de viață artistă și quasi-boemă, de care uneori am abuzat, dar pe care am găsit-o de la o vreme deprimantă pentru o viață de acțiune și de faptă băr bătească, pentru care eram totuși Înzestrat. Melomania, așadar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
distanța medie până la Soare, perioada de rotație, perioada de revoluție, planetele din sistemul nostru solar, cea mai apropiată și cea mai îndepărtată planetă... A fost un dezastru, nimic n-a putut alege de la mine. Siderat, întristat, domnul Tănăsescu m-a altoit cu acea notă minimă, a caligrafiat un unu colosal în catalog, sub privirile satisfăcute ale colegilor pe care umilirea mea publică îi umplea de bucurie: se dovedea că nu numai ei au limite, slăbiciuni, ci și eu, care de prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de mine și mi-a șoptit la ureche în limba italiană: “Anche io sono sacerdote francescano, ma senza barba” (Și eu sunt preot franciscan dar fără barbă). Mi-a părut rău că nu i-am propus să-i dau ceva altoi din barba mea... La ora prânzului ne-am reîntors în camping unde am luat masa, pentru ca mai târziu, după-amiază, să ne deplasăm din nou cu autocarul la Bazilica grotei, unde ne-am rugat, noi, românii împreună sf. rozariu, după care
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
unde se văd și astăzi arcății care au fost puși pe marginea șanțului, lângă cimitir. În partea cătră drum a fost grădina de pomărit când am fost noi copii de școală, dar nu a rentat. Munciam copiii de giaba la altoi, nu le mergea în pământul ala rău, nu creștiau și să umpliau de mușchi. Dacă a văzut popa, președintele scolii, că nu merge au vândut grădina în sat între Rosalim Cânduleț și Aurel Șolomon, unde prăsiam altoi și școala le
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de giaba la altoi, nu le mergea în pământul ala rău, nu creștiau și să umpliau de mușchi. Dacă a văzut popa, președintele scolii, că nu merge au vândut grădina în sat între Rosalim Cânduleț și Aurel Șolomon, unde prăsiam altoi și școala le vindea în fiecare primăvară altoite cu fel de fel de soiuri. Pe timpurile alea se punea mare preț pe pomi și aducea și un câștig frumos pe pomi altoiți. Nu știu de ce n-au cerut iei loc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pământul ala rău, nu creștiau și să umpliau de mușchi. Dacă a văzut popa, președintele scolii, că nu merge au vândut grădina în sat între Rosalim Cânduleț și Aurel Șolomon, unde prăsiam altoi și școala le vindea în fiecare primăvară altoite cu fel de fel de soiuri. Pe timpurile alea se punea mare preț pe pomi și aducea și un câștig frumos pe pomi altoiți. Nu știu de ce n-au cerut iei loc de grădină de pomărit de la grofi din Tinărog
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mutat grădina de pomărit, un loc foarte bun și creștiau altoile de minune, dar ce folos, când ai loc bun nu mai ai bunăvoință de a munci, așa s-a părăsit totul. Copiii astăzi nu numai că nu știu să altoiască, dar nici măcar să sădească un pom, dar să nu ne mirăm dacă nu știe nici dascălu, de unde să-nvețe? Și acum o legendă. Să povestește din bătrâni , când s-a stabilit granița de hotar între comuna Streza Cârțișoara și Arpașul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
poveste „romantică“, cu doi tineri care se iubesc atît de mult, încît nimic nu stă în calea sentimentelor lor. Cu dragostea care învinge, pînă la urmă, totul. și răutatea oamenilor, și prejudecățile părinților, și soarta potrivnică. Un fel de Othello altoit cu Romeo și Julieta și, în plus, cu happy end. Cei doi s-au căsătorit și au trăit fericiți pînă la adînci bătrî neți. În realitate, cînd ești în mijlocul evenimentelor, nu e nimic care să-ți stîrnească rememorări nostal gice
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o lua, la rîndul ei, cînd rămîneam singuri - și asta cu vîrf și îndesat. Diferența dintre noi e de cinci ani ! La școală mă băteam rar. În clasele primare, îmi știau toți de frică, deși nu cred că l-am altoit pe vreunul - îmi cîștigasem renumele din luptele cu „găștile“ de la alte clase. Apoi, în clasa a cincea, m-am mutat la o altă școală. Acolo, noii mei colegi m-au văzut mai retras și, încetul cu încetul, au început să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
chit că ea nu-l prea luase în seamă și îi spusese să le lase pe catedră. Chiar din prima zi realiză totuși că-l simpatizează. Convingerea asta se întări peste un timp, cînd observă că tovarășea nu prea îl altoiește ca pe ceilalți. Învățătoarea avea degetele pline de inele și, cînd dădea cîte o palmă, nu era prea plăcut. Apoi, Dănuț era convins că ea îl admira și pentru că el se dovedea mai curajos și mai bărbat decît ceilalți. Cînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și mi le punea la video. Eu îmi făcusem cultura cinematografică la Cinemateca Eforie, cu Fellini, Antonioni, Visconti, Bergman, Tarkovski, Mi hal kov, Vajda etc. Cristi mă introducea însă întro altă dimensiune a filmului - și o făcea cu înclinații pedagogice, altoite cu o doză bună de frondă. Tarkovski era bulshit și influențase în mod nefast întreaga școală românească de film. Cristi propunea, în schimb, minimalismul lui Cassavetes, cu refuzul oricărei simbolistici sau al cadrelor căutate. Înainte nici nu auzisem de John
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cumva, dracul ferește, să se amestece „foncțiile” deținute de tovarăși. De această tribună nu se puteau apropia decât milițienii, securiștii Îmbrăcați civil și ziariștii verificați la sânge. Uneori, la publicarea articolelor și pozelor de la aceste adevărate probe de megalomanie politică altoite pe o sărăcie cruntă și o exploatare a oamenilor pe măsură, se mai strecurau și mici greșeli transformate de cerberii de serviciu pe presă În mari catastrofe. În adresa nr.63/ 2 septembrie 1965, tocmai o astfel de observație am
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
locali, Valer Mitru, precum și altele. Vigilentul Petru (Petrache) Necula corectase o greșeală ce ar fi urmat să apară În pagina a IV-a a numărului 1310/13 mai 1972 al ziarului „Vremea nouă”. Baiul se datorase neglijenței unui redactor care altoise funcția tovului Erich Höneker, ștab de partid și de stat al fostei republici democrate germane. Acesta venise la pupături pidosnice cu ceaușescul nostru Însoțit și de bichon-ul de serviciu Willy Stoph, care pe atunci deținea funcția de președinte al consiliului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pop”. Cu toată jignirea adusă muzicii populare, Necula nu a aruncat tot materialul la gunoi ci numai o parte din el, adăugând celui rămas și completările-i savante: „Cu modificări și completări În sensul că muzica pop românească s-a altoit pe tradițiile autohtone, pe muzica noastră populară, articolul a apărut”. Desigur, cenzorul făcuse o greșeală mare afirmând cele de mai sus deoarece mai aproape de muzica populară a fost muzica „folk”, nu „pop”. Spre bun exemplu, dispărutului dintre noi Michael Jackson
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Vremea nouă” nu prea au Înțeles ori s-au prefăcut a nu Înțelege mesajele gloriosului partid al celor ce nu munceau dar gândeau și pentru alții legi și sarcini obligatorii, așa că cenzorul și-a scos barda din traistă și a altoit un text cam ca acesta: „Deși există un program bine Întocmit, amplu, concret, gazeta n-a urmărit sistematic felul În care se Îndeplinește. Utilizează prea puține mijloace și forme Încă pentru formarea concepției științifice despre lume și viață și pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lucrătorii” Securității și ai „miliției populare” se puteau ocupa În acest răstimp de alți „infractori Înrăiți” ca și preotul trecut pe linie moartă. Degeaba s-au bucurat necurații la suflet! Degeaba și-or fi frecat gingașele mâini cu care Îi „altoiau” pe „recalcitranții” care nu voiau să semneze declarațiile fabricate de mințile bolnave de ură ale ofițerilor de la Secu’! Iată ce scrisese la data de 5 decembrie 1973, „Specialistul I lt.col. Toma Ioan” În „Nota, privind măsurile ce urmează a fi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de ce mai consuma Securitatea timpul propriu și banii contribuabililor dacă urmăritul lor nu spunea aproape nimic serios la adresa politicii acelor ani și nici nu avea de gând să Înșface un par din gardul bisericii satului Burghelești cu care să-și altoiască urmăritorii?! Obsesia legionară revenise și În acest document cu toate că se știa FOARTE PRECIS și la cea mai Înaltă treaptă a conducerii comuniste că ideile vechii „Gărzi de Fier” rămăseseră doar la nivelul nostalgiilor exprimate pe ici, pe acolo
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
meticuloasă activitate de cercetare științifică. Din 1938 până la sfârșitul vieții s-a preocupat de crearea de soiuri noi, de regulă cu calități superioare. A efectuat numerose cercetări legate de: Studiul rezistenței la filoxera soiurilor de viță europeană, Studiul longevității vițelor altoite pe diferiți portaltoi, Studiul fertilității soiurilor de viță etc. Cele 44 de lucrări științifice publicate, opt invenții și două inovații brevetate, alăturate celor 30 de soiuri de viță de vie create rămân pentru posteritate embleme ale unei activități meritorii. O
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
sarcastic și înflăcărat, cu patimă Ștefan. Pitulați în poala codrului, le luăm urma; ne ținem de ei, ca scaiul de oaie! Clipă de clipă! Zi de zi! Noapte de noapte! Îi hărțuim! Îi lovim! Îi ciomăgim! Le punem foc! Îi altoim cum ne vine bine la socoteală! Călărimea de harț pe caii cei iuți să-i hărțuie, zi și noapte să-i hărțuim! Să-i lovim! Fantastic! Ei au puterea; noi răzbim cu istețimea! Să fim șireți ca vulpea! Perfizi ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
̀înțelegerii vieții. Craig a folosit însemnări vechi, agende perimate, păstrându-le datările, stilul de jurnal, dar redactând o carte nouă în care totul palpită ca ceva actual și viu, iar gândul se mișcă săgetător și ingenuu. Bătrânul Craig a altoit în acest context și pasagii din alte scrieri de-ale lui, căci în aproape tot ce a scris există trăsături autobiografice (chiar și ideile lui, poate mai ales ele, au atare caracter). Peter Holland, relevând compoziția aparent deslânată a cărții
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
căruia ne adunam în recreație și ne încălzeam la mâini. Curtea școlii era mare și aveam loc de joacă. Alături era o grădină mare pentru „practică agricolă” unde lucrau vara, „de clacă”, mamele noastre. „Domnul” adică învățătorul Paraschiv Baștiurea, directorul, altoia în fiecare primăvară pomi tineri, în această grădină, unde am văzut pentru prima dată, sfeclă roșie. Satul Boarca nu avea și nici nu are biserică, dar toți locuitorii sunt creștini ortodocși și merg cam doi kilometri la biserica parohială din
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]