1,215 matches
-
eficientă a unor situații motrice variabile și neprevăzute, atracția pentru activitatea în condiții de adversitate, spiritul competitiv, manifestarea ca lider, predilecția pentru lucrul în echipă, capacitatea de cooperare, inițiativă, creativitatea, atenția concentrată sau distributivă, simțul chinestezic deosebit, curajul, dârzenia, perseverența, altruismul, atitudinea de fair-play, sunt, de asemenea, caracteristici care valorizate de elev cu ajutorul profesorului, îl pot orienta spre o opțiune profesională corectă. Pentru a fi eficient și în acest plan al acțiunii educaționale, profesorul de educație fizică trebuie să cunoască aspirațiile
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
și dragoste față de oricine și să ia parte la bucuriile și la suferințele aproapelui. Dacă am face un rezumat a tot ce am spus despre mamă, am zice: Mama cea adevărată este dăruire, spirit creator, dragoste sfântă, spirit de sacrificiu, altruism. A vorbi despre mamă înseamnă în primul rând a vorbi de viață, despre noi înșine, căci în fiecare suflet icoana (chipul) mamei rămâne vie și scumpă. Numai ea, mama este capabilă de jertfă și dăruire sfântă pentru nașterea, creșterea și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de viață. Portretul mamei, cu atât mai mult, devine un prototip al iubirii necondiționate și al spiritului de sacrificiu, mama însumând o serie vastă de calități, rămânând sprijin și sfătuitor, prietenă și călăuză, model de corectitudine, de sinceritate și de altruism. Grigore Vieru afirma în „Mișcarea în infinit”: „Mama este începutul tuturor începuturilor”. Cea care dă viață reprezintă o axis mundi pentru fiecare om, o coloană infinită de dragoste, care îi descoperă omului legătura dintre cer și pământ. Și această apropiere
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
bazele unei noi ordini politice, fondată mai ales pe "unitatea unei doctrine comune". "Din punct de vedere pozitivist, scrie Comte, orice problemă a omului constă în constituirea unității persoanei sale și a celei sociale prin subordonarea continuă a egoismului față de altruism." Același lucru îl spun aproape toți marii vizionari politici de la începutul secolului. "O societate ai cărei membri se opun unii altora e pe cale a se destrăma", afirmă Saint-Simon7'. "Egoismul stăpînește întreaga societate, continuă Enfantin, deoarece comuniunea, adică unitatea întru credință
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
determin voința în actul moral (adic ceea ce ne face s acționm sau s lucrm într-un fel sau altul, Ralea caut rspunsurile la aceast problem, rspunsuri grupate în câteva categorii tipologice. El abordeaz astfel, pe rând: Morala simpatiei (cu problemele altruismului și devotamentului, alctuind cea mai rspândit teorie, în care cea mai mare parte a tipurilor de civilizație au considerat iubirea, comptimirea, mila ca prime condiții ale unei bune purtri. Sunt citate, în acest sens, buntatea și mila, care figureaz în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
cunoaște meschinria și egoismul și nu e nevoie de nici o porunc sau de vreo amenințare, ca s se risipeasc cu drnicie. Numai cei lipsiți au nevoie de impulsia datoriei ori a pedepsei spre a împrtși și altora propriile bogții. Simpatia, altruismul, buntatea, nasc singure, spontan. Dar aceast form generoas a vitalismului, exacerbat sau interpretat tendențios de Guyau și Nietzsche a fost, într un anume fel, sancționat de Ralea, care nu a aderat principiilor și ideilor filosofului german al supraomului. Contrazicându-l
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
salariilor personalului medical: "Chiar și atunci când oamenii cred în bunurile colective, interesele lor personale (să-și folosească banii câștigați în propriul beneficiu) intră în conflict cu ceea ce este necesar de făcut pentru a menține o societate organizată"133. Valori precum altruismul, responsabilitatea socială, patriotismul, educația au un rol fundamental pentru asigurarea cooperării sociale și a solidarității, iar punerea lor în aplicare se face cu ajutorul indivizilor, care aleg, în cadrul unor mecanisme instituționalizate, să pună mai presus binele social, decât cel individual. Un
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
raționale ultime pentru alegerile pe care le facem în viață"161. De fiecare dată când trebuie să luăm o decizie importantă în viața noastră sau trebuie să facem o alegere majoră, valorile intră în joc. O persoană care crede în altruism, în generozitate și responsabilitate, atunci când se va trebui să aleagă ce facultate să urmeze și, implicit, ce carieră să-și construiască, va opta probabil către o profesie care pune preț pe aceste valori, așa cum este medicina sau asistența socială, de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
46,3%. În America, valorile care erau asociate cu banii, puterea și statutul social au câștigat mulți susținători în anii '80 și '90, fapt care s-a răsfrânt asupra modului în care valorile definite în raport cu conștiința socială (valori ale întrajutorării, altruismului, solidarității etc.) au fost interiorizate, adepții acestora fiind într-un număr mai mic. Sursa: Starch INRA Hooper/Roper în apud James W. Vander Zanden, The Social Experience: An Introduction to Sociology, ediția a II-a, McGraw-Hill Publishing Company, Inc., 1990
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
raționale ultime pentru alegerile pe care le facem în viață"203. De fiecare dată când trebuie să luăm o decizie importantă în viața noastră sau trebuie să facem o alegere majoră, valorile intră în joc. O persoană care crede în altruism, în generozitate și responsabilitate, atunci când va trebui să aleagă ce facultate să urmeze și, implicit, ce carieră să-și construiască, va opta probabil către o profesie care pune preț pe aceste valori, așa cum sunt medicina sau asistența socială, de pildă
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
desprinzându-se de aici și modestia persoanei în cauză, schițată prin autopersiflare. 10 Către A.C. CUZA p. 191, r. 9 10 : „sufletele nobile mai degrabă se uită pe sine.” dedicarea absolută și necondiționată a oamenilor cu suflete mărețe, care, din altruism, ajung până la sacrificiul de sine. 11 Către MIHAI EMINESCU p. 192, r. 7 8 : „Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi” ironizarea spiritului speculativ și oportunist al munteanului; r. 11 13 : „o prietinie care ne-a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
persoane și regăsire și transfer de cunoștințe. Abilitățile și calitățile intermediarilor sunt: pentru « stewards » primare: capacitate analitică, cunoașterea domeniului implicat, a conținutului cunoștințelor, capacitate de a inventa, de a asculta, încredere în oameni, eficacitate în acțiuni și secundare: curiozitate intelectuală, altruism, capacitate de a aborda alte persoane, de a face interviuri, de a răspunde la solicitări, credibilitate, experiență. Pentru cercetători acestea sunt: primare: cunoașterea managementului cunoașterii, domeniului implicat, curiozitate intelectuală, capacitate de a relaționa cu oamenii, de a face interviuri, de
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
a face interviuri, de a răspunde la solicitări, de cercetări online și secundare: încredere, experiență, capacitate analitică. Pentru brokeri, abilitățile sunt: primare: încredere, experiență, credibilitate, capacitatea de relaționare, de a răspunde la solicitări, de cunoașterea firmei și secundare: capacitate analitică, altruism, spirit de observație, curiozitate etc. Ceea ce se remarcă sunt: varietatea calităților pe care intermediarii trebuie să le posede; profilul multidisciplinar al abilităților: management, economie, psihologie, sociologie, tehnică și informatică. Intermediarii vor prolifera și apar firme specializate de intermediere. 8. Cunoașterea
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
un soldat să riște totul pentru a-și apăra țara și alta este să pretinzi aceluiași soldat să călătorească mii de kilometri pentru a interveni și poate pentru a muri în războiul altora. Puțini oameni dau dovadă de un asemenea altruism, mai ales că forța internațională pe care ar trebui să o servească este mai mult criticată pentru eșecurile sale decât prețuită pentru ceea ce a realizat. În consecință, rămânem cu un sistem de reacții la crize care în mod ocazional va
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
din istoria omenirii. La venirea noului mileniu, am jurat să luăm totul de la capăt, dar nu am început cu dreptul. Sunt o optimistă care își face prea multe griji. În aproape șapte decenii de viață, am văzut destule exemple de altruism și sacrificiu care m-au surprins, arătându-mi cât de multe sunt dispuși să facă oamenii unii pentru alții, dar și suficiente mostre de cruzime care mi-au demonstrat capacitatea noastră de a ne provoca suferință. Contradicțiile naturii umane sunt
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
descriem ar depăși limitele cadrului nostru. Ne este suficient să spunem că se poate pune punct crizei fără a recurge la improvizații, jumătăți de măsură, teorii din străinătate, fără a utiliza altceva decât resursele țării. Un pic de bunăvoință, de altruism, de încredere, de înțelegere între puteri și finanțele se vor restabili 105. Nu trebuie totuși să se creadă că misiunea financiară nu a dat roade. A făcut un veritabil serviciu aducând aici regulamentul nostru cu privire la contabilitatea publică și creând, cu ajutorul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se nasc și devin res, adică lucruri, concepte colective ca „stat”, „societate”, „umanitate”, „partide”, „clase”, „sindicat”, etc. - sunt mitologie din punct de vedere teoretic și, din acest motiv, deseori, se transformă în instrumente ale opresiunii politice. „Individualismul” nu se opune „altruismului”, ci se opune „colectivismului”. „Egoismul” este acela care se opune „altruismului”. Filosofia individualistă este o tradiție de gândire care merge - așa ca să dăm un exemplu -, de la Școala moraliștilor scoțieni la Școala austriacă de economie, sau la gânditori precum Georg Simmel
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
societate”, „umanitate”, „partide”, „clase”, „sindicat”, etc. - sunt mitologie din punct de vedere teoretic și, din acest motiv, deseori, se transformă în instrumente ale opresiunii politice. „Individualismul” nu se opune „altruismului”, ci se opune „colectivismului”. „Egoismul” este acela care se opune „altruismului”. Filosofia individualistă este o tradiție de gândire care merge - așa ca să dăm un exemplu -, de la Școala moraliștilor scoțieni la Școala austriacă de economie, sau la gânditori precum Georg Simmel, Max Weber, dar și mai aproape de noi, la Karl Popper, Norberto
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Weber îi numea Kollektiv-begriffe, cum ar fi: „Statul”, „clasa”, „partidul”, și așa mai departe. Adevărul e că individualismul (să ne gândim la școala moraliștilor scoțieni, la școala austriacă de economie, la Max Weber, Karl Popper, Raymond Boudon) nu se opune altruismului ci colectivismului. Și cum a subliniat Josè Ortega y Gasset, «individualismul a îmbogățit lumea și, tocmai această bogăție, a multiplicat fundamental omenirea». Un învățat părinte franciscan, Orlando Todisco, într-un volum publicat în anul 1989, cu titlul Duns Scotus și
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
minute și le-ar oferi partenerelor unul sau mai multe orgasme de fiecare dată, în beneficiul amândorura. După cum concluzionează un alt sondaj recent al obiceiurilor sexuale americane, realizat de Morton Hunt: Prelungirea actului sexual nu mai este o dovadă de altruism, ci o alegere făcută pentru binele ambilor parteneri. În ziua de azi, scopul este atât de a mări plăcerea întregului act, cât și de a ajunge la momentul maxim. Acestea sunt, într-adevăr, vești bune pentru societatea occidentală, căci armonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de The Free Press, o diviziune a Macmillan, Inc., sînt retipărite cu permisiunea editorului. Citatele din Social evolution de Robert L. Trivers, publicat de Benjamin / Cummings, sînt retipărite cu permisiunea Addison - Wesley Publishing Company. Citatele din "The evolution of reciprocal altruism" de Robert L. Trivers sînt retipărite din Quarterly review of biology, cu permisiunea University of Chicago Press, copyright 1971 Stony Brook Foundation Inc. Citatele din "A phenomenological approach to human deception" de Lucy Fontaine Werth și Jenny Flaherty sînt retipărite
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unei perspective (Cheney și Seyfarth 1990:258; Humphrey 1983:51-52), acest talent s-a dezvoltat în rîndul populațiilor umanoide pentru că facilita cooperarea, chiar dacă accentua, în același timp, capacitatea de a înșela (Carrithers 1990). Trivers (1971) subliniază complexitatea avantajelor și dezavantajelor altruismului și vicleniei în cadrul populațiilor umane. El afirmă că deși selecția naturală îi favorizează pe cei care sînt "trișori subtili", ea favorizează de asemenea și capacitatea de a-i detecta și a-i descoperi pe cei care înșeală. În cartea sa
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și persoanele cu profesii care le cer uneori să mintă. Nu putem presupune că o distribuire optimă a cinstei și nesincerității se va realiza, chiar în timp, printr-o tendință automată spre echilibru social. În extrasul din lucrarea sa "Evoluția altruismului reciproc", scrisă pe cînd era încă student, Trivers (1971:35) afirmă: Fiecare individ aparținînd speciei umane este văzut ca avînd tendințe altruiste și nesincere, a căror exprimare depinde de variabile ale dezvoltării, care au fost selectate pentru a echilibra aceste
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
104]. Toland, John 1982. Infamy: Pearl Harbor and its aftermath. London: Methuen [141]. Toynbee, Arnold Joseph 1935. A study of history. Vol.3 (ed. a II-a). London: Oxford University Press [304]. Trivers, Robert L. 1971. The evolution of reciprocal altruism. Quarterly review of Biology 46:35-57 [323, 344]. 1985. Social evolution. Menlo park: Benjamin/Cummings [203, 231, 243, 244, 321, 323, 332] 1988. Cuvînt înainte. Lockard și Paulhus 1988, pp.vii-xi [232]. Tudor-Hart, B. E. 1926. Are there cases in
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
homo economicus se pot comporta foarte diferit în aceeași structură anarhică. După cum o spune Butterfield, "războaiele ar fi foarte improbabile dacă toți oamenii ar fi sfinți creștini și nu ar concura unii cu alții pentru nimic, în afară poate de altruism" (McIntire 179:73). Chiar și Waltz, în ciuda faptului că susține în mod repetat contrariul, o admite. "Din punct de vedere structural, putem să descriem și să înțelegem presiunile la care sunt supuse statele. Nu putem însă prezice cum vor reacționa
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]