1,059 matches
-
de «Tiparul Tipografiei Arhidiacezane din Sibiiu în 1915», aflăm că pentru fixarea relațiilor și a socotelilor dintre cumpărător și vânzător, datoraș și creditor, stăpân și slugă, serveau în timpuri trecute răvașele, semne grafice încrestate pe niște bețigașe de lemn de alun sau de brad ce se numeau răboaje. Chiar Octavian Goga, poetul nostru de la Rășinari într-una din cele ma frumoase poezii ale sale, «Casa noastră» ne vorbește despre aceasta: Înfipt în meșter grindă, iată-l, Răvașul turmelor de oi. Șiragul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a fost și cu oamenii aduși de grof, toți s-au dedat la furat și se fura și mai tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau secara și ovăsul cu îmblăciul, așa se îmblătea atunci, nu erau mașini, era o pocie de alun cam de 2 metri și jumătate numită dârja și un știuc de lemn de 60 de centimetri de fag numit hădărag, legate la cap cu piele numită oglaghie. Oglaghia de la dârjă era făcută așa ca să se învârtă hădăragul în jurul dârjei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Moldova, în genere, prevalau asupra celor meșteșugărești. În județul Fălciu, se cultivau: grâu, porumb, secară, orz, ovăz, cânepă, in, cartofi, fasole, mazăre. Arborii din pădurile județului asigurau populației lemne pentru foc și construcții: fagul, carpenul, frasinul, stejarul, teiul, dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și de diferite soiuri. În județ se folosea piatra pentru construcții, pentru șosele și pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara, mierea, păsări, ouă, brânzeturi și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
față ascunsă pe care ți-o dezgroapă interviul, pare o poveste despre altul dacă te lași dus de claritatea oglinzii în care te privești. Poveștile nu se pot falsifica, poți doar să adaugi partea ta: scrisul e o nuia de alun care ne însoțește ca o cârjă magică... Am regăsit, de multe ori, în interviuri, o cale secretă spre imaginarul operei vreunui scriitor. Sper că și această carte, a ta, va fi citită astfel..." (George Vulturescu) CAPITOLUL I Interviuri, la cafea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și noi, politizate, ale acestui premiu... Scriitorii români ar trebui să-și vadă, mai departe, de scrisul lor... Sau să plece în străinătate să-și ia altă cetățenie? Cetățenia literară a valorii e mai potrivită... Scrisul e o nuia de alun care ne însoțește ca o cârjă magică A.B.Domnule George Vulturescu, mă bucur din toată inima să ne revedem aici la Iași, la Zilele "Convorbiri literare", ediția a XVIII-a. Sunt aici peste 70 de invitați de seamă, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
față ascunsă pe care ți-o dezgroapă interviul, pare o poveste despre altul dacă te lași dus de claritatea oglinzii în care te privești. Poveștile nu se pot falsifica, poți doar să adaugi partea ta: scrisul e o nuia de alun care ne însoțește ca o cârjă magică... Am regăsit, de multe ori, în interviuri, o cale secretă spre imaginarul operei vreunui scriitor. Sper că și această carte, a ta, va fi citită astfel... (2014) Ion Cristofor Cum sunt încă un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
observă totodată că poezia lacrimii e poezia lacrimii tremurate, căci plânsoarea, genele sunt la autorul Clăcașilor de obicei tremurătoare, cum sunt cuvintele gâtuite de emoție. Mișcarea aceasta sacadată, pâlpâitoare, caracteristică și naturii („În oftat se-ndoaie fagii / Tremură în crâng alunii”; „Primăvară, primăvară, / Tremură luna bălașe...”), recurge la o veritabilă tehnică impresionistă. Pătimirea seculară adâncește în suflete iubirea de glie, de trecut, de libertate, dar și ura contra opresorului. „Sunt rodul dragostei și-al urii” - spune poetul, întorcându-se la sursa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
fost tăiate după 1949, când toate pădurile au devenit proprietate de stat. în pădurile rămase se găsește o vegetație specifică: stejarul și din familia stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cinteza, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, guguștiucul, gaița, coțofana, stăncuța, șoimul, uliul, cucu, pupăza, dumbrăveanca, grangurul, mătăsarul, vrabia, rândunica, lăstunul. Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure, șarpele de alun, și mai rar vipera neagră, opârla și năpârca. Prin ochiurile de apă, bălți, mlaștini pot fi văzuți tritoni, buhai de baltă, broaștele de lac, brotăcelul. Nevertebratele sunt reprezentate de gasteropode, miriapode și păianjeni. Dintre animalele rare care se mai pot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sprijinit tot de pari, dar mai groși, fără perete de împletitură din nuiele, se făcea un acoperiș lung de 2-3m, - numit comănac. Afară, sub acest coperiș, pe partea de sus a peretelui stânii se fixau lesele, împletitură dreptunghiulară din nuiele (alun), pe care se punea cașul la zvântat, de unde, peste o zi sau două, era dus pe lesa sau lesele dinăuntrul stânii, unde se usca. După ce cașul era gata uscat se plătea lună de lună, după înțelegere, boierului proprietar al pământului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean sau de bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție ca o smântână groasă, care nu curge. În cuptorul încins
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
regăsi în volumul Boarii (1968). Publică, în continuare, romane inspirate din evenimente istorice, Cavalerul libertății (I-II, 1968), Atunci au tras toate clopotele (1970), Evadare în timp (1984), un altul bazat pe elemente ale propriei biografii, Bun rămas, crânguri de alun (1973) - terminat încă din 1946 -, și cărțile pentru copii Urechea năzdrăvană (1973), Însemnați cu stea în frunte (1977), Doi ani de cutezanță (1981). A tradus cărți de Mary Webb și George Meredith, iar în colaborare, altele de Marietta Șaghinian, Feodor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
titlu semnificativ pentru insinuarea tragicului și a violenței în existența individului. SCRIERI: E pace noaptea asta-n codru, București, 1958; Boarii, București, 1968; Cavalerul libertății, I-II, București, 1968; Atunci au tras toate clopotele, București, 1970; Bun rămas, crânguri de alun, București, 1973; Urechea năzdrăvană, București, 1973; Însemnați cu stea în frunte, București, 1977; Doi ani de cutezanță, București, 1981; Evadare în timp, București, 1984; Lumea prietenilor, București, 1985; Hoții în templu, București, 1986; Rotirea anotimpurilor, București, 1987; De veghe la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
fată cu ochi imenși și fruntea plină de imagini disparate. Un chip uitat, zăvorât în rama subțire a unui tablou. Imaginile disparate de pe fruntea fetei din tablou se învălmă șeau în fruntea Clarei, izbindu se între ele. încercă să le alun ge din minte și să-și ordoneze gândurile. Dar, pentru prima dată după mulți ani, gândurile Clarei Ionescu nu se mai aliniau frumos la start, ca niște armăsari pregătiți de cursă. Pentru prima dată după mulți ani, gândurile ei deveniseră
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
puteți Învéța. Dupé ce aruncé bucată de tablé În spîni, Șasa se apucé sé rupé iarbă. Rémase o urmé umedé și În pémîntul lipicios și cu géuri erau lipite cîteva fire lungi de iarbé albé. Deasupra creșteau cîteva tufe de alun și umbră lor cédea peste poiané și pește Șasa. Sacul era aruncat pe un spin și Șasa rupea iarbă și fécea grémezi mici, pe care nu avea cum sé le piardé. Céci locul acesta era atît de mic, poiana această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
lor cédea peste poiané și pește Șasa. Sacul era aruncat pe un spin și Șasa rupea iarbă și fécea grémezi mici, pe care nu avea cum sé le piardé. Céci locul acesta era atît de mic, poiana această Înconjuraté cu aluni, cé puteai s-o vezi pe toaté cu ochiul, nu puteai sé nu mai gésești grémezile. PÎné la jumétate cédea umbră rotundé a alunilor În care se aplecă Șasa și-aici iarbă pérea și mai albastré, iar mai Încolo ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
avea cum sé le piardé. Céci locul acesta era atît de mic, poiana această Înconjuraté cu aluni, cé puteai s-o vezi pe toaté cu ochiul, nu puteai sé nu mai gésești grémezile. PÎné la jumétate cédea umbră rotundé a alunilor În care se aplecă Șasa și-aici iarbă pérea și mai albastré, iar mai Încolo ea pérea mai galbené și se vedea o floare roșie sub un méceș. 51tc "51" Scoase din buzunarul de la pantaloni patru baloane pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
tragé o bétaie. Legé sacul și se așezé pe el. Începeau sé se réreascé brebeneii. Rémîneau numai frunzele pentru cé florile se scuturau pentru cé degrabé trebuiau sé Înfloreascé lécrémioarele. Iarbă pe care a gésit-o În poiana cu tufe de aluni era buné, dar era puținé și s-a terminat. Dar frunzele erau multe și erau mari, si porcii le mîncau și féré flori. Din toate florile, numai lécrémioarele nu se dédeau la porc. Ele nici nu erau atît de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
stînga cu malurile de nisip alb și coasta abrupté pe care creșteau nuci și cireși bătrîni sub care se odihneau cosașii cînd coseau, sau adunau finul. Dealurile, atît cele de pește rîpé cît și celelalte, erau pline de tufe de alun și méceș, care despérțeau În loc de garduri, terenurile de coasé ale gospodarilor. Mulți și-au fécut grédini, chiar sus lîngé podiș, ca sé poaté fură mai ușor. Spre toamné se vedeau de departe bostanii albi care creșteau acolo și cei galbeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Șasa Îl ridică de fiecare daté atunci cînd se ducea la brebenei. Mai sus era pédurea cea micé pe care o despérțea de dealul lui Șasa o rîpé féré apé În care creșteau méceși. Între aceasté rîpé și gardul de aluni și cireși sélbatici, dupé care gésise Șasa poiana cu iarbé fragedé, dealul se elibera depértare de vreo optzeci de metri, de orice copac și acolo se atingea cu cerul. Numai buturuga cafenie de nuc, pe care se așeza cîteodaté Șasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
crécéni de corn. Cornul era În primul rînd un lemn foarte tare și pe lîngé asta, fécea și crécéni. Crengile lui erau Întortocheate și dacé te uitai bine, nu era una că sé nu facé mécar o crécané. Pe cînd alunul nu era nici atît de tare și pe deasupra nu prea fécea crécéni. De fapt, aproape cé nu le fécea deloc. Fécea nuiele lungi și grațioase, din care se féceau bețe de pescuit. Puse sub braț cele doué crécéni și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
prima dată despre viața oamenilor din Ungaria. De la el am aflat că unguroaicele sunt date dracului, numai că nu ne-a spus la ce, așa că am lăsat-o baltă ca să aflăm noi mult mai târziu. Povestea moș Cioată de niște aluni cu alune foarte mari de aruncau soldații cu pușca după ele, despre ce se mânca prin satele ungurești, despre lacul Balaton, un lac mare cât o mare mică despre care am învățat mai apoi la geografie și întotdeauna povestirea lui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
loc și l-am întrebat unde era încăperea cu pricina. M-a scos în afara curții și, după ce mi-a pus în mână o sapă cu coadă scurtă, m-a condus într-un loc lângă apa curgătoare, acoperit cu tufișuri de alun sălbatic și despărțit în două de o cărare. - Dinspre partea curții e pentru bărbați, și dinspre partea râului, pentru femei, m-a lămurit. Nu avem încăperi puțind a urină și a fecale. Doar cei bolnavi folosesc găleata. Cel puțin acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nu-mi place această agitație din jurul meu, o gălăgie veseloasă urcă de prin văi umplând văzduhul, și ochii mei se îndurerează ori de câte ori văd prin iarbă hârtii aruncate, resturi ale unui prânz îmbelșugat, sticle goale, coji de pepene, coji de banane, alunii devastați ca și cum o armată de nomazi s-ar fi așezat aici o vreme și la plecare n-a mai lăsat nimic neatens, praf ridicat de roțile mașinilor, tineri cu corturile, râsete, și la apropierea de mănăstire priveliștea ce se deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lui Theo, Drumul spre sat, rar pelerini spre mănăstire, mai e mult până la mănăstire, nu, Dumnezeu să ne-ajute, amin, scrisoarea în buzunarul cămășii cu mânecă scurtă, soarele deja pe cer după orânduiala de la început a lumii, pe marginea drumului alunii crescuți în nevinovată sălbăticiune, cunosc fiecare cotitură, fiecare colțișor de drum, fiecare piatră și mă doare acum când ochii mei întâlnesc peste tot prin iarbă, pe sub copaci, resturile dezmățului omenesc din zilele trecute, în cercuri de pietre cenușă stinsă, cutii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]