9,188 matches
- 
  
  aceea, cerul viselor lor fu luminat de mirificele felinare fluorescente. * Într-un târziu, bulibașa se duse în cortul său, se cocoloși în așternuturi, dar somnul lui fugise, alerga pe înspumați bidivii undeva, departe de corturi, parcă voind anume să-i alunge grijile ce-i pustiiau sufletul. Abia când soarele începuse a înroși orizontul de răsărit, bulibașa închise pentru câteva clipe ochii, dar se trezi fără să cunoască dulceața ce o aduce cu sine tihna somnului. O dată cu toți ai lui, începea să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
 - 
  
  pene, se cocoloșiră cum putură mai bine, dar nici căldura acestora și nici luna care lumina spornic întreaga șatră, nu reușiră să le aducă odihnă în trupurile și gândurile ostenite de griji. A doua zi, pentru a nu răscoli tristețile alungate o dată cu noaptea care trecuse, nimeni nu mai pomeni despre fata lui Vijelie ce ar fi putut sau nu să devină mireasa lui Vișinel. Alte treburi îi mânau pe Lisandru și Rafira, ca și pe oamenii șatrei, pe drumurile vieții lor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
 - 
  
  mult, al meu sau al Rafirei? Numai Dumnezeu știe! își aminti în același timp cuvintele lui Vișinel când ea voia să-l convingă că mama lui adevărată este ea. Nu, nu, mama mea este Rafira, eu din șatră nu plec! Alungă acest gând ca pe o gâză care i se strecurase până în inimă și o zgândărea năbădăioasă, dar își continuă drumul către spital. O obseda această fantasmagorie iscodită de mintea ei îmbolnăvită de întâmplările prin care trecea, când întâlnind în cale
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
 - 
  
  în noua și adevărata lui familie îl determină pe Mihăiță să-și pună o serie de întrebări. Deși acestea nu erau exprimate direct, părinții îi intuiră frământările și pentru a nu-l răni sufletește, cu multă grijă, căutau să-i alunge presupusele temeri. El, care până nu demult se bucurase ori de câte ori se aflase în compania acestui băiat, acum, când se punea problema să viețuiască împreună, începuse să aibă o serie de rezerve. Chiar dacă nu le exprima cu glas auzit, acestea se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
 - 
  
  Aș mânca ceva, spuse Vișinel. - Și eu, repetă Mihăiță. Atunci, hai mai întâi la baie să ne spălăm pe mâini! Mama și Mihăiță schimbară câteva priviri semnificative. Putea oare numi această atitudine a lui Mihăiță ca fiind un prim pas? Alungă în mod voit pentru un moment nedumeririle, ce încolțeau în mintea ei. Ea dorea cu toată ființa ca Mihăiță să priceapă că prezența lui Vișinel nu impieta cu nimic atmosfera din familia lor și că el nu va fi pus
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
 - 
  
  tumult pestriț A doua moarte hohotind cerșește. Și-ai să mai vezi pe cei ce-s mulțumiți Să ardă-n foc, căci și de-au fost mișei, Nădejde trag s-ajungă fericiți. Pe urma mea, spre-a ta scăpare deci Alungă-ți pașii și la drum pornește, Iar eu te-oi duce către loc de veci.” „Și du-mă astfel încât curând s-ajung La sfântul Petru și pe unde spui Că-i plin de duhuri care pururi plâng. Pornii atunci și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
 - 
  
  apropia cu fiecare pas, îl trăiau la cea mai înaltă tensiune. * Deși dulcele târg al Ieșilor le oferea o paletă de tentații: numeroase filme cu titluri atractive, spectacole de teatru, de operă, grădina Copoului neîntrecută în frumusețe și parfum..., fetele alungau voit toate aceste ispitiri, chiar și strada cu multitudinea ei de atracții. Nimic nu era în stare să înlocuiască orașul lor natal unde își aveau toate amintirile copilăriei și adolescenței. Străine într-un oraș străin, fetele au parcurs cei doi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
 - 
  
  bateriile cu energie negativă, Olga viră abil către o estompare a inflamării ce putea duce la aprinderea unui conflict: - Hai, iubi, să încercăm să încălzim climatul înainte de a ne copleși, că altfel riscăm să devenim două sloiuri de gheață. Alex alungă printr-un simplu gest al mâinii cele câteva clipe de tăcere. Scopul invitării Olgăi era de a lămuri definitiv statutul relațiilor dintre el și ea. Privindu-l din când în când, Olga citi pe chipul lui Alex umbra unui zâmbet
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
 - 
  
  gândurile ca să fie în stare să iasă la libertate, să se debaraseze de ireal. După un efort, care-i stoarse toate puterile, reuși. Când ajunse dincolo de somn, se trezi. Nu bănuia că va fi întâmpinat de un vânt furtunatic ce alunga în neștire frunzele arămite ale copacilor, ca pe niște pagini de carte uitate mult timp sub dogoarea soarelui. Privea nostalgic aceste foi pe care vara scrisese toate întâmplările ei și ale oamenilor ca un cronicar aflat sub efemera și ireversibila
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
 - 
  
  Era mai hotărât ca oricând să meargă la Jan. Se simțea oarecum jenat că nu e în stare să ia singur o hotărâre. Jan îi era un prieten adevărat și, confesându-i-se, putea să-și reconfirme unele convingeri, să alunge temerile și incertitudinile ce-l încercau. În ziua aceea, n-a știut dacă răsărise soarele, dacă mâncase sau nu. În pragul serii se afla la casa prietenului lui. N-a fost nevoie să bată la ușă sau să apeleze la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
 - 
  
  dragii ei fiice, dar nu știa ce ar putea face să o ducă spre limpezirea cugetului, să o convingă că viața e plină de întâmplări neprevăzute și că ea nimerise într una din acestea. Olga se străduia din răsputeri să alunge departe de ea acea seară ce-i pârjolise întreaga ființă, dar nu putea cu nici un chip; totul era în zadar. Oricâte eforturi de voință ar fi făcut, își dădea seama că nu e deajuns să spui gata! și totul să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
 - 
  
  părăsise încăperea. Se opri din lucru și privi în jur. Se convinse că nu era nimeni în incintă. Fără să știe cum și de ce, povestea cu fluierarul redeveni o prezență, deși nu o chemase. Se vede că îl obseda încă. Alungă cu mâna aceste gânduri ca și cum s-ar fi apărat de o gâză. Mâine sau poimâine, va fi eliberat de povara acestei construcții și-și va putea oferi un repaus de cel puțin o săptămână până va intra pe alt șantier
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
 - 
  
  lansate pe scările Poștei Centrale pot fi pietre de temelie pentru Casa aceea de piatră cu care m-a persiflat. Cumpără un ziar și începu să-l răsfoiască din mers, fără un interes anume, numai din dorința de a o alunga din gândurile sale pe Olga. O readuse în tronul clădit în inima sa pe Ina, cea care avea toate drepturile de a stăpâni împărăția sufletului său. Singură... numai ea... Un octombrie neașteptat de blând, promițător de vreme bună, le îngădui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
 - 
  
  care nu a mai avut timp să îl termine, același comis-voiajor fusese găsit mort cu capul odihnind pe clapele mașinii de scris, asupra următorului text. „Firește că putea pleca când dorea. Merita totuși să vadă lumina soarelui crescând din spatele gării, alungând din ce în ce mai departe trenul care îl așteptase o noapte întreagă pe contrasens.“ COȘMARUL În dimineața în care cei doi agenți au bătut la ușă, Vladimir tocmai își băuse cafeaua. Se trezise brusc, plin de sudoare și respirând greu, dintr un coșmar
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
 - 
  
  să se succeadă din ce în ce mai repede. După plăcere și plictiseală, a urmat furtuna. Era prima lor furtună pe mare. Vasul se balansa în stânga și-n dreapta, ridicând prora peste valuri uriașe în urma cărora pupa cădea peste golul rămas. Cerul întunecat îi alungase pe toți turiștii în cabine. Primiseră prosoape în plus și fuseseră rugați să nu iasă pe punte. Din semiîntunericul cabinei nu puteau decât să ghicească ce se petrecea deasupra. Restaurantele și toate sălile de pe vas fuseseră închise, paharele, vesela și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
 - 
  
  punctul de a fi supusă unei implozii, fapt care o îndemnă pe mama ei să o roage, să o implore să se culce. Fiica ei avea multă nevoie de odihnă. - Uite, ți-am pregătit patul! Culcă-te, fata mea, și alungă toate gândurile rele. Mâine dimineață, fiindcă e duminică, vom merge amândouă la piață, vom face târguieli... Te vei limpezi... Prea le pui la suflet pe toate. Cu ochii închiși, Olga ascultă vorbele mamei sale, dar adormi într-un târziu. Niciodată
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
 - 
  
  la șantier mai devreme, așa cum o făcea des în ultima vreme. Ina rămase acasă, fiind în schimbul de după-amiază. După ce puse întreaga bucătărie la punct, mai având câteva ore bune până să ia drumul spitalului, se așeză pe pat, căutând să alunge cât mai departe de ea gândurile învolburate de care era năpădită. Acestea însă se țineau, precum căpușele, de sufletul ei. Era poate de vină singurătatea ce se instalase în întreaga cameră. Ina era bântuită de impresia că se sufocă; voia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
 - 
  
  departe de ea gândurile învolburate de care era năpădită. Acestea însă se țineau, precum căpușele, de sufletul ei. Era poate de vină singurătatea ce se instalase în întreaga cameră. Ina era bântuită de impresia că se sufocă; voia s-o alunge, nu ținea să-i ofere ospitalitate. Se hotărî să deschidă larg ferestrele. Imediat, o inundă mirosul florilor din întreaga grădină. În clipa aceea avu impresia că ceva ieșise pe fereastră. O fi fost chiar singurătatea?, își spuse ea. Deodată însă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
 - 
  
  ale Inei, datând încă de pe timpul școlarității. Cântărindu-l în mână, foiletând la repezeală paginile scrise, nu se putu abține să nu exclame: Măi să fie! soția mea a scris aici un adevărat roman. Curiozitatea de a-l lectura îi alungă total dorința de somn, de odihnă. Citi la întâmplare mai multe însemnări: unele mai interesante, altele purtând amprenta unor întâmplări care nu-i erau străine, toate însă erau elaborate cu grijă. El știa, dar i se întări și mai mult
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
 - 
  
  ținuturi mirifice. Alex voia cu tot dinadinsul să curme legătura cu Lili. O socotea ca pe o ploaie de vară, venită pe neașteptate, dar care tot așa trebuia să se termine. Poate și însemnarea aceea din jurnalul Inei să fi alungat norii, poate! * Ina, de cum ajunse acasă, controlă ascunzătoarea provizorie a jurnalului ei. Rămase surprinsă. Patul părea a fi neatins. Jurnalul se afla la locul unde ea îl pusese în mare grabă. Nu putea totuși să-și ierte neglijența. Se bucură
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
 - 
  
  În fiecare zi, târându-și anevoie gipsul, fiindcă voia ca și această lucrare să fie ireproșabilă. Cât timp fusese nevoit să stea acasă, așa cum îi recomandaseră medicii, zăbovea în pat cu un ziar sau o carte în mână căutând să alunge singurătatea și urâtul. Din când în când, mai căuta jurnalul soției sale să vadă dacă sporiseră foile scrise, dar nu reuși niciodată să-l găsească. Ina se zorea să vină cât mai repede de la serviciu, îl ocrotea și-l îngrijea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
 - 
  
  clipă scrisoarea deoparte, reflectând: Curios, de ce îmi vorbește de un singur copil? se întrebă ea. S-o fi întâmplat oare ceva cu băiețelul ei, despre care mi-a scris că are probleme de sănătate? Mai stătu așa câteva clipe, apoi alungă nedumeririle care o încercară și continuă să citească scrisoarea abia începută. De ce or fi ținând totuși oamenii atât de mult la viață, când ea e legată de pământ doar cu un fir subțire de ață, gata în orice clipă să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
 - 
  
  scap de șleahta aceea de zurbagii? Le-am arătat că acesta este copilul acelei țigănci, nici nu-mi mai amintesc numele ei! Căuta în acest fel să se împace cu ea, dar împăcarea, oricât o chema, nu voia să vină. Alungă din amintiri și faptul că, după plecarea țiganilor, prinsese o brățară albastră, cu numărul 15, băiatului țigăncii ca și cum acesta ar fi fost al Inei, având același număr pregătit și pentru Ina. După o noapte de chinuri, de zbucium și de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
 - 
  
  să cad în mâinile lui, dar eram ferm hotărât să golesc dintr-o înghițitură, înainte de a fi prins, cupa de vin otrăvitoare care se găsea pe etajeră. Ascultam de această nevoie de a scrie ca de o datorie. Voiam să alung demonul care, de atâta timp, mă tortura, voiam să-mi consemnez tortura pe hârtie. În sfârșit, după câteva ezitări, am tras lampa mai aproape și am început în felul acesta: Am crezut întotdeauna că nimic nu valorează mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
 - 
  
  astea au ațâțat reminiscențele refulate pe care tatăl meu le purta cu el. Devenise nebun după baiaderă, atât de nebun, încât se converti la religia ei, la religia templului Lingam. După un timp, tânăra femeie se trezi însărcinată și fu alungată din templu. La puțin timp de la nașterea mea, unchiul se întoarse la Benares și, la rândul său, ca și cum impulsurile lui ascultaseră de aceleași legi ca acelea ale tatălui meu, se îndrăgosti de baiaderă. Profitând de asemănarea fizică și morală cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]