987 matches
-
nu prevede altfel. Articolul 568 Formele accesiunii Accesiunea este naturală, când unirea sau încorporarea este urmarea unui eveniment natural, ori artificială, când rezultă din fapta proprietarului ori a unei alte persoane. Secțiunea a 2-a Accesiunea imobiliară naturală Articolul 569 Aluviunile Adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului fondului riveran, numai dacă ele se formează treptat. Articolul 570 Terenul lăsat de apele curgătoare Proprietarul fondului riveran dobândește, de asemenea, terenul lăsat de apele curgătoare care s-au retras treptat
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 **). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273205_a_274534]
-
Brăila și măsuri complementare", titular de investiție fiind Ministerul Transporturilor - Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați; - să încheie un protocol cu Ministerul Transporturilor - Compania Națională Administrația "Canalelor Navigabile" - S.A. Constanța - Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați în vederea monitorizării permanente a aluviunilor depuse pe brațul Dunărea Veche, precum și la gura Canalului Dunăre-Marea Neagră. *1) CDMN: Canalul Dunăre-Marea Neagră *2) INCDDD: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" d3) Monitorizarea deșeurilor (faza PIF și faza de exploatare comercială) a) neradioactive ... Font 7* Sursa b
ACORD DE MEDIU din 25 septembrie 2013 privind proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255331_a_256660]
-
un mic procentaj din volumul materialului și în general reprezintă mult mai puțin decât jumătate din greutate. Un strat O- se poate afla la suprafața unui sol sau la orice adâncime sub suprafață dacă este îngropat. Un nivel format prin aluviune de material organic într-un subsol mineral nu reprezintă un nivel O-, deși unele niveluri formate pe această cale conțin multă materie organică. Nu se completează dacă nu a fost constatată nici o pagubă. **Metodele și calculele folosite sunt descrise în
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
și cu apă de mică adâncime. Fiordul Sidinge est de asemenea o zonă canalizată din Isefjord situată la nord de Lammefjord. Klintsø este zona cea mai nordică. Această zonă era la origine un fiord, dar intrarea a fost astupată de aluviunile naturale. Zona este de asemenea înconjurată de canale de drenare". - Dovada originii: în loc de: "morcovii de Lammefjord trebuie curățați și ambalați în spălătoare locale certificate. Printre condițiile de certificare a spălătoarelor figurează înscrierea zilnică, în registrele de control, a cantităților de
jrc5738as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90909_a_91696]
-
01 M) Conținutul de carbon organic (%) Conținutul de argilă (%) Structura solului 1 1 4,5 1,0-2,0 65-80 argilă 2 > 7,5 3,5-5,0 20-40 pământ argilos-nisipos 3 5,5-7,0 1,5-3,0 15-25 argilă nisipoasa din aluviuni 4 4,0-5,5 3,0-4,0 15-30 argilă nisipoasa 5 < 4,0-6,0 (2) < 0,5-1,5 (2) (3) < 10-15 (2) nisip argilos 6 > 7,0 < 0,5-1,0 (2) (3) 40-65 pământ argilos-nisipos/argilă 7 < 4,0 > 10
jrc5127as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90295_a_91082]
-
mal în scopul drenării 820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol...) 830 Canalizarea 840 Inundarea 850 Modificarea funcționarii sistemului hidrografic; generalități 851 modificarea curenților marini 852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă continentale 853 managementul nivelurilor de apă 860 Depunerea și depozitarea aluviunilor în suspensie 870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalități 871 lucrări de apărare în fața mării sau de protejare a coastei 890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului Procese naturale (biotice și abiotice) 900 Eroziunea 910 Aluvionarea 920 Uscarea 930 Inundarea
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
intenții culturale. Cuvintele lui C.D. Zeletin din introducere o exprimă în mod elocvent: "Închinată unuia dintre cele mai vechi sate răzeșești ale Moldovei, amenințat astăzi mai mult ca oricând de erodarea agresivă a sedimentărilor din veac, de îmbătrânire ori de aluviunile uitării, și unui spirit înalt și cutezător ce a văzut lumina zilei aici, autorul privește restituirea de astăzi ca pe o operă de pietate" (p. 5).
O carte despre Ștefan Zeletin by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-website/Imaginative/14751_a_16076]
-
orice altceva Gol. Poate să fie și răzuit, și spart, E de-ajuns să fie suflat- Se condensează imediat Și-și curge înapoi să se umple. Nimic nu-i ia locul Vreodată, din care Singur s-a retras. Dacă-n aluviunile sale S-ar putea crește ceva, Atunci, cu siguranță, ar fi înlăturat, Fiindcă și-așa, Ocupă prea multe locuri Nehotărîte. Mutație Scoicile nu seamănă niciodată cu peștii. Ele nu se deschid rotund pînă la hiat Oricît aer li s-ar
Poezii - Introducere intr-un vis (fragment) by Oana Olariu () [Corola-website/Imaginative/8836_a_10161]
-
Petrochimice Borzești ce alimentează cu apă de răcire unitatea 1 a Sucursalei Electrocentrale Borzești. Nivelul pânzei freatice variază funcție de relief, astfel că în zonele luncă pânza freatică se găsește la 3 - 4 m, pe terasele vechi din cauza grosimii depozitelor de aluviuni se găsește la 10 m, în sud - estul teritoriului la 2 - 3 m, iar pe dealurile Perchiu și Slobozia ajunge la 20 m. Clima este temperat-continentală, temperaturile fiind cuprinse între -25 grade Celsius, pe timpul iernii, și +35 grade Celsius, pe timpul
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
de 100-120 mm în Munții Călimani, Gurghiu și Harghita încă acoperită de zăpadă. Blocurile de zece etaje proaspăt construite pe Aleea Carpații, lângă râul Mureș au devenit parțial ocupate de ape. Pe terasele Râului Mureș, mai ales cele inferioare domină aluviunile recente precum și solurile hidromorfe și de mlaștini. În zonele de luncă apar solurile aluviale și lăcoviștile, tipuri de sol generate atât de materialul parental cât și de caracteristicile hidro-geologice și hidrologice ale zonei. Zona colinară este acoperită cu un strat
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
km² aparțin Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². Este încadrată de limane și lacuri adiacente și cuprinde sute de lacuri între brațe, dintre care câteva zeci de mari dimensiuni. Datorită celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării crește anual cu aproximativ 40 m². Dunărea, ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă: Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud, braț care mai apoi, la Furca Sfântu Gheorghe (în turcește "Çatal Çedırlez" uneori transcris
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
turcește "Çatal Çedırlez" uneori transcris în română „Ceatal Sf. Gheorghe”) se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe. Brațul Chilia, formează granița cu Ucraina, și transportă pe cursul său, de o lungime de 104 km², 60% din apele și aluviunile Dunării. Brațul Sulina este situat în mijlocul Deltei și, spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat și întreținut pentru navigația vaselor maritime. Are o lungime de 71 km și transportă 18% din volumul de apă al Dunării. Cursul Brațului
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
aparțin etajelor Pleistocen-Holocen - 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrișuri, nisipuri, siltite, argile și strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994) Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat. N - platforma Bugeac, 45˚40’00” lat. N și 28˚40’24” long. E
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
ultimii ani a Comorîșniței, care, între Jidovenca și Ogașul Prilipcioanei a devastat mai ales versantul stâng al râului. La suprafață, în regiunea de deal se găsește un strat de argilă, iar în regiunea de luncă se găsește un depozit de aluviuni. În regiunea de munte predomină gnaisul și micașistul care se află peste un fundament granitic. Lunca râului Nera este mai îngustă înspre est unde se contopește cu Lunca Băniei și devine mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
gleizate, pseudogleizate, molice): 9,4%; 5. Soluri brune acide, 27 (tipice): 21,1%; 6. Soluri gleice, pseudogleice și negre clinohidromorfe, 28-40 (tipice, vertice, luvice): 5,7%; 7. Rogosoluri și soluri litice, 41-43 (tipice, vertice): 14,7%; 8. Soluri aluviale și aluviuni recente, 44-54 (tipice, gleizate): 7,0%; 9. Erodisoluri și soluri colmatate, 55-64 (tipice, gleizate, pseudogleizate): 15,9%; 10. Bălți, ogașe și ravene: 1,4%. Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 1287 ha (31,6%), pășuni și
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice. Rețeaua hidrografică este formată de pânza freatică ce dă naștere unor izvoare subterane sau de suprafață care alimentează continuu lacul Amara. Lacul Amara este un lac natural - fost liman fluviatil barat cu aluviuni, situat într-o depresiune (Crivaia) - veche matcă a râului Ialomița - care nu mai are actual legătură cu râul. Se încadrează în partea estică a unității structurale Platforma Moesică. Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
este nepermanenta, în perioade de secetă debitul lui dispare aproape complet. Înghețul în perioada rece a anului începe, de obicei, după 15 noiembrie și durează, cu unele întreruperi, până la 15 martie, în total cam 80 - 100 zile pe an. Deși aluviunile (nisipuri, maluri argiloase etc) sunt abundente în aval de confluiența cu pârâul Pietrosu, mineralizarea apei este redusă, încât este propice dezvoltării culturilor irigate și a folosirii ei în diverse trebuințe gospodărești. Desfășurandu-și bazinul hidrografic pe un teritoriu cu climat continental
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
și le-a dat americanilor"", a spus primarul Constantin Ivan. După ce au fost retrași soldații, construcțiile finalizate nici măcar nu au mai fost păzite. După 50 de ani, a rămas doar ce era din beton: buncărele, care acum sunt pline de aluviunile aduse de ploi de pe dealuri, platforma de susținere a caii ferate, structurile din beton ale podurilor, etc. Hoții au început să spargă și betonul pentru a scoate fierul și a-l vinde.
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
de trecere a frontierei Ungheni. Relieful comunei este format din dealuri și o câmpie, ce predomina. Pe dealuri sunt situate satele Mânzătești și Coadă Stâncii, iar în lunca Jijiei și a Prutului localitățile Bosia și Ungheni. Solul este format din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
ARTIZANAT • INSTALAȚII TEHNICE POPULARE • MANIFESTĂRI FOLCLORICE, TRADIȚII - monument funerar - Ioan Comănici - cimitir • MUZEE, COLECȚII MUZEALE • TÂRGURI - târg de țară - sezonier ASPECTE GEOLOGICE Dispoziția rețelei hidrografice a dus la formarea teraselor și luncilor cu depunerile corespunzătoare. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul cu versanții adiacenți. RELIEFUL Substratul litologic este alcătuit din roci dure (șisturi cristaline), acoperite de roci
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
pleistocenul superior-holocen. Cîmpiile înalte au devenit uscat în mod succesiv în Pleistocen iar câmpiile joase și luncile în Holocen. Astfel, ele sunt alcătuite la suprafață, în câmpiile înalte, din nisipuri, pietriș și loess (fiind neinundabile), iar în câmpiile joase din aluviuni recente. Localitatea Frumușeni se află într-o câmpie piemontana, înaltă, fiind o continuare evidență a dealurilor Lipovei. Rețeaua hidrogafică este puternic influențată de răul Mureș (187 m3/s debit multianual), fiind formată din o serie de cursuri permanente sau temporare
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
golf, de-a lungul râului Prahova, până la o altitudine maximă de 340-350m (în Nord) și până la câmpia de subsidența a Gherghiței, în sud, unde altitudinea minimă este de aproximativ 72m.Câmpia Ploieștiului este o câmpie piemontană, ușor inclinată, constituită din aluviunile aduse de Prahova și Teleajăn; are forma tipică a unui con de dejecție, fiind ingustă în partea de nord ("2-2,5km lățime") și mai largă în partea sudică ("aproximativ 35km latime").Câmpia Ploieștiului se întinde de la limita cu Subcarpații de
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
golf, de-a lungul râului Prahova, până la o altitudine maximă de 340-350m ("în Nord") și până la câmpia de subsidența a Gherghiței, în sud, unde altitudinea minimă este de aproximativ 72m.Câmpia Ploieștiului este o câmpie piemontană, ușor inclinată, constituită din aluviunile aduse de Prahova și Teleajăn; are forma tipică a unui con de dejecție, fiind ingustă în partea de nord ("2-2,5km lățime") și mai largă în partea sudică ('aproximativ 35km latime"). Diferența de altitudine dintre punctul cel mai înalt al
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
7km pe km pătrat, dar pe teritoriul comunei Brazi, ca și pe 70% din suprafața acestei câmpii, este inregistrată valoarea 0. Acest lucru este datorat conului de dejecție al Prahovei care atinge o lătime de peste 20km și o grosime a aluviunilor de peste 60m. În cadrul Câmpiei Ploieștiului figurează mai multe forme de relief. O formă de relief intalnită este cea a luncilor, unităti morfohidrografice complexe, care reprezintă sectorul cel mai coborât și cu vârsta cea mai recentă, dezvoltat în lungul văilor. Aspectul
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
de peste 800m ("de exemplu, la sud de localitatea Tărgșorul Vechi, Prahova, Leaotul și Viișoara formează pe stânga Prahovei o lunca comună"). Din zona Puchenii Moșneni panta se reduce și mai mult, iar Prahova începe să meandreze, depunând cantități mari de aluviuni. În cadrul luncilor, grosimea depozitelor aluviale variază între 8 și 10m pentru valea Prahovei și 4-6m pentru cea a Teleajănului. Baza aluviunilor se găsețte sub talvegul actual al acestora, ceea ce indică o tendință generală de acumulare și de inalțare continuă a
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]