5,281 matches
-
s-au transformat în prolegoneme, trăsăturile viabile în valabile etc., etc." Și Magda U. s-a despărțit abrupt de mine, cum i-i felul: "Ei, Iordana, toate vin și toate trec/ înainte, Gutenberg". "Așa să ne-ajute Dumnezil". Am făcut aluzie la altă greșeală de tipar, din altă carte a lui Herr Professor. Nu Dumezil, ci... Dumnezil. Întîmplări, accidente, necazuri legate de tipărirea cărților noastre ar umple cîteva volume. "Un om sănătos la cap s-ar întreba de ce continuați", se aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a mai trecut un an. Că nu poa' să fie mai bine... Și, schimbînd tonul: Vreau să încep chiar azi un roman. Anul ăsta, 2003, o să mă omor cu scrisul. Îi doresc să se bucure de munca ei. Asta ca aluzie la Conversație pe Titanic. Cartea n-a plăcut multora: cenzorilor, nostalgicilor, dar și anticomuniștilor de fațadă, mediocrilor, celor cu respect față de Instituție ("cu ce drept se ia aia de Universitate?"), coloneilor secu/sie cu grade didactice și profilor univi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
aerul în jurul ei, polariza ca un magnet atenția celor doi bărbați. La rândul lor, ei angrenau într-o efervescență și căutare continuă pe cele două femei ce ocupau extremele băncii, sensibile la cel mai mic gest sau cea mai subtilă aluzie. Și de jos, din vale, când priveai de la distanță către terasa grădinii sanatoriului, se hlizea o gașcă veselă de copii, rânduiți, cu umerii lipiți unii de alții, cu picioarele atârnând, cu gleznele subțiri și fine. Îi puteai remarca zilnic, indiferent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
o conspirație de care noi n-am reușit să ne agățăm, adaugă. — Și atunci cum rămîne cu neprevăzutul situației, cu răsturnările surpriză? dă Roja semne de neliniște în glas. — Cum a rămas și în cazul celorlalți, răspunde țîfnos Curistul, făcînd aluzie la grupul lui Dendé, Gulie și Tîrnăcop. Ca să nu mai vorbim că ei s-au dat la fund înaintea noastră, că toată diversiunea de la Baricadă n-a fost programată să dureze decît cîteva ore. — Cu alte cuvinte, vreți să spuneți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
doar atîta timp cît dai informația de care este nevoie, peștele mare care înoată leneș pe fundul iazului trebuie ademenit cumva la mingioc. A vrut să spună că ești un fel de pescar de oameni, ca Petru și Andrei, înțelegi aluzia, fă-i pe toți să se spovedească, mi-a spus șuierat cu subînțeles, stăteau acolo adunați ciorchine, cîteodată la vecernie le mai puneam Europa Liberă la difuzoarele alea, nu le venea să creadă, ascultau extaziați, speriați, în timp ce eu făceam pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
însă nu avea încotro decît să dezbată la nesfîrșit aceleași aberații comuniste luate din cărți, și ca să nu-și piardă audiența pe care abia reușise s-o adune, să încerce din cînd în cînd să capteze atenția celor prezenți cu aluzii fine îndreptate împotriva dictaturii, care ajunsese să-și bată joc pînă și de cele mai elementare principii ale marxism leninismului. Cum să mai ai încredere într-un sistem care își spune comunist, dar care calcă în picioare bazele acestei doctrine
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de serile și discuțiile interminabile și ades contradictorii avute cu ani În urmă la Cățălești ori la Șerbești, Săucești și Bacău, atunci când se discuta la alt nivel și se atingeau subiecte tabu, când Înțelesul și concluziile erau extrase doar din aluzii și sugestii. Astfel Își mai alina dorul de viața frumoasă de care a avut parte cu doar câțiva ani În urmă: În curând toate realitățile trăite vor deveni amintiri, se vor estompa pe rând, vor dispărea Încet-Încet. Mă cutremur la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
prostii copchilului, Ionele!, Îl amendă bunica Ileana. Nici Ionel nu se lăsă și o drese: L-aș lua, mamă, să spună În locul meu dar ...de dincolo de gard! Alișpranchi, nene Ioani, spuse copilul În semn că a Înțeles aprecierea poeziei, dincolo de aluzia glumeață. Și totuși, soarele care În fiecare zi străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, În acea dimineață răsărise și se Înălțase de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
acestui Vezuviu al poeziei românești seamănă în mare măsură cu umorul involuntar din textele propagandistice dinainte de 1989. Din nefericire, nu lipsesc nici versurile denigratoare. În stilul grosolan vehement practicat de revista Săptămâna (și, ulterior, de România Mare), Florin Iordache face aluzii nerușinate la una dintre cele mai demne și admirate poete ale românilor, Ana Blandiana: „Nu se mai întoarce timpul din trecut, / Chiar de vor lichele titluri de eroi! / Cabotinii scenei văd ce n-au văzut: / Sânii poetesei linși de un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
din comun, de genul celor care spun la televizor pe nerăsuflate, după ce fac reclamă unui medicament: „Dacă apar efecte neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului.“ Autorul are o vervă îndrăcită, introducând, în aproape fiecare frază, glume, jocuri de cuvinte și aluzii la diverse informații din memoria noastră colectivă. Cu aceeași dezinvoltură, folosește în treacăt cuvinte străine, creează momente de pitorească oralitate, improvizează versuri etc. Tot acest verbiaj vulgar-simpatic te ia pe sus în timpul lecturii, ca un taifun, și te duce... nu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
este un simulacru de umor, care nu face pe nimeni să râdă. Ultima sa carte, Dicționar cu umor geto-dacic (Criterion Publishing, București, 2008), este ingenios concepută, ca o enciclopedie parodică a civilizației geto-dace. Dar aproape toate jocurile de cuvinte și aluziile au ceva căutat, chinuit și sunt lipsite de haz: „Dacă viezure și vizuină - cuvinte eminamente geto-dace, la care nu știm dacă veți ajunge în acest dicționar - descriu microcosmosul nostru, numit mai popular - pădure, cuvântul viziune descrie aspirația noastră către lumea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pământ românesc, un gânditor de-o asemenea anvergură, avem în sfârșit și noi un Kant al nostru. Se numește Virgil Panait și locuiește la Focșani. A publicat întâi, modest, cărți de versuri, printre care una intitulată Poemul precum actul sexual (aluzie subtilă la mișcarea de du-te vino a stiloului cu care se scrie un poem, îndeosebi unul cu versuri scurte). În cele din urmă însă, și-a asumat curajos vocația de gânditor, dăruind lumii un volum de cugetări: De ce avem
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
înseamnă că ne putem ocupa de ea. Spre deosebire de Urmuz, care a lăsat o clipă limbajul să funcționeze în gol, curios să vadă ce se întâmplă când un autor n-are nimic de comunicat cititorilor, Romulus Sălăgean își încarcă textul de aluzii. Mai mult decât atât, numeroase cuvinte le scrie cu majuscule, pentru a atrage atenția asupra lor. Este ca și cum ar face mereu cu ochiul cititorilor: „Cică MICROBISTUL Gică / Ducea lipsă de păpică. / Și l-a rugat pe PATRON / Să îl lase
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
provoci râsul. De provocat îl provoci, dar numai în rândul unor oameni necultivați. Cititorii cu o minimă pregătire intelectuală caută într-o epigramă umorul, nu simpla încălcare a unor restricții lexicale. Aculin Tănase nu devine subtil nici când recurge la aluzii la viața sexuală. Aceste aluzii sunt rudimentare și lipsite de orice echivoc, ca glumele spuse de bețivi: „Unui afemeiat cu chelie: Când te ții de ghidușii / Și mai faci pe fantele, / Zi-mi: cu care din chelii / Zăpăcești amantele??“ „Cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
provoci, dar numai în rândul unor oameni necultivați. Cititorii cu o minimă pregătire intelectuală caută într-o epigramă umorul, nu simpla încălcare a unor restricții lexicale. Aculin Tănase nu devine subtil nici când recurge la aluzii la viața sexuală. Aceste aluzii sunt rudimentare și lipsite de orice echivoc, ca glumele spuse de bețivi: „Unui afemeiat cu chelie: Când te ții de ghidușii / Și mai faci pe fantele, / Zi-mi: cu care din chelii / Zăpăcești amantele??“ „Cu noaptea-n cap...: Baba asta
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
prea puțin. Scriitorul ne cucerește nu prin ce povestește, ci prin modul cum povestește. Tocmai de aceea Ion Creangă nici n-ar trebui considerat un scriitor pentru copii. Doar un matur cu o anumită pregătire intelectuală poate înțelege jocul de aluzii, referirile la cultura populară și mai ales distanța critică a scriitorului față de cuvintele și expresiile dialectale folosite de el în mod curent. Admirăm la Ion Creangă arta povestirii, ca pe un spectacol în sine. Dacă repovestim (fie și în limbajul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
atunci când i se face endoscopie. Într-un limbaj sibilinic, plin de complicații inutile, și cu un umor forțat, autorul evocă momente din viața politică a României comuniste. Personajele istorice apar sub alte nume decât cele reale sau sunt indicate prin aluzii puerile, astfel încât lectura se transformă într-un fel de dezlegare de cuvinte încrucișate: „După marile alegeri din toamnă, Giacomo fusese propulsat spre putere și era mulțumit. Și-a dat seama că nu va precupeți nimic pentru a rămâne acolo! Apoi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ea, de asemenea, o profeție dezarmată, și nu în ochii piagnonilor"13 ci, cum crede Russo, chiar în ochii celor care nu sînt de partea fanaticului călugăr. E ignorată conotația sintagmei lui Machiavelli (vezi Principele, cap. VI) "profet dezarmat", cu aluzia la Savonarola. Nu se poate susține identitatea de destin, cîtă vreme frazele apocaliptice ale lui Savonarola nu aveau nici un suport istoric; scîntei oratorice de efect scurt, oricît de adînc. Cine le-a mai repetat vreodată? Or, dimpotrivă, ideile lui se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
formă narativă concisă și asociate cu situații din istoria contemporană. Încît, esențialmente, Discorsi au fost considerate un fel de "memorii deghizate și polemice". Cartea e începută în 1512, întreruptă cîteva săptămîni ca să scrie Principele, apoi continuată și încheiată. Machiavelli face aluzie la scrierea acestei doctrine republicane în deschiderea celui de-al doilea capitol al Principelui. Ambele scrieri sînt de importanță cardinală pentru doctrina puterii. Ele se întemeiază pe recomandarea făcută de Aristotel (Retorica, 1,4) și Cicero (De oratore) despre historia
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să-și fi conceput plăsmuirile utopice 19, Machiavelli scrie, cu metodă și realism, prima antiutopie din istoria lumii, deloc impresionat de Republica lui Platon, despre care nu amintește nimic. El iubise mai mult spiritul romanic decît pe cel grec. O aluzie la Platon și la alți autori de himerice formule de state egalitare există totuși: Căci sînt mulți aceia care și-au imaginat republici și principate pe care nimeni nu le-a văzut vreodată și nimeni nu le-a cunoscut ca
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cînd eram singuri, de ce mi-a dat o sancțiune atît de severă, cînd știa prea bine cît de mult țin la ieșirea În oraș. — Trebuie să te doară și pe tine ceva. Nu era cazul să faci În gura mare aluzia aia la vite și la jgheab, că nimeni nu vă tratează așa. Aș fi putut continua discuția cum că tocmai dumnealui ne trimisese la acea singură cană a tuturor legată cu sîrmă, dar n-am mai spus nimic. A venit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cunoșteam. Eu, care mai și publicasem două volume de poezie, habar nu aveam de poemul acela, nu Înțelesesem din germana lui decît vreo trei prepoziții și două conjuncții. Începeam să mă agit, bănuind că la mijloc e un mesaj, o aluzie, cînd ea m-a salvat: — Dacă mergem la mine, Îți arăt toate cărțile din care am Învățat versuri și am citit povestiri... Iar dacă vrei, te las să-mi pipăi și dicționarele... De regulă, oamenii Îmi vorbesc firesc: „Hai să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
portret veridic, apropiat de realitate, al personajului respectiv? Din capul locului trebuie să afirm că nici imaginea „tradițională”, nici, cu atât mai puțin, cea „hyperdulică” nu cadrează cu informațiile Noului Testament. Totuși, așa cum voi arăta pe parcursul primei părți, există câteva aluzii și indicii - slabe, e drept, dar vizibile - care pot legitima, dar în nici un caz garanta scenariul „tradițional”. În a doua parte a textului mă voi opri asupra unui aspect și mai „sensibil”, și anume strategiile contemporane de recuperare a Mariei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu o deficiență de ordin moral. Este așadar ilegitim și nejustificat să presupunem că, prin indicația posesiunii, Luca ar fi denunțat viciul carnal. Acest clivaj aparține exclusiv tradiției ulterioare, deși, așa cum voi arăta îndată, el se poate întemeia pe câteva aluzii evanghelice semiinocente. În plus, statutul de prostituată al Mariei Magdalena intră în contradicție pe toată linia cu informațiile furnizate de restul fragmentului: apartenența la burghezia sau, de ce nu?, la aristocrația locală din Magdala, posesoarea unei averi consistente, gustul libertății, imposibil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
se revedea fragmentul din Proloage de la începutul textului). De unde au apărut ele și prin ce tour de passe passe? Tradiția a folosit rețeta amalgamării personajelor, adică a contopirii a trei personaje diferite la origine într-unul singur, plecând de la câteva aluzii și probabil de la omonimie. Pentru a înțelege mai bine cum stau lucrurile, suntem obligați să ne întoarcem din nou la textul evangheliilor, concentrându-ne de data aceasta asupra unui episod „de tranzit”, cunoscut îndeobște sub numele de unctio Bethaniae („ungerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]