1,626 matches
-
infecției pe cale respiratorie se produce prin depășirea barierelor de apărare nespecifică: filtrarea aerului la nivelul nasului și cornetelor nazale, clearanceul microbian prin mișcarea anti-reflux a cililor epiteliali, descuamarea celulelor epiteliale, tuse, reflex epiglotic, protecția biomecanică a mucusului secretor și surfactantul alveolar, fagocitoza macrofagelor alveolare. Concomitent, mecanismele de apărare imună locală, reprezentate de imunoglobulinele A, devin ineficiente. Factorii care interferă mecanismele de apărare respiratorie ale gazdei sunt tulburările conștienței, etilismul, hipoaciditatea gastrică, hipoxemia, diabetul, vârsta, infecțiile virale, malnutriția. Mai mult de 50
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se produce prin depășirea barierelor de apărare nespecifică: filtrarea aerului la nivelul nasului și cornetelor nazale, clearanceul microbian prin mișcarea anti-reflux a cililor epiteliali, descuamarea celulelor epiteliale, tuse, reflex epiglotic, protecția biomecanică a mucusului secretor și surfactantul alveolar, fagocitoza macrofagelor alveolare. Concomitent, mecanismele de apărare imună locală, reprezentate de imunoglobulinele A, devin ineficiente. Factorii care interferă mecanismele de apărare respiratorie ale gazdei sunt tulburările conștienței, etilismul, hipoaciditatea gastrică, hipoxemia, diabetul, vârsta, infecțiile virale, malnutriția. Mai mult de 50% dintre pneumoniile comunitare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu febră 40șC, mialgii, dispnee discordantă cu discreția semnelor obiective Semnele extrapulmonare frecvent asociate de tip neurologic (cefalee, confuzie, comă, tulburări neuropsihice), digestiv (dureri abdominale, diaree) sau renal (hematurie). Aspectul radiologic este nespecific, mai frecvent apărând sub formă de opacități alveolare la nivelul unui lob inferior, cu progresia rapidă de la un lob la altul și bilateralizarea leziunilor. Mai rar se poate asocia aspectul de pneumonie interstițială și pleurezie. Datele nespecifice de laborator cu valoare orientativă pentru diagnosticul legionelozei sunt: polinucleoza, retența
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la nivelul palatului sunt în număr de 4 forme: despicătură simplă a vălului, despicătura vălului și a palatului dur, despicătura unilaterală până la nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne însă o chestiune de controversă în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne însă o chestiune de controversă în literatura de specialitate. Astfel se întâlnesc clasificări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau bilaterale (fig.15 a,b,c,d). (Anexa 1a). Despicăturile posterioare sunt incomplete când interesează numai vălul moale sau numai lueta și pot fi complete când interesează lueta și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
lueta și pot fi complete când interesează lueta și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18 a, b, c). (Anexa 1d) În ceea ce privește incidența despicăturii de buză și de palat, Fogh - Andersen
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în cavitatea orală sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
despicături pentru fiecare sunet afectat, conform tabelului 15. În cazul subiecților noștri dislalia este generală sau complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Fu sigură că înțelesul adorabil al legendei închise acolo, în ziduri trainice, o dată cu trupul gingaș al femeii, un simbol fericit." Metafora continuă a "aderențelor" între ființă și casa fetiș, între sufletul exaltat și "sufletul" Cetății adaugă noi accente modului existențial "alveolar" pe care personajele romanelor îl configurează inconștient și îl reiterează. Ca și raportul dintre "casa de zid și casa de simțire", variantele tematice apar într-o dublă expresie. Cochilia sau scoica elemente ale izotopiei studiate numesc metaforic fie "domiciliul sufletesc
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
polimorfonuclearele neutrofile, macrofagele și celulele “Natural Killer” (NK). Polimorfonucleare neutrofile sunt activate de complement, factori chemotactici sau de metaboliți ai acidului arahidonic. Macrofagele pot fi circulante, denumite monocite sanguine și macrofage fixe, cu denumiri specifice țesutului (celule Kupffer hepatice, macrofage alveolare, astrocite, osteoclaste, celule mesangiale renale, celule dendritice slenice și ganglionare). Deși macrofagele și polimorfonuclearele pot distruge direct microbii, procesul de fagocitoză devine mai eficient dacă ținta microbiană este în prealabil opsonizată prin intervenția sistemului ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 16
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
se găsesc tubulii dentinari. Tubulii dentinari sunt căi de pătrundere a florei microbiene spre pulpa dentară ducând în prima faza la inflamarea acesteia (pulpita), ulterior la necroză și gangrenă. Infecția poate depăși nivelul odonto parodontal extinzându-se la nivelul osului alveolar (parodontite apicale, osteite, osteomielite, abcese periapicale, fistule) și a structurilor învecinate ( sinuzite maxilare, abcese ale lojelor superficiale și profunde, flegmon al planșeului bucal, flegmon hemifacial, limfadenite cervicofaciale). Dacă etiologia microbiană inițială a cariilor dentare este reprezentată de Streptococcus mutans (cricetus
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
unei infecției. Hemoculturile sunt utile la pacienții cu stare toxică pentru adaptarea terapiei etiologice în formele severe. Nu sunt indicații uzuale pentru prelevatele bacteriene locale. INFECȚII ODONTOGENE 118 Radiografiile periapicale dentare și panoramice sunt necesare pentru localizarea leziunilor dentare și alveolare. Radiografia țesuturilor moi la nivelul gâtului poate evidenția prezența gazelor din cursul infecțiilor anaerobe. Computer tomografia (CT) este relevantă pentru diagnosticul abceselor, trombozei venoase și adenopatiilor, dar în infecțiile severe nu poate diferenția țesutul inflamator de cel adipos și muscular
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat 152 18.6. Controlul ventilației 155 18.6.1. Chemoreceptorii centrali 155 18.6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii 162 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului 167 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172 19.3. Funcția antitoxică a plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul sanguin al gazelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și alte animale superioare preiau oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în vederea satisfacerii nevoilor metabolice ale țesuturilor, fenomen care se numește schimb de gaze și care reprezintă esența fiziologiei respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în vederea satisfacerii nevoilor metabolice ale țesuturilor, fenomen care se numește schimb de gaze și care reprezintă esența fiziologiei respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin “bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]