2,720 matches
-
Cu obrazul lipit de al ei o conducea pe ringul de dans. Bărbatul nu scotea nici o vorbă dar apropierea intimă, cântecul ... sugerau mai mult decât zeci de cuvinte. Palma lui poposi pe coapsa ei ivită prin despicătura rochiei ... pirueta o ameți complet când o aplecă pe spate, atingându-i ușor pielea gâtului cu buzele. Tangoul...indecent și pasional...dulce-amărui, amestec de erotism ... eleganță, mișcări senzuale si rafinament, învăluite în romantism nostalgic. Ce-și putea dori mai mult o femeie, în noaptea
O NOAPTE DE VIS... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350852_a_352181]
-
chiar tu, bogăția lumii. Cuvintele însă au ajuns înaintea noastră. Știam că ești un vrăjitor prin naștere. Mi-ai dăruit dintr-un singur hocus-pocus mirajul nopților albe. Patinez și nu mă satur de lunecarea spre tine. Aurora sufletelor noastre mă amețește și simt aici, în plină noapte, ermitajul din ele. Mireasa timpului prezent Eu sunt mireasa fiecărei zile! Petrec cu muzici și meseni de soi. Am dăruit o nuntă cât o viață Copilului ce sunt și pentru voi! Eu sunt mireasa
MIRAJ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350921_a_352250]
-
Când apasat de îndoieli, simțind minciuna în sfârșit, adu-ți aminte, Calea-i Una: Isus Hristos cel răstignit! Atât de multe adevăruri, auzi și-ți par că bune sunt, încât ți-e greu a înțelege: Ce-i „adevărul” pe Pământ? Când amețit de ne-nțelesuri, te vezi mințit la nesfârșit, să nu uiți, Adevăru-i Unul: Isus Hristos cel răstignit! De viață-ți spun religii multe, și toate-ți par că bune sunt, încât ți-e greu să poți afla: Ce este „viața” pe
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
alții . Ne împăcau bieții părinți Cu ceva fructe din cămară ... Cu câțiva creițari - mărunți, Să nu mai tremurăm pe-afară . Tata-l cinstea cu țuică fiartă, Puțin să se mai dezmorțească Și-l conducea până la poartă, Nu cumva să se amețească . Nu trecuse bine pragul Și noi leșinam de râs ... Moșul uitase toiagul Și se pusese pe nins . Noi ne bucuram în sine, Gândind după mintea noastră, Că la anul care vine, Iar ne bate la fereastră . Astăzi, timpul e mai
MOŞ CRĂCIUN SAU MOŞ GERILĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351586_a_352915]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 405 din 09 februarie 2012 Toate Articolele Autorului adesea nopțile mă mai scol ca un nebun din oră-n oră precum un monstru ce devoră bunătăți stropite cu alcool dar eu am cămara goală amețesc după provizii că visez și-n somn guvizii și un borș fierbinte-n oală doar atunci când deschid ochii mă intrigă peste toate un sictir pe cât se poate ca de teama babei Dochii spuneți-mi voi ce să fac fără greve
ADESEA NOPŢILE MĂ SCOL de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351629_a_352958]
-
cu unicul organ al „facerii lumii” în dotare, poți să-ți faci pentru început, din această “Stea arzătoare cu opt raze”, dacă nu o „farfurie zburătoare”, măcar o rochie de seară, de exemplu; o „rochie biofotonică”, cu care să-i amețești pe stradă și prin toate saloanele mondene pe toți Cavalerii Mesei Rotunde, de Malta și de Ialta, Teutoni sau Templieri...și să-i cucerești apoi pe toți prinții și împărații lumii, „Solomonari”, care încă o mai caută și acum cu
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
de toamnă sub pașii ariciului Clopotul mânăstirii alungă pe deal urme de ceață Ploaie căzută pe gutui uitate între frunze târzii Ușa întredeschisă- toamna rupând pânza de păianjen În porumbiștea uscată ici-acolo câte-un bostan- deasupra e ceața (IV) Amețit de rășină fluturele visează— vârtej de polen Murmurul sevei în măr— imnul naturii cântat în Prier Cercuri pe apă— dansează gâzele în pădurea de alge Pe zidul vechi al casei fluture galben— o licărire Nimeni pe bancă în parc— din
HAIKU de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351679_a_353008]
-
Odiseea ce o țin în mână cu iluziile din vise, marea îmi roade călcâiele până la vână de atâtea drumuri încinse. Parcă ași fi Achile luptând cu toate himerele din gând, iar iahtul mă leagănă ne-ncetat și tot mai sus până amețește soarele alunecând spre apus ... Frunza gândului m-i se lipește de vis. Săgeata speranței lovește gândul ce cade ucis ... Eu m-am salvat pe coada unui delfin cu solzii căruia poemul acesta l-am scris, Alături de Homer la un pahar
CU PRIETENUL HOMER NAVIGÂND PE MARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351700_a_353029]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PRIMORDIALE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 716 din 16 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Primordiale De ce totdeauna trebuie să fie O apă Un foc Cerul, pământul Și văzduhul acesta amețit De neliniștea zborului? Cum să fie înțeleasă Povestea aceasta În care o melancolie aspră Își țese văl din incertitudini, Somnambule deznădejdi? Neașteptate amintiri Incendiază Arogante trădări Că urci sau cobori, La fiecare treaptă simți Golul. Că realitatea Nu este ceea ce
PRIMORDIALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351719_a_353048]
-
o “sonată în re major pentru fluturi”. În fiecare poem aproape, există cel puțin un fluture. Nu puneți zăvoare la uși, deschideți ferestrele. Numai lămpii cu abajour puneți-i o sită. Dansul noptatic al fluturilor împrejurul luminii poate să vă amețească, să vă seducă și nu veți putea vedea mormanele de insecte căzute pe podeaua lucioasă. O temă la fel de frecventă este și cea a licuricilor și a greierilor. Aceștia simbolizează ludicul, spectacolul, strălucirea, veghea, călăuzirea și îndreptarea către lumină. Prietenia cu
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
Alung-acum înghețuri în abis Și lasă-ți inima-n caldura lină Să împletim cuvinte-n paradis Țesute-n doruri fine de lumină. Te-ntoarce-n basmu-acela ostenit Al viselor meleag care te-mbată De-n brațe-ți tremur, poate-am amețit Mă iartă-n palma lunii preacurată. Strivindu-mă-n decor înnămețit În alb de nea și-o stea nevinovată Ne cântă clipa valsul nesfârșit Pe-o ciutură de vremuri înghețată. Lăsa-vom nopții vraja de argint Când umbrele pădurii se-nfioară
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
Poezie > Pamflet > POVEȘTI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului POVEȘTI . . . De o vreme lungă-ncoace Mulți ne spun mereu povești, Ne sucesc, mintea ne-ntoarce Mai ceva ca la Ploiești. Ne amețesc cu Ordonanțe Pline de încurcături, Și având doar rezonanțe În celebre semnături. Nu mai știm de nici o lege Înconjurați doar de fantasme, Mintea nu le înțelege Care-n fond sunt niște basme. Referință Bibliografică: Povești / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
POVEŞTI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351212_a_352541]
-
sus, sub vârful buzei, si apăsați cu putere pe bucată de material. "Sângele provine în special din partea anterioară a septului. Apăsând aici, veți opri sângerarea", apreciază medicii. 6. Cum să scăpați de amețeala. Ați băut câteva pahare și v-ați amețit? Țineți-vă cu mână de ceva stabil. Mecanismul responsabil cu echilibrul se află în urechea internă și plutește într-un fluid care are aceeași densitate că și sângele. Cum alcoolul diluează sângele, se modifică și structura lichidului, fapt care afectează
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+9): DE MĂRŢIŞOR... DE LA LELEA SAFTA REDIVIVUS! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345582_a_346911]
-
pe care o suportăm azi nu este interesată de om, de valoarea lui, cu atât mai puțin de arta sacră . Arta este un bun colectiv doar în măsura în care artiștii sunt înregimentați de partidele care ne fărmițează și de ideologiile care ne amețesc. Arta e bună numai după ce statul o cumpară și o legiferează ca pe o prostituată de lux pentru propria lui distracție și pentru a experimenta mereu alte dogme și doctrine din ce în ce mai primejdioase. Desigur, munca nu ar trebuie să fie o
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
fusese înainte! La atâta aur, era normal să i se ridice lui Traian cea mai mare columnă printre împărații imperiului. E momentul să lăsăm deoparte teoria făuririi poporului nostru din legionarii romani și femeile dace. Gata, vremurile în care ne amețeam și încântam cu idila dintre romani și daci în făurirea poporului român a trecut, chiar dacă într-un moment istoric, sau mai multe, ne-a fost de ajutor. Pe Columna lui Traian nu este nici cel mai mic semn în acest
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
fără motiv! Un motiv ar fi totuși, aripile de fluture în zbor. Știți câți fluturi am văzut azi, dar, câte culori s-au strâns, să le împodobească aripile? Privirea mi-a zburat odată cu ei și mirosul fiecărei flori m-a amețit. Poate, de aceea sunt fericită, fără motiv! Poate sunt deja un fluture și nu mi-am văzut aripile până acum! Poate parfumul e de vină sau vântul. Azi sunt fericită! Toți fluturii, toate florile mi-au cântat, au dansat, s-
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
-mi arăți bogăția lumii. Cuvintele însă au ajuns înaintea noastră. Știam că ești un vrăjitor prin naștere! Mi-ai dăruit dintr-un singur hocus-pocus mirajul nopților albe. Patinez și nu mă satur de lunecarea spre tine. Aurora sufletelor noastre mă amețește și simt aici, în plină noapte, ermitajul din ele. PLOILE Vorbim amândoi deodată, ne aprindem în plină zi și ardem ca niște torțe în luptă. Într-un tunet deslușesc un adevăr înverșunat. Ciocnindu-se, doi nori fulgeră-n zare. În
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
lung, / doar eu să îți vorbesc / în șoapte / și-n somnul tău / adânc / doar eu / să mai pătrund! (“Aș vrea”). Dar visul se destramă în franjurii unei realități sculptate în sarea lacrimii ascunse: Unde ești, / ce dor de ducă / te-amețește și te-mbie? Ești doar unvis / sauo nălucă / ce îmiprovoacă insomnie? (“Unde ești?”) și căutarea nu contenește:“Te caut / urmând a ta chemare / ce am primit în vis / trecându-mi pașii / prin roua dimineții / ce buze-ți frăgezea / în așteptarea
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
pe lumea cealaltă, cum îi ziceam? -Omenire! -Așa este! Cum spuneam...când eram acolo pământ nu se învârtea.Stătea pe loc.Ăla, cum îi zicea? -Gagalileu ne mințea că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din țărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adică moroi? Cum zic proștii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
La cârciumă.” -Măi, dar rău se învârte pământul. -Am observat și eu. A căpătat chiar viteză de când s-a întunecat. - Păi, este la mintea cocoșului...a dispărut soarele.El mai ținea pământul să nu se învârtească prea rău. -Să nu amețească vârcolacii! -Vrei să spui că oamenii! - Păi...care oameni? Doar am stabilit că ne aflăm în lumea vârcolacilor. Tot discutând și bălăgănindu-se dintr-un gard în alt gard au ajuns la cârciumă.Prin geam se vedea că și aici, nu
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
pe lumea cealaltă, cum îi ziceam? -Omenire! -Așa este! Cum spuneam...când eram acolo pământ nu se învârtea.Stătea pe loc.Ăla, cum îi zicea? -Gagalileu ne mințea că pământul se învârtește! -Băi Costică! Noi unde dracu suntem!? Că am amețit tot gândindu-mă... -Eu zic că suntem pe pământ. Căci toți oamnei de aici, din țărișoara noastră, suntem vârcolaci... -Adică moroi? Cum zic proștii de olteni?! -Ce moroi!? Suntem vârcolaci, aceștia provin din neam nobil. -Da...da...de pe vremea lui
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
La cârciumă.” -Măi, dar rău se învârte pământul. -Am observat și eu. A căpătat chiar viteză de când s-a întunecat. - Păi, este la mintea cocoșului...a dispărut soarele.El mai ținea pământul să nu se învârtească prea rău. -Să nu amețească vârcolacii! -Vrei să spui că oamenii! - Păi...care oameni? Doar am stabilit că ne aflăm în lumea vârcolacilor. Tot discutând și bălăgănindu-se dintr-un gard în alt gard au ajuns la cârciumă.Prin geam se vedea că și aici, nu
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
fiece alegător, de la polobocul cel plin a primit câte doi litri de vin. Nici până azi nu s-a aflat cine-a ieșit primar în sat, dar să enunț MORALA, să mă abțin nu pot: de-atunci poporul merge cam amețit la vot. Referință Bibliografică: Două poloboace / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1330, Anul IV, 22 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DOUĂ POLOBOACE de DAN NOREA în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352154_a_353483]
-
de câțiva ani, nu am ajuns încă un expert în limba franceză, nici nu cred că voi deveni, nu prea mai am timp la vârsta mea, ca să o aprofundez, deși este fascinantă, dar și împănată cu dificultăți lingvistice ce mă amețesc ; cu toate astea, citesc (uneori cu dicționarul alături), dar poezia lui Adrian Erbiceanu nu este un articol de ziar, nici o cronică mondenă, ci o poiană a visurilor pure care mă îmbată cu puritatea ei. „ D'ombre on ne saurait faire
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
jurnalul meu intim, după ce voi muri, sau chiar în timp ce-mi vor trage sufletul... Azvârliți în flăcări inima mea, sufletul meu scindat între mine și mine. Suflet care n-a cunoscut liniștea niciodată. Plutesc fără să fi luat droguri, amețesc fără să fi băut alcooluri, sunt sleită fără să fi făcut măcar dragoste, mă clatin fără să fi fumat ierburi; nu-mi regăsesc echilibrul. „Cine are credință puțină nu va putea să stea pe picioare” scrie în Cartea Sfântă. Cred
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]