5,016 matches
-
doar ea te poate înțelege. 3069. Deșertăciunea este premiul pe care îl merităm cu toții în această viață. 3070. Deșertăciunea respiră împlinirea și absolutul din gândurile tale. 3071. Deșertăciunea este unica ambianță confortabilă a acestei lumi. 3072. Deșertăciunea devine răsărit sau amurg oricând, ceea ce adevărul nu o poate face. 3073. Deșertăciunea te scaldă în apa vieții uitată de Destin la colțul străzii Întâmplării. 3074. Deșertăciunea este cel mai mare risipitor al clipelor. 3075. Deșertăciunea este cenușăreasa acestei lumi, care ascunde cele mai
Culegere de înȚelepciune. In: Editura Destine Literare by SORIN CERIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_250]
-
sonetist, de baștină româno-teleormăneană. O carte care este splendidă, spiritual, prin poemele sale, cu parfum florentino-valah (sonete șlefuite, vorba Poetului Pădurii Nebune/Deli Orman: „până la os!” - și, cu adevărat, foarte greu poți „vâna” vreun șchiopătat de ritm! - dar, niciodată, un amurg de rimă!), și devine extrem de agreabilă, prin excepționalele gravuri renascentiste, ale lui CESARE RIPA („Cu ilustrații din CESARE RIPA - „DELLA NOVISSIMA ICONOLOGIA” - Padova, 1625). Cartea este segmentată/împărțită după anotimpuri și luni - numite conform tradiției și subnumite, doar aparent, conform
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
soarelui, bântuind printr-un tunel orange..., risipit printre raze..., însetat de dragoste, îmi împart cu tine rănile amintirilor... Încă ne mai iubim..., încă ne mai uram... Învăluiți în disperare, ne mințim împovărați de cuvintele nerostite la timpul potrivit... Așteptăm, în amurg, întâlnirea cu Diavolul... Împietriți, într-o așteptare muta, suntem două umbre ce se contopesc, orbecăind în lumina, două umbre acoperite de stele..., două umbre încătușate într-o bătrânețe fără de margini... În fiecare zi ne îndepărtăm, întemnițându-ne unul în altul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
urechea Visului impura. Vraja cea curată Pe sub pleoape arde. Dragostea intrată Freamătă din coarde. Amândoi, caimacul Sevelor din vine, Îl sorbim pe placul Orelor senine. Gustam zborul verii, Noaptea ne îmbie, Sâmburii durerii Pleacă în stihie... AMPRENTA DRAGOSTEI Primăvară în amurguri Naște florile pe muguri. Noaptea cade peste ramuri Peste lume, pește lanuri. Blândă iapa alăptează Mânzul visurilor sale și din când în când nechează Surioarelor banale. Numai hărmăsarul-tată Stă de straja pe pășune Când mândria îl îmbată Lângă mânzul fără
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
titlurilor acestora spune mult despre scriitorul Mihai Vișoiu: Viață cu lupi, bani și moarte, Dragoste mare cît o cruce, Spovedania unui învingător, Mihai Leu în altarul durerii, Răstignirea țăranilor... A scris, de asemenea, scenariul unui film despre foametea din 1948 - Amurgul fîntînilor, regizat de Virgil Calotescu și avîndu-i în distribuție pe Mircea Diaconu, Mircea Albulescu, Costel Constantin, Violeta Andrei, Ernest Maftei. Filmul a luat premiul Asociației Cinefililor în 1983. Și peste toate astea circa zece mii de articole în presa ante și
Eroi în moarte civilă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3982_a_5307]
-
agravante, căci altminteri, dacă și aceasta ar opera dramatizant, cine știe dacă s-ar putea transcrie așa condiție dramatică: „sunt văduva albă/ frigul e singura haină/ pe care o port/ jumătate rană/ jumătate pămînt de flori/ voi distruge corduri în amurg/ la granița dintre lumi/ unde vameșiimi vor spune/ că pe cruce nu încape/ decît un răstignit” (Văduva albă). Dată fiind această structură duală, Petruța scrie cînd cu poetica de rană, cînd cu poetica de flori. Firește că ideea de bază
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
la Roma, fiind un punct nodal al exilului literar românesc. Secretarul general al prestigioasei reviste, se stinsese regretat de toți, în urmă cu un an, în 17 august 1975. Două zile, deci, după Ferragosto, Sfânta Maria Mare, sărbătoare a dulceții amurgului verii, cea mai melancolică dintre sărbători. Călinescu și Al. Marcu, deci, îl inițiază în lumea profund-italiană, care nu este, eventual, doar vorbirea corectă a limbii, sau numai seaca mânuire a conceptelor la modă, de ieri ori de azi, doar dexteritatea
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
din lumea simbolismului crepuscular; sensul ultim al poeziei se găsește în altă parte. In mijlocul mînăstirilor, al castelelor sudice și al grădinilor luxuriante, poetul se autocontemplă drept un soi de prinț, în cele mai narcisiste posturi posibile: „Un vis de-amurg de vară în cadrul lui de aur Palpită: fantasie așa de arzătoare Că pune pe-a mea frunte cununa cea de laur, Pe cînd în suflet tragic speranța tristă moare" ( Cînd vioarele tăcură XI): „...a mea frunte ce se-nclină ca
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
peste umeri ca o mantie regală. O, notele triste, o, madonă părăsită, o, cîntecul uitat!" (Cîntec uitat). „Nopți împovărătoare, nopți de vară monotonă și lungă! Ce trist vă port în suflet în ceasuri de singuratecă rătăcire, cînd visul cade spre amurgurile tragice în cari se cufundară iubirile mele ca un tezaur în mare, un tezaur misterios în marea adîncă! [...] Să nu turbure nimeni seninul meu somn de pribeag și diminețele zgomotoase să nu sune chemarea la vecinicul martiriu al visurilor grele
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
și Parcul Botanic. Domnul primar Gheorghe Ciuhandu ne-a mai spus că în luna aprilie, lucrările de plantare a arborilor vor continua cu completarea aliniamentelor stradale pe Bd. Cetății, Calea Aradului, str. Cluj, Aleea Sănătății, Calea Lipovei, str. Ialomița, str. Amurgului, str. Cicio Pop, Piața Consiliul Europei, Piața Romanilor. În paralel cu plantările se efectuează și lucrări de corecție la arbori și arbuști, salubrizarea zonelor verzi, tăierea de corecție a trandafirilor, precum și alte lucrări specifice de sezon. Municipalitatea solicită sprijin din partea
Agenda2005-14-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283555_a_284884]
-
Emil Brumaru Aș vrea să fiu prinț Și să dărui medalii Agățate de sîni Atîrnate de talii Și la urmă pios Chiar și globul de aur Pentru mîndrul tău dos Luat în coarne de-un taur Cînd tribunele mug Și amurgul agale-i Aș vrea sa fiu prinț Și să-ți dărui medalii...
Cîntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10307_a_11632]
-
Emil Brumaru Mă temeam să-ți fiu înger de pază Aveai coapse și sîni orbitori Cînd ferită de lume în casă Mă chemai din amurg pînă-n zori Te izbeai plutitoare de lucruri Pete vinete-n carne-ți creșteau Flori ciudate anume să-mi bucuri Pofta-n care cuvintele-mi stau Mă temeam să-ți fiu înger de pază Aveai coapse și sîni orbitori Cînd ferită
Cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10802_a_12127]
-
Pete vinete-n carne-ți creșteau Flori ciudate anume să-mi bucuri Pofta-n care cuvintele-mi stau Mă temeam să-ți fiu înger de pază Aveai coapse și sîni orbitori Cînd ferită de lume în casă Mă chemai din amurg pînă-n zori...
Cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10802_a_12127]
-
noi și cu blândă îngăduință ne ajută să jupuim coaja noastră lăuntrică - în vreme ce pielea degerată a vîntului se întinde peste cele din urmă prune vinete la început de noiembrie eu continui să-mi deplasez viața de colo ici iar în amurg mă surprind privind uneori absent fecalele muștelor pe fereastră infinitul cel scurt al zilei dă tîrcoale lentilei (defect de fabricație pe întinsul sticlei) prin care eroarea îmi face cu ochiul de dincolo frunza cu o singură față cu ceea ce se
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/10840_a_12165]
-
pământul, iar apele timpului vor fi la reflux. Dacă voi avea vreme îmi voi scrie povestea pe file rupte, de azur, dar nu va fi decât zborul imprevizibil, către un colț de singurătate mai pur. în loc de inimă îmi va bate amurgul, astfel alunecând din moarte în moarte, mereu. Ce apă rece mă ascunde? De ce pământul a devenit prea greu? Mă voi despărți ușor de mine însumi, ca de un vechi prieten inutil sau pierdut. Dar cine va dori să mă mai
Poezii by Cristian Gava () [Corola-journal/Imaginative/10809_a_12134]
-
bătut și dincolo de colbul gravitațional, în talgerul cu viață și cu moarte, mi-am spălat, în dimineață, fața cu ether te țin în viață mai mult pentru tine, a spus apoi a luat după sine ce-a mai fost din amurg și a întors clepsidra într-o răscruce de drumuri și, dintr-o hârtie cât cerul plină de semnele rupte cândva din umărul său, am înțeles că nu-i de văzut în pământul din luna noiembrie că el vizitează ninsoarea unui
Nazaria Buga by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/10533_a_11858]
-
vis, jos, la picioare nu sunt aici, acolo nu sunt spre sud și spre nord s-a risipit sanctuarul, până la umeri, până la ochi, până la i absolut în asprele scriptorii, pe memoria lumii e-atâta nisip în râurile largi, profetul spală amurgul, cum odinioară, în sângele-mi sublim, ți-ai spălat mâinile.
Nazaria Buga by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/10533_a_11858]
-
pământul, iar apele timpului vor fi la reflux. Dacă voi avea vreme îmi voi scrie povestea pe file rupte, de azur, dar nu va fi decât zborul imprevizibil, către un colț de singurătate mai pur. în loc de inimă îmi va bate amurgul, astfel alunecând din moarte în moarte, mereu. Ce apă rece mă ascunde? De ce pământul a devenit prea greu? Mă voi despărți ușor de mine însumi, ca de un vechi prieten inutil sau pierdut. Dar cine va dori să mă mai
Poezii by Cristian Gava () [Corola-journal/Imaginative/10790_a_12115]
-
un fior, Parfumul lui, purtat pe brațe de-un zefir, Ducea spre cer petale sincere de dor. Te-am strâns la pieptul meu ca pe-o comoară, Când vântul adia prin păru-ți castaniu Simțeam iubirea zilelor din vară Și-amurgul toamnelor fugind prin arămiu. Parcă șopteai ceva, însă nu-nțelegeam, Nici nu știam dacă mai pot să îți vorbesc, Cu steaua fericirii spre galaxii zburam, Dar nu-ndrăzneam să-ți spun că te doresc. Cădeau florile albe peste tăceri și
NU TE TREZI! de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373665_a_374994]
-
Poveste de iarnă Pe drumuri de fulgi de zăpadă, Sufletu-mi zboară cântând... Ascult o cerească fanfară, Când ninge afară tăcut. În palma vieții cad ca și fulgul, Topindu-mă-n versuri de dor... Ce-n zorii de ziuă îmbracă amurgul În cântec de slavă și nemuritor. Îmi ninge în palme zăpadă Cu fulgii grăbiți, jucăuși Surâd într-o mantie albă Toți pomii de ger adormiți. Iarna pare o dalbă poveste Împletită cu raze de soare... Când lumea solemn strălucește... Cu
NOSTALGIE DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373684_a_375013]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > FLORI DE VIAȚA-N ASFINȚIT Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Pe banca vieții înspre amurg Mă odihnii,oprindu-mi gândul Printr-un declic viața mi se arătă, Devin clipa,observatorul ei tăcut. Mă plimb pe-alei de amintiri Ciudat,le simt străine mie De ce oare s-au schimbat acum? Lumina cade altfel-n asfințit Reliefuri
FLORI DE VIAȚA-N ASFINȚIT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373691_a_375020]
-
Vițelaru Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului pe chipul tău se-aștern ninsori de vară și parcă viscolește-n ochi trecutul crud, aș arunca magii să fie flori de seară să-mbrace cu veșmânt amurgul nud .,, să uiți că ești pribeag prin gânduri neapuse să bântui ca un colb prin roua-n agonii să-mplanti din tine în zorile răpuse cuvinte ce n-au fost și sunt atât de vii. din neguri argintii , un răsărit
RAMAI IN VRAJA MEA de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373726_a_375055]
-
vor veni ninsori ,prin ploile amare și v-anflori iubirea ce-o porți mereu în gând. rămâi în vraja mea ,lujer în visare să te-nfloresc mereu cu buzele tăcând tu edera de piatră cu tâmplele-n ninsoare ce-mi ești amurg de vară cu gândul meu în gând. Loredana Vitelaru Referință Bibliografică: Ramai in vraja mea / Loredana Nicoleta Vițelaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2043, Anul VI, 04 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Loredana Nicoleta Vițelaru : Toate Drepturile
RAMAI IN VRAJA MEA de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373726_a_375055]
-
mai adâncă rană m-aș duce în vâltoarea timpului. de nu mai m-ai avea suspin în seara și nici-o lacrimă-n ochi să-ți curg aș fi mai tristă că întâia oară când m-ai lăsat în brațe de amurg . de nu te-aș ști și nu mi-ai fi în minte și nu ți-aș adormi în gând mereu ți-aș face chip din vânt să mă alinte când nu îmi ești și doru-mi este greu. de n-ar
DE NU TI-AS FI, de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373725_a_375054]
-
atinge doar cu ochi-ntredeschisi să nu te-amestec cu tristeți ascunse să-mi poți zâmbi când uit că tu exiști. te-aș mângâia când toamna-i pe sfârșite să reînvii încet prin vântul cald când umbrele se-mbata din amurguri în brațele de brum-aș vrea să-ți cad . ți-aș ține de urât poate o viață și glasul timpului l-am asculta în doi cât nuferii sihaștri râd în bolta din tu și eu , că suntem amândoi. te-aș
TE-AȘ DESENA PE POALA NOPȚII ALBE de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373727_a_375056]