1,788 matches
-
să-mi traducă ce-a scris năuca, se crede la chermeze pentru snobi. Low-Choir ( către Vool-Ford): Alea se cheamă recepții, Șefu'. Victorioasa" ți-a trimis raportul anual? Vool-Food: Întârzie puțin, mai era lucruri noi (la universitate se redactează publicațiile numite "anale", și se screme să vadă proba de tipar, ascunsă de bandiți, tu... mama lor). Tsop-Ir-Land: Ce ciumpalaci, tov maior, să dai la o revistă nume de parte anatomică... Low-Choir: Așa-i pre limba lor, mai păsărească. Dar știi că fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
bucurie ce trebuie atinsă fie și cu prețul de a muri". Transgresor al oricărui tip de morală, el parcurge tot repertoriul de insanități sexuale, de la incest matern, sororal, exhibiționism și masturbări prin gară sau parcuri, până la oribilele sodomizării orale și anale cărora li se supune pe maidanul de la periferia Romei, Casilina. Trăirea acestor scene chiar de către autor este în afara oricărei discuții, eficiența descrierilor atestând nu numai experiențe la persoana întâi, ci și obsesii fizice, fiziologice și spirituale tipic pasoliniene. Autorul se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
învățător, un deschizător de drumuri. Cunoașterea istoriei naționale poate întări credința în viitor. Prin urmare citind 8 istoria națională „am avea mai multă ispită pentru trecut, ne-am prețui mai multe prezentul și am spera mai mult de la viitor, căci analele noastre ne ar arăta viderat că providența niciodată nu ne a lipsit și că părinții noștri, deși au avut greutăți și piedici pe care noi nu le vom întâlni, ei nici odinioară nu s-au deznădăjduit” și după cum spunea în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
elemente pe care le întâlnim anterior la Dimitrie Cantemir sau Școala Ardeleană. Primul care teoretizează necesitatea lărgirii sferei istoriografiei este Mihail Kogălniceanu . Încă în Histoire de la Valachie, el critica faptul că toți autorii care s-au ocupat până în prezent de analele acestor două principate nu au dat decât biografia principilor, arătând că, în ceea ce îl privește, a încercat să facă cunoscute și instituțiile, administrația, într-un cuvânt viața vechilor moldoveni. Și mai limpede expunea el chestiunea în Cuvânt pentru deschidere, în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
l'Espagne, de 1'Irlande à la Sicile, la flore politique développe ses multiples manifestations sans attenter à la profonde communauté de structure qui, mieux que toute administration centralisée, maintient l'unité morale de la chrétienté" (G. de Lagarde). ABREVIERI AARMSI Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice Acta Hist. Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae, Budapest AIINC Anuarul Institutului de Istorie Națională, Cluj AIIACN Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie, Cluj-Napoca AIINB Anuarul Institutului de Istorie Națională, București AIIAI Anuarul Institutului de Istorie și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
România literară", "Convorbiri literare", "Transilvania", "Steaua", "Observator cultural" ș.a., iar cu studii științifice (din domeniile sociologiei educației, istoriei intelectuale, istoriei și filozofiei culturii, didacticii moderne, metodologiei cercetării educației și științelor politice) la "Revista de filozofie", "Revue roumaine de sciences sociales", "Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza". Cărți de poezie: Pharmakon, Editura Cartea Românească, 1989; Căutarea căutării, Editura Junimea, Iași, 1990; Apariția Eonei și celelalte poeme de dragoste culese din Arborele Gnozei, Editura Axa, Botoșani, 1999; Dispariția și eternitatea Eonei, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
biografic al literaturii române, vol. I, A-L, 2006; Șerban Axinte, postfață la Apariția, dispariția și eternitatea Eonei, 2007; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emanuela Ilie, în "Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Seria Literatură", tom LIV-LV/2009; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Adina Dinițoiu, în "Observator cultural", nr. 680, iulie 2013 . ANUȚA, Cătălin, n. 25 septembrie 1968, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ilie Dan, în "Convorbiri literare", nr. 6, iunie 2002; Ion Chiriac, în "Dacia literară", nr. 13, 2002; Al. Husar, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2003; Dan Mănucă, în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Lăcrămioara Petrescu, în "Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Seria Literatură", tom LI/2005; Ioan Răducea, Cătălin Anuța, 2006; Antonio Patraș, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și nu numai) în anii '90, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, II, 2000; Șerban Axinte, în Dicționarul general al literaturii române, L/O, 2005; Șerban Axinte, în "Tribuna", nr. 118/ 2007; Antonio Patraș, în "Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Seria Literatură", Tom LII-LIII/2006-2007; Paul Cernat, în "Observator cultural", nr. 133, 20-26 septembrie 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Bordas, Paris, ț.2, p.1851-1891 PRUNER, Michel, L'analyse du texte de théâtre, Nathan, Paris, 2001 PRUS, Elenă, Dimensiunea socială a imaginarului urban, în Caietele Echinox, Dacia, Cluj, 2002, Nr.3, p.59-61 PRUS, Elenă, Homo urbanus, în Metaliteratura, Analele facultății de filologie, Editura UPS "Ion Creangă", Chișinău, vol.6, p.109-119 RAMOND, F. C., Leș Personnages des Rougon-Macquart, Burt Franklin, New York, 1970 RANK, Otto, Le mythe de la naissance du héros, Payot, Paris, 1983 REIZOV, B., L'esthétique de Zola, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
varia de la 0,3% pentru antracit, până la 8% pentru huilă, cu o medie de 2-3%<footnote E.C. Șchiopu (2011), „Cercetări privind desulfurarea gazelor de ardere provenite din combustia lignitului folosind soluții absorbante de hidroxid de calciu și hidroxid de sodiu”, Analele Universității „C. Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, nr. 1/2011, http://www.utgjiu.ro/ revista/ing/pdf/2011-1/20 SCHIOPU EMIL CATALIN.pdf, accesat la data de 12.01.2013. footnote>; oxizi de azot (NOx) - rezultați ca urmare a oxidării azotului din
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
McGraw-Hill, New York Siemens (2000), Benson boilers for maximum cost-effectiveness in power plants, Power Generation Group (KWU) Șchiopu, E.C. (2011), „Cercetări privind desulfurarea gazelor de ardere provenite din combustia lignitului folosind soluții absorbante de hidroxid de calciu și hidroxid de sodium”, Analele Universității „C. Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2011, http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2011-1/20 SCHIOPU EMIL CATALIN.pdf, accesat la data de 12.01.2013 Șerban, R. (2004), „Activitatea industrială - principalul poluator al mediului”, Universul afacerilor azi
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
este realizată de Fănică N. Gheorghe Eminescu et le mythe des éternels retours aux origines (1983). 24Adina Blanariu-Vuković "Isotopia nepătrunsului la Eminescu și Leopardi. Despre o posibilă traducere a poeziei L'Infinito de Giacomo Leopardi în limbaj poetic eminescian", în Analele științifice ale Univ. "Al. I. Cuza" din Iași (Serie nouă) extras Iași, 2004. 25 Alte contribuții importante la temă vin de la Ștefan Avădanei cu lucrarea Eminescu și literatura engleză (1982), precum și de la Grid Modorcea Shakespeare și Eminescu ([2006], 2008). 26
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
despre epoca de domnie în Constantinopol a împăratului Iustinian și a soției sale Teodora. Textul în chestiune se intitulează chiar așa (de aici și atenția sporită a criticilor) Istoria secretă și a fost conceput de Procopiu ca un fel de "anale de culise" a timpurilor pe care le-a trăit, menite să fie cunoscute de generațiile viitorului. Scrierea a apărut după moartea istoriografului, trezind, cum spuneam, suspiciuni de paternitate (întărite și de faptul că ea se constituie într-o diatribă violentă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Hermeneutica singularului, Timișoara, Editura Marineasa, 2002. Tomuș, Mircea, Istorie literară și poezie, Timișoara, Editura Facla, 1974. Tomuș, Mircea, Mișcarea literară, București, Editura Eminescu, 1981. Dumitru Tucan, Sensurile modernității. Dinspre modernitatea iluministă înspre modernitatea estetică a secolului al XX-lea, în Analele Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, Seria Științe Filologice, XLVII, 2009. Țeposu, Radu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, București, Editura Eminescu, 1993. Ulici, Laurențiu, Literatura română contemporană, București, Editura Eminescu, 1995. Ulici, Laurențiu, Coborârea din turn
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Univers, 1998, p. 375-391. 56 Jacques Derrida, op. cit., p. 376. Filosoful francez folosește sintagma "ființa ca prezență". Aceste idei au fost consemnate și de Dumitru Tucan, Sensurile modernității. Dinspre modernitatea iluministă înspre modernitatea estetică a secolului al XX-lea, în Analele Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, Seria Științe Filologice, XLVII, 2009, p. 227. 57 Cf. Alexandru Ștefănescu, Nietzsche și "moartea lui Dumnezeu", București, Editura Paideia, 2004. 58 Dumitru Tucan, art. cit., p. 232. 59 Ibidem, p. 232. 60Ibidem, p. 232
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Pillat. În: Iașul literar, 16, nov. 1965, nr. 11, p. 88-90. Ion Pilat. Poezii. Antologie și prefață de Aurel Rău. București: Editura pentru Literatură, 1965. SOROHAN, Elvira. Cronica anonimă despre Constantin Brîncoveanu. Contribuții cu privire la data scrierii și autorului ei. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Secțiunea 3 (Științe Sociale) c. Limbă și Literatură, 12, 1966, fasc. 1, p. 81-86. SOROHAN, Elvira. Formația intelectuală a lui Miron Costin = La formation intellectuelle de Miron Costin. În: Analele științifice ale
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ei. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Secțiunea 3 (Științe Sociale) c. Limbă și Literatură, 12, 1966, fasc. 1, p. 81-86. SOROHAN, Elvira. Formația intelectuală a lui Miron Costin = La formation intellectuelle de Miron Costin. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Secțiunea 3 f. Literatură, 15, 1969, p. 1-6. SOROHAN, Elvira. Unele considerații despre teatrul lui Nicolae Iorga. În: Revista de istorie și teorie literară, 18, nr. 2, 1969, p. 209-216
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
3 f. Literatură, 15, 1969, p. 1-6. SOROHAN, Elvira. Unele considerații despre teatrul lui Nicolae Iorga. În: Revista de istorie și teorie literară, 18, nr. 2, 1969, p. 209-216. SOROHAN Elvira. Miron Costin și sensul moral al cugetării istorice. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Secțiunea 3 f. Literatură, 17, 1971, p. 45-56. SOROHAN, Elvira. Cantemir sau neliniștea creației. În: Cronica (Iași), 8, nr. 21, 25 mai 1973, p. 5. SOROHAN Elvira. Structuri folclorice în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
I. Cuza" din Iași (serie nouă). Secțiunea 3 f. Literatură, 17, 1971, p. 45-56. SOROHAN, Elvira. Cantemir sau neliniștea creației. În: Cronica (Iași), 8, nr. 21, 25 mai 1973, p. 5. SOROHAN Elvira. Structuri folclorice în versurile lui Dosoftei. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Secțiunea 3 f. Literatură, 23, 1977, p. 27-32. Discuții. În: Anuar de lingvistică și istorie literară, 27, 1979-1980, p. 317-319. Colocviul Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
33-36, p. 1, 5. Despre Lucian Blaga. SOROHAN, Elvira. Să vorbim totuși despre Panait Istrati. În: Jurnalul literar, 6, mart.-apr. 1995, nr. 9-12, p. 1, 5. SOROHAN, Elvira. La technique narrative dans le roman autobiographique de Dimitrie Cantemir. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Literatură, 41, 1995, p. 35-44. SOROHAN, Elvira. Ultimul Panait Istrati. În: Dacia literară, 6, nr. 17, 1995, p. 21-25. SOROHAN, Elvira. Adrian Voica, Etape în afirmarea sonetului românesc, Ed. Univ.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
din Iași (serie nouă). Literatură, 41, 1995, p. 35-44. SOROHAN, Elvira. Ultimul Panait Istrati. În: Dacia literară, 6, nr. 17, 1995, p. 21-25. SOROHAN, Elvira. Adrian Voica, Etape în afirmarea sonetului românesc, Ed. Univ. "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1996. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Literatură, 42, 1996, p. 189-191. SOROHAN, Elvira. Călinescu se amuză. În: Convorbiri literare, ian. 1996, nr. 1, p. 14. SOROHAN, Elvira. Urmuz și suprarealismul. În: Jurnalul literar, 5, febr.-mart
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Corespondența lui I.D. Sîrbu ca document. În: Jurnalul literar, 8, aug. 1997, nr. 27-30, p. 4. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Stelaru și vraja "Eumenei". În: Dacia literară, 8, nr. 25, 1997, p. 23-26. SOROHAN Elvira. Lucian Blaga. Magic și poetic. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Literatură română, 43, 1997, p. 51-56. SOROHAN, Elvira. Panait Istrati, "odiosul renegat". În: Adevărul literar și artistic, 6, 26 ian. 1997, nr. 353, p. 12. SOROHAN, Elvira. Proza scurtă a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Dimitrie Cantemir. Divanul sau Gîlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul Sufletului cu Trupul. SOROHAN, Elvira. Călinescu în anul de "grație" 1948. În: Adevărul literar și artistic, 8, nr. 463, 1999, p. 11. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Cantemir, orgoliul modelării umane. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Filosofie, 46, 1999, p. 7-11. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu despre teatru. În: Dacia literară, 10, 1999, nr. 34, p. 3-5. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu și programul Jurnalului literar. În: Dacia literară, 10
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
p. 5-7. SOROHAN, Elvira. Sadoveanu sau nevoia de înțelepți și de poveste. În: Dacia literară, 10, 1999, nr. 32, p. 10-12. Despre Divanul persian al lui Mihail Sadoveanu, în raport cu textul-model Istoria Sindipii filosofului. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Cantemir. Înșelătoarea cetate. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Literatură, 45-47, 1999-2001, p. 5-17. SOROHAN, Elvira. Eminescu și sociogeneza romantică. În: Dacia literară, 11, 2000, nr. 36, p. 12-15. SOROHAN, Elvira. Sens literal și sens insinuat în narațiunea medievală
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]