1,883 matches
-
situația în care veniturile cu destinație specială sunt mai mari decât cheltuielile cu destinație specială aferente acestora: a) Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli cu destinație specială: 82.98.02.01 "Excedent" = 26 "Cheltuieli cu destinație specială ale bugetului local" (analitice pe fiecare subcapitol de cheltuiala) b) Preluarea excedentelor înregistrate în exercițiul curent, determinate că diferența între veniturile și cheltuielile cu destinație specială aferente, în conturile de disponibilități cu destinație specială ale bugetului local: ... 82.98.02.01 "Excedent" = 83.98
NORME METODOLOGICE din 29 noiembrie 2002 privind încheierea execuţiei bugetare a anului 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146450_a_147779]
-
excedentelor înregistrate în exercițiul curent, determinate că diferența între veniturile și cheltuielile cu destinație specială aferente, în conturile de disponibilități cu destinație specială ale bugetului local: ... 82.98.02.01 "Excedent" = 83.98.02 "Disponibil din venituri cu destinație specială" (analitice conform clasificației bugetare) 4.9.2.2. În situația în care veniturile cu destinație specială sunt mai mici decât cheltuielile cu destinație specială aferente acestora: a) Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli cu destinație specială: ... 82.99.02.03 "Deficit
NORME METODOLOGICE din 29 noiembrie 2002 privind încheierea execuţiei bugetare a anului 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146450_a_147779]
-
cheltuielile cu destinație specială aferente acestora: a) Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli cu destinație specială: ... 82.99.02.03 "Deficit acoperit din venituri cu destinație specială rămase disponibile din anii precedenți" = 26 "Cheltuieli cu destinație specială ale bugetului local" (analitice pe fiecare subcapitol de cheltuiala) b) Acoperirea deficitelor înregistrate în exercițiul curent, determinate că diferența între veniturile și cheltuielile cu destinație specială aferente, din disponibilitățile cu destinație specială ale bugetului local: ... Capitolul 5 Încheierea execuției bugetului asigurărilor sociale de stat
NORME METODOLOGICE din 29 noiembrie 2002 privind încheierea execuţiei bugetare a anului 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146450_a_147779]
-
si neregularizate până la finele anului 1994, lichidate pe seama patrimoniului propriu al regiilor autonome. Criteriile anticipate și producția neterminata, lichidate pe seama rezervelor, a capitalului social și a patrimoniului propriu, vor fi evidențiate în contul în afara bilanțului 8038 "Alte valori în afara bilanțului", analitice distincte, urmînd a fi urmărite și valorificate în continuare potrivit legii. Articolul 20 Programele de restructurare și redresare financiară ale agenților economici prevăzuți la art. 2 vor fi actualizate în termen de 15 zile de la încheierea acordurilor de conciliere, în funcție de
HOTĂRÎRE Nr. 172 din 27 martie 1995 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 13/1995 privind unele măsuri de accelerare a procesului de restructurare a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, de intarire a disciplinei financiare şi de imbunatatire a decontărilor în economie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112516_a_113845]
-
în șoldul de la finele anului precedent, indicindu-se dată inițială de înregistrare acolo unde este cazul (debitori, creditori, furnizori). 10. Balanța de verificare se întocmește lunar și ori de cîte ori este necesar, atît pentru conturile sintetice, cît și pentru cele analitice. Pentru conturile analitice se poate întocmi numai situația soldurilor. ----------------------- *) În continuare se va folosi denumirea de "întreprindere". ÎI. Organizarea evidentei pe secțiunile contabilității 11. Operațiunile privind intrarea și ieșirea mijloacelor fixe, precum și cele privind amortizarea și uzură acestora, se înregistrează
HOTĂRÎRE nr. 201 din 3 martie 1990 pentru aprobarea normelor de aplicare a Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107027_a_108356]
-
patrimoniul întreprinderii; furnizarea datelor pentru determinarea surselor proprii și împrumutate de acoperire a mijloacelor circulante; evidență constituirii și utilizării diverselor fonduri; determinarea corectă a rezultatelor financiare. Operațiunile privind constituirea și utilizarea fondurilor se înregistrează în contabilitate în conturi sintetice și analitice distincte, potrivit instrucțiunilor de aplicare a planului de conturi. Prezentele norme se aplică experimental începînd cu data publicării. În scopul îmbunătățirii prezentelor norme pe parcursul aplicării, respectiv pînă la 31 decembrie 1990, întreprinzătorii respectivi vor transmite Ministerului Finanțelor observații și propuneri
HOTĂRÎRE nr. 201 din 3 martie 1990 pentru aprobarea normelor de aplicare a Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107027_a_108356]
-
un intelect, unul și același la toți oamenii. O rațiune universală „eul transcendental”. * Noțiunile „spațiu” și „timp” sunt cunoștințe a priori, din rațiune pură, nu din experiență. El argumentează „imposibilitatea de a le gândi ca inexistente”. * Se ocupă și de analitica transcendentală, o teorie a intelectului. Intelectul prin noțiunile sale a priori, raportează fenomenele sensibile la obiecte, transformă aceste fenomene în „lucruri” ce alcătuiesc un univers. Noțiunile a priori ale intelectului sunt forme sintetice de unire, cum le numește Kant, ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în cazurile de debilitate mintală ușoară, constituie o dificultate incontestabilă. Aceasta pentru că activitatea de reflectare a realității de către copilul debil mintal nu se deosebește în mod radical de cea a copilului normal. Unele trăsături ca de exemplu: perceperea insuficient de analitică, lipsa de fidelitate a memoriei, caracterul concret al gândirii etc. apar nu numai la copiii întârziați mintal, ci, în anumite condiții și la copiii normali. Considerații critice în legătură cu metodele de diagnoză sunt indicate de Mariana Roșca și credem că, lucrarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
din morfeme libere și morfeme conjuncte, înscrise între ele și cu tema lexicală în relații sintagmatice de discontinuitate: adjectivul, verbul: frumos/frumoasă/mai frumoasă; cântasem/am cântat etc. Observații: Numai adverbul prezintă, cu câteva excepții, un singur tip de flexiune: analitică. • Cuvintele cu flexiune sintetică pot avea și situații de flexiune mixtă; în enunțul L-am văzut pe portar., flectivul substantivului portar este format din morfemul liber pe (expresie a cazului acuzativ) și morfemul conjunct Ø (dezinență de singular). • Cuvinte aparținând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pat / Din tinere ramuri.” (M. Eminescu) • subiective (exclamative): „...Da ce vrei, mări, Cătălin? Ia dut’ de-ți vezi de treabă!” (M. Eminescu) Sub aspect structural, enunțurile imperative aparțin categoriei enunțurilor autonome (sintetice, realizate mai ales prin interjecții și vocative, și analitice): „- Hai și tu cu noi, dacă vrei - zise Harap Alb - că doar n-avem a te duce de mână ca pe un orb.” (I. Creangă), „- Hai iute, și cât te văd; ranița-n spate, stânga-mprejur, pas gimnastic și înainte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
au străpuns-o turcii!” (I. Creangă); • urări adresate de subiectul vorbitor interlocutorului: „- La mulți ani, Costică! cu noroc, sănătate și veselie!...” (I.L. Caragiale) Sub aspect structural, enunțurile exclamative sunt cel mai adesea enunțuri autonome, sintetice, realizate prin interjecții afective, sau analitice: „- Eei! Asta-i prea tare.” (M. Eminescu), „- De!... mârâi.” (E. Barbu), „- Vai, aprinde-v-ar focul să vă aprindă, zise ea burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? În obrazul cui v-a învățat!” (I. Creangă); sau intră, în planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lor. Sunt cuprinse și publicațiile străine care privesc țara și poporul respectiv. E. modul în care se prezintă conținutul referințelor: 1. Bibliografii descriptive sau signaletice sunt acelea în care semnalările sunt efectuate conform regulilor de catalogare. 2. Bibliografii adnotate sau analitice care conțin, pe lângă descrierea bibliografică și adnotări(Bibliografia analitică a periodicelor românești, editată de Academie). 3. Bibliografii referative În cazul acestora, descrierea bibliografică este însoțită de un referat (Chemical Abstracts) F. categorii de literatură semnalate: 1. Bibliografii de cărți (Bibliografia
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
q (așezată logic în față) și o apodoză p (care decurge din q). Această distincție pune în evidență raportul logic, și nu temporal al propozițiilor: [DEOARECE q protază (se întîmplă CĂ) p apodoză]. După o schemă prevăzută de Aristotel (Primele Analitice II, 27, 70a și b), mergem de la indice (p) la ceea ce indică (q). Mișcarea inferențială pornește de la un indice-efect pentru a ajunge apoi la cauză și pentru a focaliza mai mult pe enunțarea acestei cauze decît pe cea a realității
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
protrombină);evaluarea metabolismului glucidic; - evaluarea metabolismului acido-bazic; - evaluarea antibioterapiei de primă intenție; - evoluția clinică sub tratament, - analiza deceselor;studiul factorilor de prognostic - scorul APACHE II modificat. Metode statistice În analiza statistică s-au utilizat atât metodele descriptive cât și cele analitice. După culegerea datelor, într-o formă accesibilă pentru a le asigura caracterul informațional, s-a efectuat prelucrarea acestora. Acțiunile de prelucrare au cuprins etapa de ordonare, sistematizare, centralizare și reducere a volumului informațiilor culese, prin operații succesive de grupare, sortare
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
contextul investigării și al interogării. Căutând în alte discipline metodologiile necesare pentru a articula interogările specifice, se pune problema testării modelelor analitice împrumutate din diferitele contexte disciplinare. Ca urmare, gruparea Art & Language se recunoaște a fi îndatorată tradiției filosofice a analiticii anglo-saxone, examinând două câmpuri distincte ale aparatului conceptual specific acestei tradiții: pe de o parte aparatul filosofiei analitice, iar pe de altă parte același aparat așa cum este el analizat și structurat de Art & Language, care poate pune problema transformării convingerilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
practicii artistice și nu a analizei estetice, referitor la cea de-a doua (ipo)teză de lucru, se constată că reconsiderarea conceptului de artă în exercitarea actului artistic se diferențiază de încercările de redefinire a artei atât din perspectiva esteticii analitice anglo-saxone, cât și din perspectiva esteticii fenomenologice ori social-critice continentale, frecventate cu predilecție în mediile academice la data apariției artei conceptuale. În mediul artistic al acestei mișcări se chestiona însuși actul teoretic ca modalitate de investigare decisivă a activității artiștilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
franceză sau engleză, și-au redus flexiunea propriu-zisă, în locul ei utilizînd o serie de morfeme libere precum auxiliarele, articolele, prepozițiile etc. Prin urmare, el împarte limbile flexionare în sintetice (limbi cu flexiune bogată, ca sanscrita, greacă veche, latină etc.) și analitice (limbi care utilizează și morfemele libere, ca franceză, engleză, germană etc.). În sfîrșit, a fost introdus și un al patrulea tip, numit incorporant, specific limbilor amerindiene și care constă în adăugarea la un lexem a unui mare număr de afixe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
exprimă categorii amalgamate, iar în radical pot apărea alternante fonetice cu valoare morfologica. Așadar, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea se conturase deja o clasificare ce rămîne valabilă, în linii mari, pînă astăzi: 1) limbi flexionare a. analitice b. sintetice 2) limbi izolante 3) limbi aglutinante (aici intra și limbile incorporante, numite și polisintetice). O primă schimbare majoră în tipologia lingvistică apare abia o dată cu Edward Sapir în 1921. Lingvistul american propune înlocuirea termenului flexionar prin termenul fuzional și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cuvinte din text; comparativul și superlativul relativ al adjectivelor exprimă, și ele, relații pe plan sintagmatic, adică legături în cadrul aceluiași enunț. Cunoscută afirmație, cu caracter general, ca în formarea limbilor romanice s-a mers de la o structură "sintetică" spre una "analitică" nu este exactă, spune Coșeriu. De ce "eroziunea fonetica", invocată adesea drept cauza principală a fenomenului, a acționat numai în sectorul flexiunii cazuale și nu a cuprins toate sectoarele sistemului gramatical? Dacă pentru exprimarea categoriei cazului s-a mers, într-adevăr
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile în: - izolante (amorfe): cuvintele sînt invariabile - chineză - neizolante - aglutinante: adaugă la un cuvînt o serie de afixe detașabile, ce pot fi analizate și separat - maghiară, turcă, basca; - flexionare - sintetice: raporturile dintre cuvinte se exprimă prin morfeme care fuzionează - română; - analitice: raporturile sintagmatice se realizează cu ajutorul prepozițiilor, verbelor auxiliare etc. - franceză, engleza; - polisintetice (incorporante): considerate și subtip al limbilor izolante, realizează secvențe lingvistice unitare foarte lungi și complexe, care corespund mai multor cuvinte din limbile mai cunoscute - sînt polisintetice o bună
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o structură mai complexă sub aspect lexical și gramatical, utilizate în cele mai diverse situații de comunicare curentă. Vocabularul de bază al creolelor este împrumutat din limbile europene din care derivă, iar în morfosintaxă structurilor sintetice li se preferă cele analitice. Creolele sînt vorbite în America (de Nord, Centrala și de Sud), Africa, Asia (de Sud și de Sud-Est), precum și în Insulele din Oceanul Indian"217. Ioana Vintilă-Rădulescu reia toate problemele controversate legate de limbile creole 218 și încearcă să își argumenteze
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
kaithi , nasta'liq (persana), devanagari 45. bielorusa (belarusa) O Belarus / N Polonia Se constituie că limba diferită de rusă în sec. al XV-lea (traducerea Bibliei, cca. 1490). familia indo-europeană, ramura slavă, grupul oriental; sintetică și, în mai mică măsură, analitică; SVO chirilica, cu două semne suplimentare 46. bikol OR Filipine; este de fapt o macro-limbă (un grup de limbi intercomprehensibile, printre care bikol sau bikolano central) vorbită mai ales în regiunea Bicol; limba standard are la bază dialectul naga familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
le dobândiseră în timpul luptelor, care reprezentau o materie primă mai complexă ce nu mai putea fi explicată doar în termenii inițiali ai teoriei. Psihanaliza freudiană a ajuns astfel cu necesitate încadrată de cea individuală a lui Adler și de cea analitică a lui Jung. În anul 1923, Freud publică eseul său cu titlul Eul și Supraeul, care stă dovadă a turnurii care a avut loc în teoria sa psihanalitică. Aici el a formulat "principiul plăcerii", esențial pentru motivarea și pentru dinamizarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Dialectica transcedentală, cartea a II-a, cap. 3, secțiunea 4, "Despre imposibilitatea unei dovezi ontologice a existenței lui Dumnezeu" (în ediția citată pp. 456-461), dar se pot regăsi elemente ale ei în întreaga critică: în "Introducere", în "Estetica transcedentală", în Analitica transcedentală etc. 122 Rodica Croitoru, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996, p. 116. 123 Idem, p. 122. 124 Viorel Colțescu, O introducere în filosofia critică, Editura de Vest, Timișoara, 1999, pp. 107-108. 125 Immanuel Kant, op. cit
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și cu diplomație diverse conflicte și situații problematice. Deci, ca o concluzie de moment, cele mai multe lucrări de specialitate au răspândit În ultima vreme foarte mult ideea că exista clar doua categorii principale În care poate fi Împărțită inteligența: cea cognitivă (analitică, logică) și cea emoțională. Cea dintâi este 26 Goleman Daniel, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche, 2001. George-Ștefan COMAN 19 intuirea celor două poziții actuale ale noțiunii de inteligență: ca sistem complex de operații; ca aptitudine generală. Când vorbim despre inteligență
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]