2,089 matches
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 743 din 12 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Motivul icoanei în literatura română Se spune că românul din toate timpurile a fost creștin. În astfel de condiții, din vremuri ancestrale el a încercat să-și exteriorizeze acest sentiment, desenând și cioplind în piatră reprezentări imagistice sugerând divinitatea, mai ales în peșteri, ce se constituiau în adevărate lăcașuri de cult. Însă tradiția spune că Evanghelistul Luca ar fi pictat primele trei
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
cu copilul în brațe care istovit de atâta drum a murit.Femeia nebună de durere, observă această nenorocire chiar în fața icoanei sfinte. Era, deja, nebună și blestema icoana. Mai târziu Ion Pillat în poezia “ Sfârșit de toamnă“ vorbește de icoana ancestrală ce străbate veacurile:” Icoana tăinuită ce farmec straniu are!/ Tăcută o șterge veacul, dar tot mai blândă pare/ Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut.“ Mihai Sadoveanu în”Baltagul “ se subliniază faptul că Victoria înainte de a pleca să-l
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
umbră deasă Sub umbra nucului am scris prima poezie, Câtecul guguștucului încă nu era poluat, Dar am găsit în ea lumină multă Încât m-am pus și eu pe luminat! Turnam înțelepciune în cuvântul scris Cu fruntea asudată în spațiul ancestral, Și nu mă simțeam nicicum învins Chiar dacă lumea-mi dăruise un hârb de cal... Am cutreierat de-atunci deșerturi înșelătoare, Cu profeți de fiere, minciună și venin, M-am mai întors la nuc dar în soare Lumina era prea multă
SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342509_a_343838]
-
și lumină ne deschide calea spre visare și meditație. „Palimpsest” este un pergament sau un papirus de pe care s-au șters semnele inițiale, străbătând doar urmele vechiului text. Lucrarea Rodicăi Postolache scoate în evidența amprenta vieții umane lăsată în sufletul ancestral precum un cod pe care îl putem descifra doar cu razele X. Manifestându-și trăirile zbuciumate de care este marcată, Liviana Pînzaru ne înfățișează, prin „Conversații” și „De primăvară”, un ritual al tandreții și al nevoii de comunicare întru împlinirea
DE LA STATIC LA DINAMIC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342578_a_343907]
-
ca mit catoptric, ne dezvăluie o Andreea Juduc plină de mister și originalitate. Este fascinată de lumea Nilului și de transpunerea timpului antic în prezentul aluziv, evocator de istorie. Prezentul său reprezintă, de fapt, o punte de legătură între vremurile ancestrale redate prin simboluri egiptene și spiritualitatea ipotetică a viitorului, folosind o alchimie expresivă foarte personală. De fapt, artista ne revelează “capsula timpului” cu ajutorul căreia vom putea avea acces la “amintirile sale din viitor”... Dinamismul echilibrat al formelor și culorilor este
DE LA STATIC LA DINAMIC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342578_a_343907]
-
sentimentului. Sunt poeme închinate divinității, pulsând în ele dragostea de oameni, implicarea poetei în social fiind o constantă a creației sale. Valorile creștinești invocate cresc din aluatul celor ce ne-au dat viață. Ei, părinții (Cap. II), se așază rodnic, ancestral între Dumnezeire și Viață. În acest ciclu te învăluie nostalgia sau bucuria pură a întoarcerii în universul mirific al copilăriei: „Îmi caut urmele\ prin hățișurile timpului,\ prin colbul vremii, pe ulița satului. („Surâs... înapoi în timp...”). Oglinda retrovizoare a timpului
CRONICĂ DE CITITOR DE PROF. ANICA TĂNASĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341680_a_343009]
-
cugetat cât este ziua de mare până mi-sau aprins stelele-n creier. Miroase tot spațiul a cercuri fără sfârșit, un fel de spirală până sub Scaunul Domnesc al lui Dumnezeu. Se auzea o muzică ca o notă venită din ancestral, iar eu încă meditam dacă nu cumva sunt ateu. Mă simțeam un pion privilegiat la trecerea în eternitate, martor la nesfârșite schimbări, când Dumnezeu a tăiat timpul în felii: secol, deceniu, an și zi, apoi le-a aruncat în cele
ZIUA CÂT O FELIE DE TORT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341718_a_343047]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1067 din 02 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Inima mamei Avea băiatul mereu un dor de casă; Iubirea mamei îl aștepta cu mângâieri: Însă o clipă din ancestral rămasă Atingându-i pasul se prefăcea în ieri. Cum raiul revenirii năștea așteptarea Calul sub șa de dor i s-a uscat, Un gând rebel i-a întunecat cărarea Când mama îl vedea, de-acum, îmbrățișat. O, de-ar fi
INIMA MAMEI, POEYIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340588_a_341917]
-
săi, departe de țară, departe de cei dragi, dincolo de lumea pe care o cunoaște și o recunoaște, Georgeta Resteman își adună picăturile de suflet, rostind un dulce: te iubesc, române și te iubesc, România! Apare astfel, ca o verigă a ancestralului său dor, o lacrimă sfântă, ca o rostire psaltică, imaginea tatălui său - element ființial necesar pentru aflarea rostuirii interioare și a echilibrului: „Revăd tabloul sacru al bunătății tale/ Cu drag, în poarta casei de sub munți/ Mă așteptai c-un zâmbet
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
inițiere a puterii Cuvântului; ca și vorbirea lui care e de preot dezmierdător al cuvintelor ce susură dintr-un izvor pur de iubire al sufletului său. Roua și lacrima împreună au fost cuvintele sale rostite și scrise în rănile noastre ancestrale. Prin ele, poetul a vindecat și ne-a unit inimile despărțite de frigul istoriei. Grigore Vieru, în viața sa pământească, a sfințit și propăvăduit limba română, fiind reverențios totodată cu ființa și frumusețea celorlalte limbi și culturi pe care le-
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ECLIPSĂ TOTALĂ DE TINE (SOȚULUI MEU) Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1391 din 22 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Se crucifică destine, la răscruci, fără permis Când Instanța ancestrală n-are mai nimic de zis. Lista neagră se deschide și-n cadran de catifea Mie mi se frânge visul într-o lacrimă de stea... Și bat clopote-n derivă, și m-ascund într-un ecou Mă lovesc de lanțul
ECLIPSĂ TOTALĂ DE TINE (SOŢULUI MEU) de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341134_a_342463]
-
arate că Brâncuși era român și continua o anumită tradiție locală. Inclusiv Eliade susținea cumva teoria asta. Existau niște construcții teoretice care conectau opera brâncușiană cu substanța poporului român. Dar era mai complicat, Eliade zicea, de pildă, că această substanță ancestrală locală se întâlnește cu sursele arhaice universale. Cred că a fost multă literatură care s-a plasat în opoziție față de Sidney Geist și dup-aia, de la asta, a înflorit ideea că Brâncuși și spiritualitatea românescă sunt legate. Deci cultul își
De unde vine cultul lui Brâncuși () [Corola-blog/BlogPost/337915_a_339244]
-
noapte de primăvară/ o febră mută/ și suferința precede semnificația”.(IV. Presto, p. 85). Fiecare vers este un experiment subcuantic, note ce oscilează armonic pe portativul eului. Pauzele, sincopele și ritmurile acestor note sub subliminale, codate și încifrate într-un ancestral alfabet: „o nouă eclipsă în densa claritate/ coagulează un orizont/ de obiecte figurale// orchestra continuă să traseze/ diafane țesuturi sonore/ în rețeaua filtrată de magie și liniște/ ușor petrușka poate fi prins/ în levitația unei nebuloase mișcări”(IV. Presto, pag
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
viața cinstea și bunul simț că pe o carte de vizită cu care deschide orice ușa și obține orice rezultate și-ar propune. Asemeni multor români care și-au petrecut copilăria în satele României, domnul Bala transmite ceva din spiritual ancestral al așezărilor românești, fiecărui om pe care-l întâlnește în activitatea sa de zi cu zi, chiar dacă au trecut mulți ani de când, copil fiind, a deschis abecedarul și cartea de geografie în satul sau din Țară Crisurilor. A promova România
SFINTIREA BISERICII ORTODOXE DIN SATUL INCESTI, COMUNA CEICA, JUDETUL BIHOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344318_a_345647]
-
tot în marea limbă românească căci visul nostru-a fost demult ca țara să se întregească! treziți-vă din somn, copii, urmați-vă străbunii-n sfat, din lacrimi coaseți numai ii și nu vă fie cu bănat, din doina voastră ancestrală, un viitor mai luminat! duminică, 1 decembrie 2013 Referință Bibliografică: De ziua ta, Românie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1066, Anul III, 01 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate
DE ZIUA TA, ROMÂNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344445_a_345774]
-
12-05-11 Deficitul lumii E un deficit de lume pură Și stăruie în secol noapte lungă. Zăpezi albastre se-abătură Peste duioasă, mândria noastră ciungă. Și-acum mai ninge dens și ilegal, Văzduhul s-a-ndoliat definitiv; Privesc adânc din spațiul ancestral, Țara mea îngenunchind fără motiv. Când clopotele nu mai bat în cer Și flăcări nu mai sunt nici la Fierbinți, În deficitu-acesta eu mai sper Să avem pumni și scrâșnetul în dinți. 15-05-11 Reforme Ne respirăm în nas și ne
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
pătrunde și-n marile uitări, este poeta de „sărbătoare” care dăruiește iubitorilor de poezie lacrimi și zâmbete, întristare și fericire. Poemele lui Florin sunt mai sobre, cu versuri expresive, uneori melancolice, alteori pragmatice, dar îmbrăcate în sentimentele ascunse ale sufletului ancestral și călător al poetului. „Veghează poetul la cerul lui de hârtie,/ Scriindu-și pe el gânduri turnate-n poezie.” În volumul „Întoarcerea statuilor,” poetul Alexandru Florin Țene a adunat cele mai frumoase și sugestive poeme care au izvorât din sufletul
COMOARA DE PE PUNTEA VIEŢII de DORA ALINA ROMANESCU în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343780_a_345109]
-
pătrunde și-n marile uitări, este poeta de „sărbătoare” care dăruiește iubitorilor de poezie lacrimi și zâmbete, întristare și fericire. *** Poemele lui Florin sunt mai sobre, cu versuri expresive, uneori melancolice, alteori pragmatice, dar îmbrăcate în sentimentele ascunse ale sufletului ancestral și călător al poetului. „Veghează poetul la cerul lui de hârtie, Scriindu-și pe el gânduri turnate-n poezie.” În volumul „Întoarcerea statuilor,” poetul Alexandru Florin Țene a adunat cele mai frumoase și sugestive poeme care au izvorât din sufletul
COMOARA DE PE PUNTEA VIEŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343762_a_345091]
-
sacru, pentru ca mai apoi să se poată închina la mormântul lui Mircea cel Bătrân, ctitorul acestei mănăstiri. Se creează astfel o punte spirituală între cei care se roagă și duhul strămoșilor, care le dă sentimentul de sporire a rugăciunii și ancestrală temeinicie. Cu siguranță că acest tumult de vizitatori este uneori în detrimentul vieții călugărești, pentru că, oricât ai fi de riguros și de puternic, sunt lucruri care, involuntar, ispitesc. Liniștea aceea de care monahul are nevoie este destul de greu de atins la
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
umbră deasă Sub umbra nucului am scris prima poezie, Câtecul guguștucului încă nu era poluat, Dar am găsit în ea lumină multă Încât m-am pus și eu pe luminat! Turnam înțelepciune în cuvântul scris Cu fruntea asudată în spațiul ancestral, Și nu mă simțeam nicicum învins Chiar dacă lumea-mi dăruise un hârb de cal ... Am cutreierat de-atunci deșerturi înșelătoare, Cu profeți de fiere, minciună și venin, M-am mai întors la nuc dar în soare Lumina era prea multă
SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343816_a_345145]
-
intimitate, pentru a-i satisface nevoile de iubire, pentru a-i aduce calmul de care avea nevoie, pentru a-i izbăvi dorința de sublim. Ștefan nu mai așteptă o nouă invitație și lăsă ca cele două corpuri pline de dorințe ancestrale să se unească. Unirea aduse un strigăt de descătușare al Minelei, urmat de alte și alte din ce în ce mai încete dar pline de semnificații. Fiecare mișcarea a bărbatului care cerceta cu atâta asiduitate tainica peșteră fierbinte a femeii, crea stări incomensurabile ambilor
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
și conducătorii noștri, după așa zisă revoluție, au adăugat.. dăruiut, prefixul rom, etniei țigănești și ursare, furându-ne printr-un cuvânt, apartenența la numele de român. Astfel, printr-un cuvânt țiganii se fac părtași la mii de ani de istorie ancestrala, fără însă ca aceștia să fii existat nici măcar în eprubetele lui Dumnezeu, în vremea Marilor Străbuni, iar noi românii am devenit țigani- pentru toată lumea, uitând că noi românii, ne-am născut în țară care este de fapt leagănul popoarelor Eurasiei
ROMÂNIA, ȚARA TA ROMÂNE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343919_a_345248]
-
Extratereștrii cu bască ne privesc sincer și deschis, fără să-și ascundă ura ce ne-o poartă, din motive necunoscute nouă, dar probabil profund tradiționale, acest sentiment bine reprezentat și în literatura de profil fiind probabil una din moștenirile culturale ancestrale. Ca să nu ne muște, le aruncăm câte un pachet de țigări pe care-l înhață repede, însă nu suficient de abil pentru a nu fi observați de baci care ridică o sprânceană și mârâie. Supușii îi predau captura și pacea
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga istoriei omului nu este altceva decât moartea lui Dumnezeu, că împlinirea spirituală a lumii, după catastrofa alungării, izgonirii și prăbușirii din Rai
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
alte localități din România, iar preoteasa a botezat 85 de copii. La toate aceste evenimente mergeam în costume populare. Credincioșii văzând că preotul și preoteasa se îmbracă așa, au început și ei să reîmbrace vechile costume, continuând tradiția și portul ancestral în Botiza", mărturisește Părintele Isidor Berbecar. În drum spre neundele meu din sud nu puteam pune geană pe geană, gândindu-mă cât de frumos așezase Creatorul piatră peste piatră în Botiza, suflet lângă suflet, viață din viață, și cât de
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]