38,387 matches
-
o lumină cît mai favorabilă, astfel încît, în cele din urmă, anchetatorii schimbaseră priviri uimite între ei, crezînd tot ce le spunea Nego (cazuri în care, dimpotrivă, cel întrebat, de frică, îl cam înfundă pe cel suspectat). Imposibil ca această anchetă să nu fi fost consemnată... Sigur, datorită lui Ion Negoițescu fusesem "amînat". În orice caz, portretul pe care mi-l făcuse Nego, spre surprinderea celorlalți, mă salvase. Trebuie să mai spun că lui Ion Negoițescu, - în toți acei ani, - îi
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
azi; ceea ce s-a (în)scris aici - între 1970 și 1990 - e fals sau constituie diversiuni menite să acopere un plagiat, o dezinformare, să lanseze un zvon. Vasile Iancu oferă primul roman-document din proza noastră contemporană; el unește reportajul, interviul, ancheta cu opera de ficțiune, povestind viața adevărată a altora, ca și cum ar fi a sa: eul care povestește e un "eu generic", un Prizonier - realitate și ficțiune, în aceeași măsură -, și el răspunde cum nu se poate mai tranșant și semnificativ
Zile de lagăr? 3322 by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16910_a_18235]
-
nu vreau să ard, nu vreau să mor!") a Vieții Românești nr. 3-4, cei doi scriitori dispăruți își și ne vorbesc din lumea vie a poeziei, plină de potriviri stranii. În același număr, o secțiune interesantă o constituie răspunsurile la ancheta avînd ca temă Literatura română - Literatura europeană, și, mai larg, soarta culturii naționale în epoca globalizării. Problema pe care și-o pune Mihai Șora este: "ce anume trebuie să se întîmple pentru ca nivelul orizontal al eficacității [...] - nivel căruia îi aparțin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
între EVENIMENTUL ZILEI și JURNALUL NAȚIONAL. Ziarul condus de Marius Tucă - show la Antena1 - se străduiește să-l declare pe Cornel Nistorescu drept colaborator al Securității de ieri și de azi. Motivul e că în Evenimentul zilei e publicată o anchetă neconvenabilă d-lui Voiculescu, patronul Jurnalului și al Antenei. Nu vom cita schimburile de replici, la distanță, între cele două ziare, dar nu ne putem împiedica să constatăm că Jurnalul național vrea să-l facă pe Nistorescu drept agent al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
și a unui dezastruos gol în casieriile lor, pricinuit de neplăți - din partea unor foarte însemnați clienți care și ei au de încasat sume incomensurabile de la furnizori. Neplătind nici unii nici alții, se echilibrează. Însă nemulțumirea persistă. Nemulțumită de indiscrețiile organelor de anchetă care nu țin seama de dureroasa sensibilitate a unei femei la vârsta renunțărilor - pe deasupra operată pe cord deschis - directoarea F.N.I. se refugiază în Israel, luând în poșetă oarecare mărunțiș pentru subsistență, vreo 87 miliarde de lei. Nemulțumite de lipsa unui
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
Israel, luând în poșetă oarecare mărunțiș pentru subsistență, vreo 87 miliarde de lei. Nemulțumite de lipsa unui mai ferm simț de colaborare din partea persoanei de mai sus care, nu se știe din care motive s-a sustras arestării, organele de anchetă cer oficialităților israeliene grabnica extrădare a fugarei, în vederea unei decisive confruntări. Nemulțumite de lipsa anumitor proceduri, oficialitățile israeliene refuză extrădarea pe girul simplei și irezistibilei prietenii între cele două state și popoare. Procuratura română își adună puterile, spre a completa
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
vagoane cu armament. Cel puțin așa afirmă Cornel Nistorescu într-un editorial exploziv din EVENIMENTUL ZILEI. Dar înainte de a prezenta acest editorial, nu strică să reamintim că în timpul guvernării Văcăroiu mai multe publicații, printre care și ROMÂNIA LIBERĂ, au publicat anchete și reportaje din care reieșea că statul român călca embargoul impus Iugoslaviei, fără ca observatorii ONU să bage de seamă. Reactivarea acestei afaceri s-a produs după ce președintele Constantinescu a declarat la un post de televiziune că în "afacerea Jimbolia" au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
la elevii unei școli generale bucureștene ca să obțină o "definiție" a sentimentului patriotic. Copii au scris (cu multe greșeli de ortografie și de exprimare) ceea ce au învățat. Problema care mi-a atras atenția este aceea pedagogică: așa cum observă și autorul anchetei, există indicii serioase că spiritul în care școala românească educă patriotismul nu este un sentiment autentic, ci o manipulare ideologică. Primul lucru evident în mai toate textele este natura "religioasă", irațională, misterioasă a dragostei de țară. Aproape nici un element civic
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
Coșoveanu, Sergiu Ioanicescu, Ion Militaru, Aurelian Zisu). Numărul 4-5, de 32 de pagini, are ca temă canonul, un subiect mult discutat în ultima vreme în mediile universitare și în presa culturală. Pe lîngă numeroase contribuții eseistice, Mozaicul publică și o anchetă cu titlul Bătălia recanonizării, cu 9 întrebări referitoare în special la ierarhiile literare, succes și marje de eroare în exercițiul "cotării", demitizări și reevaluări etc. Scriitorii invitați să răspundă la aceste întrebări formulate provocator au, firește, opinii diferite, în special
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
publică să demisioneze (afacerea Watergate) pentru interceptarea telefonică a adversarilor politici. Alt președinte a fost obligat să mărturisească și să-și ceară scuze pentru un comportament intim nepotrivit. Supertehnicizarea produce deci o vulnerabilitate specială, măsurată continuu prin sondaje de opinii, anchete, plebiscite și altele. Teoria recunoașterii. Avatarurile consimțământului Toate aceste schimbări întâmplate la primul pol al puterii - conducătorul - confirmă adevărul tezei potrivit căreia forța derivă dintr-o stare mentală, din credința în superioritatea valorică. Este puternic cel care se crede și
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
este o zbatere în plus, supraomenească. De aceea ideea la care ținem a ne referi dovedește ingeniozitate și simț prospectiv, deși ilustrează realități dureroase, în fel și chip colorate după vîrstă și sex, după loc de baștină. Întrebarea-cheie a acestei "anchete", cu două întrebări convergente, răsună reverberat sub cupola craniană, ca într-o catedrală scufundată: "Cum mi-am început eu viața sub comunism? Ce anume țin minte despre anii comunismului și ce nu vreau, totuși, să uit?" Investigația îi aparține "Fundației
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
fiind de 75, datorate unor adolescenți în vîrstă de 12-18 ani, din România, dar și din Republica Moldova, din Cernăuți. De unde sîntem? Sîntem din copilăria noastră, la fel cum sîntem dintr-o țară, par să replice fetele și băieții chestionați în cadrul "anchetei" sus-pomenite, coabitînd în volumul apărut în seria "Biblioteca Sighet" (editor: Romulus Rusan; postfață: Ana Blandiana). Experimentul ne convinge, o dată în plus, că memoria nu-i un automatism cerebral, ci un act care ține de psihism și exprimă persoana în întregimea
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
ca mine să pățească! N-am să(-l) mai citesc (pe) Mark Twain! - glas pițigăiat, cît mai "convingător". În sfîrșit e dus - cu cartea în aer - pînă la catargul steagului..." Și actualul om în toată firea încheie astfel răspunsul la anchetă: "Aceasta este o întîmplare legată de represiunea comunistă, trăită de tatăl meu pe vremea cînd el însuși era copil, în anul 1959". Au trecut peste patru decenii de-atunci... Recitind trecutul, iată-ne retrăin-du-l în prezent. Citind prezentul punem sub
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
circumstanțe diferite și publicate în reviste diferite. Ele s-au amestecat în conștiința cititorilor cu texte de altă natură semnate de Gheorghe Grigurcu în aproape toate publicațiile de după 1989, de la Jurnalul național la Playboy: cronici literare, eseuri, versuri, răspunsuri la anchete etc. Autorul le-a adunat recent pe cele din prima categorie într-un volum masiv, Amurgul idolilor, astfel încât mesajul său nu mai este bruiat în nici un fel și, în plus, devine evidentă anvergura întreprinderii. După cum arată și titlul, aproape toate
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
declarațiile pe care le face la această oră dl Adrian Costea trebuie privite cu prudență, chiar cu maximum de prudență. În vizorul justiției franceze se află acest om de afaceri și el e cel care ar putea trage ponoasele în urma anchetei. Totuși e de remarcat că declarațiile sale foarte precise la capitolul relațiilor pe care le-a avut cu diverși politicieni din România provoacă declarații contradictorii din partea acestora din urmă. Declarații care conțin amenințări voalate nu împotriva d-lui Costea, ci
Afacerea Costea și imaginea președinției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17082_a_18407]
-
tranșant, deși d-sa a pus cap la cap cele mai numeroase și utile informații legate de moartea scriitorului. Și cred că e îndreptățită să spună că problema ține de alte competențe decît acelea ale unui jurnalist care face o anchetă, sau ale unui critic literar. în ce mă privește, sînt la fel de prudent și cred că ar cam fi timpul ca Parchetul să dispună o cercetare profesionistă spre profitul istoriei literare, căreia nu-i este indiferent dacă un mare scriitor a
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
Cristian Teodorescu E caraghios să acuzi de diversiune politică oficialitățile din București, pentru o anchetă de care se ocupă magistrații din Franța. Diversiunea s-ar fi produs dacă autoritățile române ar fi încercat să pună bețe în roate francezilor. Aceștia vor să afle pe ce căi a fost păgubit contribuabilul francez prin neplata unor impozite
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
Montale, Salvatore Quasimodo, André Frenaud, Stephen Spender, interviuri cu Alexandru Paleologu sau Lucian Pintilie, Memoriul lui Blaga (publicat de profesorul Mircea Zaciu) adresat autorităților comuniste care-l supravegheau pe marele poet, pagini de arhivă literară, prozele lui Uricaru și Runcanu, anchete literare, între care una, aș zice, notorie, Dreptul la timp, prin '85, conținea și judecata aspră a lui Mircea Cărtărescu asupra poeziei române postbelice, unde, cu excepția lui Nichita Stănescu, nu găsea decât un "vacuum". Din înșiruirea numelor, rapidă, nesistematică, cred
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
premiu generos, un autor gratificat astfel își mai poate petrece, încă, vacanța de vară, la mare, își poate plăti întreținerea casei pe cîteva luni ori poate achita taxele studențești ale copilului său! Revista Apostrof a realizat acum cîțiva ani o anchetă despre scriitorul muritor de foame, pornind de la sintagma kafkiană a "artistului foamei". Deși cei care au răspuns au glosat mai cu seamă livresc, scepticismul repondenților a răbufnit: da, scriitorul român o duce greu, fiind, în cîteva cazuri, cu adevărat muritor
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
unei specii de jurnalist, spune el, mai puțin cotată decît critica literară, care se chema odinioară courriéristes. Așa cum îi arată numele, les courriéristes aleargă prin oraș ca să alimenteze o rubrică, pun întrebări, răscolesc, culeg informații, ecouri, bîrfe, fac interviuri, adesea anchete. Le courriériste este un reporter specializat în teatru, muzică, literatură etc. Un reporter cultural. Iată ce am făcut eu însumi vreme de cincisprezece ani la Figaro littéraire și apoi la Figaro și ceea ce, în altă manieră, am continuat să fac
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
Cronicar Provinciale Două reviste din țară sînt preocupate, în ultima vreme, de problemele provinciei culturale. Timpul de la Iași (nr. 7) are o anchetă pe tema aceasta. Ramuri de la Craiova (nr. 7-8) consacră mai multe pagini Spațiului și spiritualității Olteniei de nord. Foarte normal, în condițiile descentralizării, ca și în cele ale regionalizării, să se vorbească tot mai mult despre caracteristicile unei zone sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
e pertinentă: în culturile europene, demne de acest nume, nu există o singură personalitate strivitoare, primordială, la nivelul unui secol." Perfect adevărat! Numai la noi există "poetul național" etc. Dar oare, mă întreb fără maliție, nu cumva tema însăși a anchetei din Ramuri denotă oarece provincialism? Atenție, iuibiți colegi de la Craiova! * Un număr Bacovia - la 120 de ani de la naștere - propune Ateneul băcăuan (nr. 8). Spre deosebire de multe asemenea numere omagiale, acesta merită atenție. Cîteva texte vin cu lucruri noi și cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
Intelectuală? Bergson putea conta pe admirația fără rezerve a majorității românilor; am avut deci bucuria să-l asigur anticipat de acordul lor. Drept este și că, față de sumele pe care SDN și țările noastre le acordau zilnic celor care efectuau anchete sau lucrări oarecare, cei șaptesprezece mii de franci ceruți de Bergson păreau să fie un capital minim. Prieten bun cu Paul Valéry, se vedea foarte des cu el în timpul șederii sale la Saint-Sergues, lîngă Geneva. Atins deja de cruda boală
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
Potrivit ziarului Ziua, președintele Partidului România Mare se află în spatele a numeroase afaceri pe care încearcă să le facă neștiute, iar potrivit Evenimentului zilei faptul că președintele PRM nu e luat la refec de Justiție și nici de organele de anchetă s-ar datora relațiilor oculte ale lui CVTudor cu personalități marcante din Ministerul de Interne, printre care se numără generali precum Costică Voicu sau faimosul Bebe Tănăsescu.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
rasă". Florin Diaconu mai semnalează că textele apărute în cartea citată au fost publicate inițial în săptămînalele ROMÂNIA MARE și POLITICA ale Partidului România Mare și în ATAC LA PERSOANĂ. În pagina a treia a ziarului în care continuă excelenta anchetă a lui Florin Diaconu, un titlu care spune totul despre conținutul volumului: "Antisemitism la nivel parlamentar, Manual antievreiesc sub egida Academiei Române." Hogea instigă la antisemitism, constată ziaristul de la JURNALUL NAȚIONAL. De asemenea, deputatul PRM instigă la violență împotriva țiganilor. Citatele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]