2,199 matches
-
H. Intenționa să publice, în limba germană, un corpus al basmelor românești (a tradus unele texte din Petre Ispirescu și I.G. Sbiera) și un catalog al narațiunilor populare, publicat parțial în „Transilvania” (1878). Alte texte rămase în manuscris (cântece, colinde, anecdote, orații) sunt extrase din publicații, și nu culese de el. Tot lui H. i se mai atribuie și o traducere din limba germană: Pățaniile multcercatei Griselde (1876). Culegeri: Întâmplările lui Păcală. O istorioară veselă în 25 de capuri, Brașov, f.a.
HINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
face haz de necaz. Facem la fel și noi, cu speranța că vom izbuti să aducem o rază de bună dispoziție în sufletul cititorilor noștri.” Publicația reușește, într-adevăr, să-și atingă scopul, făcând să apară numeroase versuri, proze, scenete, anecdote, parodii și caricaturi de bună calitate. Foarte acide sunt, de pildă, satirele antifasciste în versuri ale lui Ștefan Baciu și ale lui Grigore Cumpănașu, ca și ale unor autori ce se ascund sub pseudonime precum Ivan Turbincă sau Don Garcia
HUMORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
câteva tălmăciri ale lui Ștefan Baciu din poetul german Erich Kästner. În seria nouă a revistei (1947-1948) sunt inserate însemnări memorialistice ale lui Horia Furtună. Acum, H. capătă un mai pronunțat caracter de divertisment și de magazin, publicând din abundență anecdote, epigrame și chiar rebusuri și jocuri distractive. I.M.
HUMORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287465_a_288794]
-
Vamba [Luigi Bertelli], Gian Burrasca, București, 1992; Stanislao Nievo, Din dragoste adevărată, București, 1994 (în colaborare cu George Lăzărescu); Luigi Presto, Dilema iubirii, București, 1994; Umor celebru, București, 1994; Basme din lumea întreagă, București, 1994; Basme de pretutindeni, București, 1995; Anecdote despre mari personalități, București, 1997; Cristiana-Maria Purdescu, Respir amurgul - Respiro il crepusculo, ed. bilingvă, București, 2003 (în colaborare cu George Lăzărescu); Brillat-Savarin, Fiziologia gustului, București, 2003. Repere bibliografice: Al. Balaci, Un roman de război, RL, 1975, 6; Dan Grigorescu, Focul
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
cele mai bune ale genului. Portretizarea subtilă, descrierile ambianței naturale, desenul unor medii, mai cu seamă chipul urbei moldovene, și evocarea lirică, referința la operă și citarea unor caracterizări sau aprecieri memorabile, șarja îngăduitoare și replica epigramatică, amănuntul pitoresc și anecdota savuroasă sunt chemate să stea alături de mărturisirile celor evocați, înregistrate într-o prezentare policromă, predominant lirică, de reală frumusețe. Peste două sute de figuri ieșene (și nu numai), în primul rând scriitori, dar și actori, pictori, regizori, artiști dramatici, arhitecți, profesori
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
facem zid contra curentului”. Rubrici relativ constante sunt „Reviste”, „Culturale”, „Curiozități”, „Oameni celebri”, „Gânduri”, „Însemnări”, „Sacul cu perle” (furnizoare de mostre comice fiind poezia modernistă a lui Camil Baltazar, Adrian Maniu și G. Bacovia), „Pagina veselă”, unde semnează versuri și anecdote N. Argintescu, „Ecouri”, „Crâmpeie” și „Cronici” (semnate Dianu), cu mențiuni sumare despre apariții editoriale și unde sunt desființate volumul Morții de Al. Bilciurescu și versurile lui Cezar T. Stoika. Poezie minor confesivă dau, număr de număr, Gr. Veja, I. Giurgea
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
un apel al lui At. M. Marienescu. A răspuns, de asemenea, la chestionarele lui B. P. Hasdeu și N. Densușianu (împreună cu Aurel Iana). Interesante obiceiuri în legătură cu „frăția de cruce” publică L. în „Foaia diecezană” din Caransebeș (1890). Continuă să culeagă anecdote și fabule, pe care le trimite revistei „Munca literară și științifică” din Piatra Neamț (1905). A mai colaborat la „Tribuna”, „Poporul român” și la „Revista Societății «Tinerimea Română»”, cu descrieri de „jocuri copilărești” și de dansuri populare. SCRIERI: Topografia satului și
LIUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287839_a_289168]
-
conexiune, în funcție de activitate și context, una este dominantă. Metafora se adresează preponderent celei drepte, fiindcă metafora presupune o gândire analogică, și nu una digitală (discret-numerică). Dincolo de considerațiile neurologice, apare evident că metafora, în înțelesul ei larg (parabole, fabule, analogii, mituri, anecdote, dar și gesturi și obiecte metaforice), are o înaltă semnificație în psihoterapie, în procesele de redefinire și reîncadrare a problemei, în schimbarea percepției celuilalt, în optimizarea comunicării, în schimbarea comportamentelor, până la urmă. Aceasta deoarece în fața materialelor metaforice - verbale sau nonverbale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
analizeze logic, să dezvolte comportamente și să reziste informațiilor primite. Mesajul învăluit într-un nimb de simboluri pozitive, seducător ca formă, este absorbit fără o prea mare scrutare a detaliilor. În același timp, a spune scurte povestiri cu tâlc, fabule, anecdote, a face trimiteri la mituri - mitul lui Icar, de pildă, pentru cei ce consumă droguri pentru plăcerea „înălțimilor” (getting high) - înseamnă a apărea în fața clientului nu numai ca un valoros specialist, dar și ca un om cult, spiritual, cu imaginație
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
memoria ei sunt publicate versuri, partituri muzicale, imagini picturale. Bogată și frecvent de valoare este proza: Delavrancea (Hagi-Tudose, Sentino, Neghiniță, Irinel ș.a.), I. Ghica (noi scrisori către V. Alecsandri), V. Crăsescu, I.A. Bassarabescu ș.a. Schițele și mai cu seamă anecdotele versificate ale lui Th. D. Speranția țin însă de un gust îndoielnic. Hasdeu încurajează și în această etapă culegerea și studierea creației populare: Petre Ispirescu, D. Stăncescu, S. Fl. Marian, G. I. Pitiș, Pericle Papahagi publică folclor, iar Hasdeu, Lazăr
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
pentru viața politică autohtonă și europeană, pentru cultură și literatură al păturilor sociale de mijloc. Un program editorial îmbietor promite că vor fi difuzate știri politice din țară și din afara ei, articole dedicate industriei, comerțului, noutăți științifice, „varietăți”, adică nuvele, anecdote, curiozități, și, în sfârșit, dări de seamă („analizuri scurte”) asupra cărților de orice fel, asupra vieții teatrale și a manifestărilor literare. Împrejurările par să fi fost însă vitrege pentru R., care nu izbutește să atragă numărul de abonați ce ar
ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289347_a_290676]
-
unele comentarii politice sunt semnate de A.D. Xenopol, N. Iorga, Marcu Beza, Al. I. Hodoș, Al. Lapedatu, V. Braniște, Iosif Popovici, G. Giuglea, Aurel C. Popovici, Al. I. Bogdan, Onisifor Ghibu, Gh. Ciuhandu, Vasile Goldiș ș.a. Sumarul mai cuprinde folclor, anecdote, proverbe, legende: Petre Dulfu (Păcală și zmeul), Nicolae Petra-Petrescu, Horia Petra-Petrescu, N. Stamate, Maria Ciobanu. În domeniul teatrului, scrierile, mai puține, aparțin lui Victor Eftimiu, Petre Locusteanu, Horia Petra-Petrescu, I. Găvănescul, Ion Agârbiceanu. R. face cunoscute numeroase valori ale literaturii
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
diverse funcții - cenzor, membru în comitetul de conducere. Cu placheta Foi de toamnă se precizează aspectele dominante atât din poezia, cât și din proza lui R.; volubil, iubitor de improvizație, cu gust pentru registrul dramatic, poetul construiește miniaturi dialogate, versifică anecdote, fie în tonalitate populară, fie în timbrul grav-meditativ din Viața lumii, poemul lui Miron Costin. ,,Morga” psalmistului rămâne exterioară, convențională, vibrația personală este mai aproape de Ion Minulescu și de seninătatea „veselului Alecsandri”. Prozele scurte, inspirate din existența celor umili, respiră
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
meu, București, 1922; Spicuiri, București, 1923; Hai-hui, București, 1924; Poezii, București, 1926; Ieri..., București, 1931; Pagini alese, București, 1935; Epigrame, București, 1936; Vechituri, București, [1936]; Instantanee turistice, București, 1939; Odinioară..., București, [1942]; Spicuiri, București, 1958. Antologii: Cartea dragostei, București, 1896; Anecdote militare, București, 1898. Traduceri: André Gill și Jean Richepin, Steaua, București, 1896; Daniel Defoe, Robinson Crusoe, București, 1900; Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver, București, 1905; Guy de Maupassant, De demult..., București, 1908. Repere bibliografice: Al. Macedonski, ,,Veneția”, L, 1893, 6
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
realizarea unei literaturi pe înțelesul tuturor, și nu o „înaltă literatură” (aluzie la „Convorbiri literare”). „Literatura pentru toți” e însă înțeleasă în sensul confecționării unui hibrid literar, în care concluziile morale sunt scoase, cu totul exagerat, în evidență. Versuri și anecdote versificate dau Petre Dulfu și Th. D. Speranția. Au mai colaborat V. Alecsandri, G. Coșbuc, B.P. Hasdeu ș.a. Se republică și poeziile Mai am un singur dor, Glossa, Epigonii și Kamadeva de Mihai Eminescu. Scriitorii din care se traduce sunt
LUMINA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287901_a_289230]
-
nu moravurile politice sau sociale, ci mai ales limbajul, stilul gazetarilor; sunt relatate persiflant și anumite evenimente lipsite de interes public. Totuși, în unele dintre producțiile tipărite există în subtext aluzii politice. Câteodată se imită versificația populară, alteori se reproduc anecdote și texte umoristice din folclor. R.Z.
LUMEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]
-
se numără G. Coșbuc, I. N. Roman, Andrei Naum, Al. I. Șonțu, Gheorghe din Moldova, H.G. Lecca, Cincinat Pavelescu, Virgiliu N. Cișman, care publică versuri, precum și prozatorii Duiliu Zamfirescu, V.A. Urechia, Sofia Nădejde, Th.M. Stoenescu, Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu). Anecdote, povestiri și basme populare culese din Oltenia și Bucovina au dat D. Stăncescu și Elena Sevastos. O deosebită atenție se acordă vieții literare autohtone (comentată în recenzii, cronici teatrale, note). Deși nu a apărut decât un an, L. i. a
LUMINA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287898_a_289227]
-
Pătrășcanu (care susține și rubrica intitulată „Convorbirile mele”), dar se tipăresc și scrieri de I.C. Vissarion și Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Gala Galaction, Liviu Rebreanu. Directorul ziarului semnează, la rubrica „Din carnetul unui solitar”, comentarii politico-culturale; D. Teleor reia unele „anecdote” din viața lui Mihail Kogălniceanu. Spre finalul existenței L., se înfiripă și un oficiu critic prin H. Sanielevici și D. Teleor, care analizează cărți de Romain Rolland și Sully Prudhomme. Articolele de cultură generală îi aparțin lui D. Caracostea. Aspectul
LUMINA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287908_a_289237]
-
Budiu. Proza lipsește din sumar, cu excepția memoriilor reginei Maria scrise în perioada războiului, De la inima mea la inima lor. Articole de interes general semnează Ioan Petringenar și Constantin Budiu. Atractivitatea gazetei sporește prin inserarea sporadică a unor epigrame, proverbe sau anecdote. A.Gț.
LUMINA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287909_a_289238]
-
nehotărâte între melodramă și comedie (Ștefăniță Vodă al V-lea, Vlad Țepeș sau Ospățul de sânge din ziua de Paști, Lăpușneanu Vodă, Ștefan Tomșa ș.a.). În 1885 și 1886 scoate revista „Comicul”, în care își publică scrierile dramatice, mai rar anecdote în proză sau versuri satirice, semnate cu pseudonime năstrușnice. SCRIERI: Cometul, București, 1855; Vlăduțu mamei, Focșani, 1875; Paragrafu 37 sau Palestina în Iași, Focșani, 1875; Bismarcu orașului, Focșani, 1881; [Teatru complet], vol. I: Ofițerul și ordonanța. Pălăria neamțului. Doi cocoși
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
Casa Culturii Poporului (1922), la ministerele Cultelor, al Educației și Învățământului, în fine, la Casa Școalelor, unde între 1932 și 1940 (când se pensionează) este consilier literar. Din 1918 a practicat și avocatura. L. publică versuri patriotice în „Revista școlarilor”, anecdote și scurte povestiri în revista „Satul” (Teișani-Prahova), însă debutul propriu-zis are loc în 1905, la revista „România ilustrată” (unde este redactor, bucurându-se de încrederea profesorului Em. Grigorovitza), cu schița Brezaia. Peste puțină vreme îi apare în „Viața literară” altă
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
publicul au un rol hotărâtor în ceea ce privește impactul mesajului transmis de vorbitor). În ceea ce privește tipologia introducerilor, trebuie remarcat că aria de extindere a acestora este, practic, infinită; la nivel general remarcăm însă mai multe tipuri de introducere: utilizarea umorului sau a unei anecdote care are legătură cu problema (atenție, utilizarea unei anecdote care este complet în afara problemei pe care doriți să o tratați nu doar că nu ajută, dar poate să direcționeze publicul în alt sens decât cel dorit), referirea la ocazie (dacă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de vorbitor). În ceea ce privește tipologia introducerilor, trebuie remarcat că aria de extindere a acestora este, practic, infinită; la nivel general remarcăm însă mai multe tipuri de introducere: utilizarea umorului sau a unei anecdote care are legătură cu problema (atenție, utilizarea unei anecdote care este complet în afara problemei pe care doriți să o tratați nu doar că nu ajută, dar poate să direcționeze publicul în alt sens decât cel dorit), referirea la ocazie (dacă este o ocazie specială, introducerea poate începe cu „sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și comunicare" Întotdeauna într-un grup apare, mai devreme sau mai târziu, un lider. Întregul grup înțelege să se lase îndrumat de acest unic individ. Ce poate fi deosebit la această persoană și cum putem deveni noi înșine lideri? O anecdotă spune că cineva din subordinea unui director important a făcut într-o zi o greșeală ce a costat compania nouă milioane de dolari. Omul era sigur că va fi concediat și asta nu ar fi fost încă lucrul cel mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Sylva, realizate de I. U. Soricu, Paul B. Marian și Ilie Ighel Deleanu. Dintre prozatorii străini figurează Giovanni Papini, Jack London, Conan Doyle, Paul Bourget, Edmond Jaloux ș.a. Mircea Eliade este prezent cu articolele Isis și Osiris, Fenicienii, Ciudățenii și anecdote din viața lui Balzac, Povestea lui Satni-Khâmois, Din literatura indiană, iar Nicolae Iorga scrie despre orașul Făgăraș. Revista mai publică notele de călătorie ale lui Radu D. Rosetti, materiale pe teme științifice și culturale, reportaje, aforisme, jocuri, anecdote, sfaturi practice
STIU-TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289938_a_291267]