1,220 matches
-
bizantini fiind conștienți însă de prezența unei anumite tensiuni între reprezentarea materială și natura nepământească a îngerilor tensiune care, în ultimă instanță, se face responsabilă în sens pozitiv de unicitatea și calitatea unor astfel de imagini 301. Fig. 14. Fra Angelico, Fecioara cu Pruncul și patru îngeri. Detaliu Revenind la discuția noastră despre dihotomia simbolico-literală a reprezentării, într-un studiu dedicat imaginilor Jean-Jacques Wunenburger surprindea o anumită dependență a credințelor și acțiunilor religioase față de "eficacitatea naturii și funcției lor simbolice"302
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
12. Inscripții islamice în interiorul Bazilicii Sfânta Sofia din Istanbul. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 13. Fereastră. Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești. 1499. Exemplu de valorificare a raporturilor dintre lumină și întuneric în arhitectura medievală moldovenească. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 14. Fra Angelico (fra Giovanni da Fiesole; Guido di Pietro), Fecioara cu Pruncul și patru îngeri. Detaliu. Tempera pe panel. 81 x 51 cm. Circa.1425. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg). Fig. 15. Jenö Bartos, Izgonirea din Rai. Ulei pe
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cărți a cercetat aproape toate muzeele Europei, precum a ascultat aproape toată muzica superioară ce s-a scris până azi. Muzeele Europei sunt de fapt glorificările plastice ale credinței creștine. De la Panselinos la Giotto, de la Rafael la Griinewald, de la Beato Angelico la Greco, de la Botticelli la Cranach, nu există geniu al penelului să n-o fi slăvit în pânzele lui. Michelangelo cel din Capela Sixtină, în brațul căruia s-au unit parcă Dante cu Milton, dezvăluie în încordări colosale întreaga operă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
obicei, nu i se cerea să-și Îmbrace subiectele Într-un mod precis. Odată, Suzana GÎdea a cerut ca Elena să poarte o eșarfă albă la gât. Pictorul e convins că GÎdea aștepta de la el un tablou „à la Fra Angelico”. Într-o primă fază, În timp ce finisa chipul Elenei Ceaușescu, Suzana GÎdea s-a declarat nemulțumită În ceea ce privește coafura. În fața pictorului chemat În biroul ei de la CCES, a schițat pe o foaie de hârtie un profil feminin cu o coafură mai potrivită
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în care trăiesc sau pentru ei personal, toate avantajele posibile. E un bun prilej pentru autor de a prezenta fațetele târgului de provincie, cu nuanțe mai mult caragialești decât sadoveniene. Admirabil e surprinsă psihologia creșterii și descreșterii interesului public față de Angelica Manolache, mama violonistului, în funcție de știrile care vin din străinătate. Atâta timp cât presa franceză anunță succesele artistului, toți îl consideră un simbol al orașului, iar mamei i se acordă întreaga considerație. Se pregătește chiar, în urma unei farse à la Caragiale, printr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
Episcopia Hușilor, iar de acolo la Colegiul Agricol Huși, unde s-a prezentat un curs de degustare de vinuri, perlele viticulturii locale „Zghihară de Huși” și „Busuioaca de Bohotin”, mulțumiri pe această cale domnilor director, prof. Teodor Botezatu, prof. bibliotecar, Angelica Marcu și competentei tehniciene viticole, doamna prof. Eugenia Gaiță. Ziua s-a încheiat la Pădureni, o localitate unică prin faptul că primăria este mai mică decât biblioteca și că se preconizează mărirea acesteia din urmă cu încă un corp de
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
bilaterale * Andreea Antál * Daniela Dulgheru * Crinuța Dumitrean * Cătălina Luca * Cristina Stîngă * Simona Tighel * Beatrice Verdes Consilieri negociere (Cabinet Negociator Șef) * Alexandra Chișiu * Laurențiu Mihai Dinu * Ștefania Dobrin * Helge Fleisher * Monica Geanta * Ioana Maria Gligor * Dorin Ciprian Goriță * Mădălina Marieta Ivănică * Angelica Irinel Lazăr * Agata Neamțiu * Mihaela Pintescu * Radu Pop * Arabela Șter * Andreea Sesan * Anca Toma Anexa 6: CRONOLOGIA NEGOCIERILOR DE ADERARE (ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ) Capitol Deschidere Închidere 1. Libera circulație a mărfurilor 2002 (Spania*104) 2003 (Grecia) 2. Libera circulație a
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Despre pedepse și recompense în educație, Emil Stan • Didactica lecturii, Octavia Costea • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Dimensiunile educației contemporane, Elena Dimitriu-Tiron • Educația în economia de piață, Florea Voiculescu • Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului, Angelica Hobjilă • Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare, Horst Siebert • Managementul clasei, Emil Stan • Măsurarea în științele educației, Elisabeta Voiculescu Florea Voiculescu • Metodica predării educației fizice și sportului, Elena Lupu • Muzeul contemporan Programe educaționale, Ionel Toma • Paradigma Rousseau și educația contemporană
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
soft Beulahs night / And twofold Always. May God uș keep / From single vision & Newton's sleep" (E: 722). Într-o altă epistola către același Butts, datata 2 octombrie 1800, Blake exemplifică, într-un laudatio desprins parcă din cântecele lui Fra Angelico 175, manieră în care viziunea dublă se metamorfozează în viziune cvadrupla prin medierea celei triple. Cu alte cuvinte, artistul încearcă să demonstreze, poetic, faptul că exercițiul permanent al văzului privilegiat (prin ochi, mai degrabă decât cu ochiul) poate fi convertit
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Paradisul este viziunea triplă, iar Viziunea autentică este cea cvadrupla" (1969, p. 29). 175 Apropierea nu este fortuita. Cititorul trebuie să aibă în vedere faptul că Blake este un apologet fervent al artei creștine timpurii, în special al lui Fra Angelico, pe care îl consideră atât un inventator care actioneaza sub impulsul inspirației divine, cât și un sfânt. Pentru mai multe amănunte, cf. scrisoarea adresată de Samuel Palmer lui Gilchrist (Bentley Jr., 2004, p. 392). 176 Pentru detalii suplimentare, cf. Berlin
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pentru sfântul său patron spiritual un mare devotament și astfel a contribuit Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 217 la realizarea picturilor În care erau reprezentați cei doi sfinți, de către contemporanul său, pictor renascentist timpu‑ riu, Fra Angelico da Fiesole (1376‑1455). Iconografia sfinților Cosma și Damian a reținut atenția istoricilor deoarece au fost reprezentați În Occident precum medicii din Evul Mediu sau din epoca barocă. Ei poartă haine largi și pălăria Înaltă, pe care o purtau medicii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
născut în apropiere de Gurahonț în Pescari, județul Arad, în 1910. Deși nu există foarte multe informații legate de viața acestui credincios, se știe faptul că a fost căsătorit cu Maria Secheșan cu care a avut o fiică, cu numele Angelica. Pregătirea teologică a constat în participarea la cursurile Seminarului Teologic Baptist, fiind coleg cu Alexa Popovici. La 6 ianuarie 1938 își începe activitatea de păstor la biserica din Radna și între 1935 1945 slujește ca păstor la Covăsânț. Din 1946
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Iată cîteva exemple din primul grup: Alexandrinus (Biblioteca Alexandrina a fost fon dată de papa Alexandru VIII În 1690: acum face parte din biblioteca Vaticana); Ambrosianus (Biblioteca Ambrosiana a fost fondată la Milano În 1609 de cardinalul Federico Borromeo); Angelicanus (Angelica a fost fondată la Roma, În 1605, de călugărul Angelo Rocca); Bodleianus (Bodleiana a fost fondată la Oxford, În 1598, de sir Thomas Bodley); Casanatensis (Casanatensis a fost fondată de cardi nalul Gerolamo Casanate, la sfîrșitul secolului al XVII-lea
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
mi-au făcut cel mai frumos cadou de ziua mea, la sfârșitul anului I: albumul de pictură al Ligiei Macovei cu dedicația „Pentru aniversarea nr.20 îți urează Mulți ani ! fericire, sănătate, noroc și baftă la examene”, Gena, Sofica, Kati, Angelica, Nuți, Mărioara și Pușa. Am avut la facultate profesori renumiți, unii cu studii în străinătate în perioada interbelică, profesori de mare cultură. Deja la pensie, l-am apucat și pe profesorul Ștefan Procopiu ale cărui cuvinte veghează intrarea în Universitate
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
înțeleasă ca totalitate a relațiilor generate de actele de vânzare-cumpărare, împreună cu fenomenele legate de manifestarea ofertei și cererii de bunuri economice, inclusiv titlurile de credit, în conexiunea lor cu timpul și spațiul în care se desfășoară<footnote Marius Băcescu și Angelica Băcescu-Cărbunaru, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1997, p. 288. footnote>. O serie de opinii interesante cu privire la înțelesul termenului de piață aparțin Comitetului Național al Curții Supreme de Justiție din SUA. Acesta prezintă piața ca fiind: a) sfera rivalității concurențiale
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ivindu-se, în vesela adunare, spre a tulbura liniștea tuturor, chiar și pacea conjugală a Galeranei, soția lui Carol cel Mare ("Dar ce s-o mai lungim!/ Ca sub o lege,/ de ea s-aprinse pân'și Carol rege!"), pe Angelica, "în jurul căreia se învârte toată Europa și toată Asia". Eroina, care "părea luceafărul de dimineață,/ un crin de aur, roză-nfiorată!", poartă "povara" unei duble parodii: e limpede trimiterea la universul homeric ("dar pe când Elena este numai un antecedent, care rămâne
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Europa și toată Asia". Eroina, care "părea luceafărul de dimineață,/ un crin de aur, roză-nfiorată!", poartă "povara" unei duble parodii: e limpede trimiterea la universul homeric ("dar pe când Elena este numai un antecedent, care rămâne fără efect în restul povestirii, Angelica este adevăratul motor al imensului mecanism", crede De Sanctis), dar și la răsturnarea funcțiilor miraculosului medieval ("este miraculosul în persoană, este magiciana"). Acesta din urmă nu mai folosește drept poțiune vindecătoare de răni mortale sau intervenient, într-un context de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai puțin demne, chiar oculte, după cum le înfățișează istorisirea pe scurt a personajului feminin ("El, ce Uberto dal Leone este,/ de stirpe nobilă și-naltă fală,/ fu izgonit din țară fără veste,/ iar eu la fel, cu dânsul dimpreună:/ sunt Angelica și-i sunt soră bună"). Intriga însăși nu mai este declanșată de motivații eroice, morale ori religioase, ci de urzirile celor doi frați, donna angelicata dovedindu-se a fi părtașă la un plan demonic: "De-aceea hotărât-a mândru-mi
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin bogăția și felurimea intrigilor, atrăgându-i în aventurile cele mai ciudate. Dar concepțiile cele mai originale, situațiile cele mai interesante cedează tocmai când ating punctul culminant; te afli într-o lume fantastică, și te trezești deodată într-una vulgară, Angelica se transformă într-o femeiușcă, iar Orlando într-un nătâng"226. Este adevărat că Ferraguto, Ranaldo și Orlando, îndrăgostiți la prima vedere, pornesc pe urmele Angelicăi, lăsând baltă turnirul ce trebuia să se desfășoare respectând ritualul. Dar vulgarizarea de care
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
stăpânul.../ Și pleacă toți: voinicii, ea, frătânul". În căutare de aventuri fantastice, în Orient și în Occident deopotrivă. Spațiul sacralizat al pădurii Ardenilor le oferă ascunziș instinctelor, dar și proba de foc a fântânii: Ranaldo bea din fântâna urii, iar Angelica din fântâna iubirii. Sentimentele se schimbă periodic, în funcție de repetarea acestui act, care, nemaifiind singular, se desacralizează. Intervenția puterii este promptă, căci și conflictul era în măsură să amenințe integritatea înaltelor trăiri de capă și spadă: Carol cel Mare intervine între
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în funcție de repetarea acestui act, care, nemaifiind singular, se desacralizează. Intervenția puterii este promptă, căci și conflictul era în măsură să amenințe integritatea înaltelor trăiri de capă și spadă: Carol cel Mare intervine între junii Orlando și Ranaldo, încredințând-o pe Angelica mai vârstnicului duce Namo de Bavaria (fiindcă și "moșul duce Namo, of și caină/ scotea din piept cuprins de pătimire,/ ba încă tremura cumplit sub haină,/ cu chip sleit și jale în privire"...). Din păcate, Boiardo lasă poemul neterminat, dar
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la fel ca mai târziu, în romanele postmoderne. Asediat, orașul așteaptă protecția lui Carol cel Mare și a paladinilor săi, însă aceștia sunt preocupați mai mult de viața intimă, decât de faptele de vitejie: Rinaldo aleargă după Baiardo; Orlando după Angelica, iar Brandimarte, după Orlando. Vitejii sunt, ca în romanul lui Calvino, inexistenți. E o fugă generalizată, atât în căutare de aventuri amoroase, dar și de responsabilitate. Un subiect eroic tratat la modul trivial, deci parodie. O parodie care se îmbogățește
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se insistă asupra nebuniei personajului ce dă titlul opului. În aceeași pădure desacralizată din poemul lui Boiardo, Orlando întâlnește un tânăr sarazin rănit, pe Medoro. Îl vindecă și apoi îl duce în Orient, după care, la fel de disperat, o caută pe Angelica; regăsind-o, află despre nepermisa iubire dintre aceasta și tânărul a cărui viață tocmai o salvase. Momentul în care își pierde mințile ține de o intenție moralizator-didactică a lui Ariosto: acesta își exprimă, implicit, imposibilitatea de a mai crede în
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
capă.../ Și, năpădit de zbucium, glasu-ntrânsul,/ n-avea jelire și nici lacrimi plânsul...". "Chinurile dragostei" nu se opresc aici, ele capătă proporții universale. Spațiul unde trage spre a înnopta Orlando, deși din prezentul narativ, conține amintirea actului erotic consumat între Angelica și Medoro, a trecutului: gelozia întunecă nu numai mintea eroului, dar desacralizează și nivelurile spațio-temporale în care acestuia îi e îngăduit să pătrundă (comparațiile nu mai sunt, de data aceasta erudite, ci coboară în sfera de jos): În mijlocul acestor munci
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
plus. Pe când, asediat, Parisul aștepta protecția lui Carol cel Mare și a paladinilor săi, aceștia se dovedesc preocupați mai mult de viața intimă, decât de faptele de vitejie: Renașterea îi prinsese în carte pe Rinaldo alergând după Baiardo; Orlando după Angelica, iar Brandimarte, după Orlando. Tipul de erou care a devenit, o dată cu trecerea timpului, o marcă a romanelor cavalerești face chiar și astăzi deliciul tuturor cititorilor. Agilulf, cavalerul ideal dar care "lipsește cu desăvârșire", "n-avea cum să știe ce-nseamnă
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]