KorAP: Find »[drukola/base=angină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...112 >

2,784 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

mamare etc. Sângerările de cauză nechirurgicală pot fi împărțite generic ca fiind legate de heparină (103), de trombocite (104), de fibrinoliză (105), de deficitul proteinelor solubile implicate în coagulare (106). Factori de risc procedurali pentru reapariția anginei după BAC Reapariția anginei după by-pass-ul aortocoronarian semnifică reinstalarea condițiilor care fac ca echilibrul balanței necesar/aport de oxigen la nivelul miocardului să fie din nou perturbat. Pe lângă factorii dependenți de pacient (distribuția leziunilor coronariene, agresivitatea procesului aterosclerotic, disfuncția ventriculului stâng, hipertensiunea arterială, dislipidemia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
oxigen la nivelul miocardului să fie din nou perturbat. Pe lângă factorii dependenți de pacient (distribuția leziunilor coronariene, agresivitatea procesului aterosclerotic, disfuncția ventriculului stâng, hipertensiunea arterială, dislipidemia etc.), o serie de factori procedurali se pare că măresc riscul de reapariție a anginei după by-pass-ul aortocoronarian. Nefolosirea arterei mamare interne În absența unor deficiențe de ordin tehnic, patența pe termen lung a grefoanelor depinde pe lângă o serie de alți factori și de natura acestora. Experiența dobândită până în prezent arată superioritatea grefoanelor arteriale comparativ

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în mod decisiv la apariția leziunilor degenerative, ateromatoase la nivelul grefonului venos ceea ce are drept urmare stenozarea urmată de ocluzie și consecutiv instalarea ischemiei în teritoriul miocardic deservit de graftul respectiv. Există așadar o strânsă legătură între patența grafturilor și absența anginei pectorale după by-pass-ul aortocoronarian dacă nu apar leziuni aterosclerotice în alte teritorii native, negraftate ale pacientului. Grafturile secvențiale Avantajele oferite de folosirea grafturilor secvențiale sunt contrabalansate de riscul ca o stenoză dezvoltată în porțiunea inițială a graftului să reducă semnificativ

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
deservit de un singur graft este mai mare cu atât este mai mare riscul apariției unei ischemii întinse a cărei expresie clinică o constituie criza anginoasă. Revascularizarea incompletă Revascularizarea incompletă este recunoscută ca un factor de risc important pentru reapariția anginei după by-pass-ul aortocoronarian chiar în prezența unor pontaje coronariene permeabile. Din această cauză toate leziunile coronariene semnificative trebuie în principiu by-pass-ate. Dacă la aceasta mai adăugăm și progresiunea leziunilor coronariene (nesemnificative la data efectuării operației) urmare a unui tratament medicamentos

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
principiu by-pass-ate. Dacă la aceasta mai adăugăm și progresiunea leziunilor coronariene (nesemnificative la data efectuării operației) urmare a unui tratament medicamentos ineficient de control al lipidelor în perioada postoperatorie, se poate ușor deduce importanța revascularizării complete chirurgicale pentru prevenirea reapariției anginei după operația de by-pass aortocoronarian. Chirurgul Chirurgul este un factor de risc pentru reapariția anginei după operația de by-pass aortocoronarian din mai multe considerente. În primul rând de el depind strategia și tactica operatorie care au drept urmare realizarea unei revascularizări

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
operației) urmare a unui tratament medicamentos ineficient de control al lipidelor în perioada postoperatorie, se poate ușor deduce importanța revascularizării complete chirurgicale pentru prevenirea reapariției anginei după operația de by-pass aortocoronarian. Chirurgul Chirurgul este un factor de risc pentru reapariția anginei după operația de by-pass aortocoronarian din mai multe considerente. În primul rând de el depind strategia și tactica operatorie care au drept urmare realizarea unei revascularizări complete sau incomplete a miocardului. Tot de chirurg depinde natura grefoanelor (arterială sau venoasă) ce

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
iar în cazul anastomozelor distale există riscul ocluzionării arterei coronare. Stenoza o dată creată reprezintă locul principal în care va evolua pe cont propriu procesul aterosclerotic având drept consecință limitarea fluxului sanguin. Această limitare a fluxului sanguin stă la baza reapariției anginei prin dezechilibrarea balanței necesar/aport de oxigen la nivelul miocardului. Factori de risc procedurali pentru IMA (nonperioperator) după BAC Infarctul miocardic acut (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian este un eveniment relativ rar întâlnit atunci când există un control al factorilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
coronarieni, inhibă agregarea plachetară și crește sângerarea postoperatorie (58). Administrată preoperator, se asociază cu un risc crescut pentru transfuzie, prelungește timpul operator ca urmare a hemostazei dificile, crește de patru ori incidența reintervențiilor pentru sângerare (59). Dacă în cazurile de angină pectorală instabilă beneficiile administrării aspirinei contrabalansează în mare măsură riscul întreruperii acesteia, la o serie de pacienți cu angină pectorală stabilă de efort, cu stenoze coronariene prin plăci ateromatoase stabile, oprirea administrării aspirinei cu 7-10 zile înaintea intervenției chirurgicale scade

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prelungește timpul operator ca urmare a hemostazei dificile, crește de patru ori incidența reintervențiilor pentru sângerare (59). Dacă în cazurile de angină pectorală instabilă beneficiile administrării aspirinei contrabalansează în mare măsură riscul întreruperii acesteia, la o serie de pacienți cu angină pectorală stabilă de efort, cu stenoze coronariene prin plăci ateromatoase stabile, oprirea administrării aspirinei cu 7-10 zile înaintea intervenției chirurgicale scade semnificativ riscul de sângerare postoperatorie ca de altfel și necesitatea pentru transfuzie. Controlul hemostazei este indicat dacă apărea o

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
după by-pass-ul aortocoronarian (82). În cazul instalării fibrilației atriale, tratamentul se impune a fi inițiat în condițiile în care episodul de aritmie supraventriculară are o durată de depășește 15-30 minute sau se asociază cu o simptomatologie severă (hipotensiune, edem pulmonar, angină severă). Terapia de urgență constă în defibrilare electrică sincronizată (începând cu 200 J) după o sedare corespunzătoare a pacientului realizată de obicei cu midazolam. În cazul în care nu este indicată cardioversia de urgență se instituie tratamentul medicamentos având drept

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
drept obiective controlul frecvenței cardiace, revenirea la ritm sinusal, prevenirea episoadelor recurente de fibrilație atrială și anticoagulare eficientă pentru evitarea accidentelor embolice. Controlul frecvenței cardiace este necesar în condițiile în care fibrilația atrială cu răspuns ventricular rapid este însoțită de angină, dispnee, amețeli. Aceste manifestări sunt consecințele agravării disfuncției diastolice ca urmare a scurtării perioadei de umplere a ventriculului stâng în diastolă, pierderea sincronismului de contracție atrio-ventricular, scurtarea timpului de perfuzie coronariană, reducerea debitului cardiac și creșterea presiunii la nivelul capilarului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
spitalizare de două ori mai lungă. Au fost descriși o serie de factori predictivi dintre care unii se asociază puternic (ateromatoza aortei ascendente și a arcului aortic, accident vascular cerebral în antecedente, hipertensiunea arterială, diabet, folosirea balonului de contrapulsație intraaortică, angina instabilă, vârsta avansată), iar alții în mică măsură (hipotensiunea perioperatorie, ventarea ventriculului stâng) cu tipul I de deficit neurologic (140, 141). Este cunoscut faptul că pacienții cu infarct miocardic recent, localizat de regulă în teritoriul anterior și care dezvoltă anomalii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
lipidic, anemie și creșterea nivelului plasmatic al homocisteinei. Indicațiile pentru revascularizarea chirurgicală a miocardului la această categorie de pacienți sunt similare celor pentru bolnavii fără disfuncție renală: disfuncție moderată a ventriculului stâng, leziune semnificativă de left main, leziuni tricoronariene și angină instabilă (236). Deși rata mortalității și morbidității după revascularizarea chirurgicală a miocardului este mai mare la bolnavii aflați în dializă cronică, riscul de deces este considerabil crescut atunci când sunt tratați medicamentos. Există o serie de caracteristici care diferențiază pacienții aflați

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
256), insuficiența renală (257). Mortalitatea intraspitalicească a fost raportată ca fiind mai mică în cazul în care s-a folosit pentru revascularizare artera mamară internă (258). SITUAȚII SPECIALE ÎN REVASCULARIZAREA CHIRURGICALĂ A MIOCARDULUI Revascularizarea chirurgicală a miocardului la bolnavii cu angină pectorală instabilă și infarct miocardic în evoluție ............................................ 147 Revascularizarea chirurgicală a miocardului la bolnavii cu angină pectorală instabilă și infarct miocardic în evoluție Eficacitatea revascularizării chirurgicale a miocardului la bolnavii cu angină instabilă a fost demonstrată pentru prima dată într-

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
care s-a folosit pentru revascularizare artera mamară internă (258). SITUAȚII SPECIALE ÎN REVASCULARIZAREA CHIRURGICALĂ A MIOCARDULUI Revascularizarea chirurgicală a miocardului la bolnavii cu angină pectorală instabilă și infarct miocardic în evoluție ............................................ 147 Revascularizarea chirurgicală a miocardului la bolnavii cu angină pectorală instabilă și infarct miocardic în evoluție Eficacitatea revascularizării chirurgicale a miocardului la bolnavii cu angină instabilă a fost demonstrată pentru prima dată într-un studiu inițiat în 1976 (1). Deși nu au existat diferențe în ceea ce privește mortalitatea precoce la bolnavii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
MIOCARDULUI Revascularizarea chirurgicală a miocardului la bolnavii cu angină pectorală instabilă și infarct miocardic în evoluție ............................................ 147 Revascularizarea chirurgicală a miocardului la bolnavii cu angină pectorală instabilă și infarct miocardic în evoluție Eficacitatea revascularizării chirurgicale a miocardului la bolnavii cu angină instabilă a fost demonstrată pentru prima dată într-un studiu inițiat în 1976 (1). Deși nu au existat diferențe în ceea ce privește mortalitatea precoce la bolnavii operați comparativ cu cei tratați medicamentos, totuși s-a constatat o îmbunătățire a supraviețuirii la distanță

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
În prezent sunt relativ dificil de interpretat aceste rezultate deoarece atât tehnicile chirurgicale, cât și cele de cardiologie intervențională au evoluat spectaculos. O serie de studii realizate recent indică o mortalitate intraspitalicească crescută (4,6%-7,3%) la pacienții cu angină instabilă (5, 6, 7, 8, 9). Într-unul dintre acestea (8), mortalitatea operatorie a fost de 6,8%, cu o incidență a infarctului miocardic perioperator de 7,2%, iar 19% din bolnavi au necesitat balon intraaortic de contrapulsație în perioada

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
rezultate mai bune în cazul pacienților cu infarct miocardic non-Q tratați medicamentos (5% mortalitate) comparativ cu cei la care s-a practicat intervenția chirurgicală de revascularizare miocardică (12% mortalitate) (10). În studiul de față, din cei 186 de bolnavi cu angină pectorală instabilă operați, au decedat 12 (mortalitate 6,74%). Infarctul miocardic perioperator a survenit la 15 (8,06%) din pacienții cu angină pectorală instabilă preoperatorie. Dacă aceste rezultate sunt comparabile cu cele ale altor studii citate anterior (5, 6, 7

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
intervenția chirurgicală de revascularizare miocardică (12% mortalitate) (10). În studiul de față, din cei 186 de bolnavi cu angină pectorală instabilă operați, au decedat 12 (mortalitate 6,74%). Infarctul miocardic perioperator a survenit la 15 (8,06%) din pacienții cu angină pectorală instabilă preoperatorie. Dacă aceste rezultate sunt comparabile cu cele ale altor studii citate anterior (5, 6, 7, 8, 9), în ceea ce privește balonul intraaortic de contrapulsație acesta a fost folosit doar în 4,83% din cazuri. Nu există până în prezent studii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aceste rezultate sunt comparabile cu cele ale altor studii citate anterior (5, 6, 7, 8, 9), în ceea ce privește balonul intraaortic de contrapulsație acesta a fost folosit doar în 4,83% din cazuri. Nu există până în prezent studii adresate exclusiv bolnavilor cu angină pectorală instabilă după by-pass-ul aortocoronarian. Leziunea răspunzătoare de simptomatologia acestor bolnavi este localizată în marea majoritate a cazurilor la nivelul unui grefon venos, situație în care atât cardiologia intervențională, cât și o nouă intervenție chirurgicală au un succes limitat. Mortalitatea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
răspunzătoare de simptomatologia acestor bolnavi este localizată în marea majoritate a cazurilor la nivelul unui grefon venos, situație în care atât cardiologia intervențională, cât și o nouă intervenție chirurgicală au un succes limitat. Mortalitatea postoperatorie este mare la pacienții cu angină postinfarct în special dacă intervenția chirurgicală a avut loc la scurt timp de la producerea infarctului miocardic (5, 11). Mortalitatea scade semnificativ de la 50% la bolnavii operați în primele 48 de ore de la producerea accidentului coronarian la 7,7% în cazul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
afectării concomitente a valvei aortice la pacienții ce urmează să fie supuși revascularizării chirurgicale a miocardului este mai mică decât incidența leziunilor coronariene la bolnavii la care este necesară înlocuirea valvei aortice. În general, incidența leziunilor coronariene la pacienții cu angină pectorală propuși pentru protezare valvulară aortică variază între 40%-50%, aceasta scăzând semnificativ la aproximativ 25% în cazul bolnavilor cu dureri toracice atipice și sub 20% în absența durerii (13, 14, 15, 16). De obicei, leziunile coronariene sunt mai puțin

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
20) cu anevrism de aortă abdominală, boală cerebrovasculară, arteriopatie a membrelor inferioare, s-a constatat că 14% din bolnavii fără semne clinice de cardiopatie ischemică aveau leziuni coronariene severe și indicație de revascularizare miocardică în timp ce la 34% din pacienții simptomatici (angină pectorală) s-au identificat leziuni coronariene ce puteau beneficia de by-pass aortocoronarian. Mortalitatea după chirurgia vasculară reconstructivă periferică a fost mai mică la pacienții la care s-a practicat mai întâi revascularizare miocardică, iar beneficiul pe termen lung mai mare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
28, 29, 30, 31). S-au căutat o serie de explicații pentru aceasta și s-a constatat că, în general, caracteristicile preoperatorii ale femeilor diferă față de cele ale bărbaților: vârsta la operație este mai avansată, disfuncția ventriculului stâng mai pronunțată, angina pectorală instabilă mai frecventă, leziunile tricoronariene și de left main mai severe și mai des întâlnite; totodată, stările comorbide asociate (hipotiroidismul, afecțiunile renale, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și boala vasculară periferică) se întâlnesc mai des la sexul feminin, ca și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
care beneficiul este cu atât mai mare cu cât funcția este mai alterată (13, 14). Atenția acordată înlăturării simptomelor și îmbunătățirii calității vieții este pe deplin justificată de datele ce atestă la 5 ani un procent important de bolnavi fără angină (63%) după intervenția chirurgicală comparativ cu cei tratați medicamentos (38%). După 10 ani însă diferențele se atenuează semnificativ (47% față de 42%) în mare parte ca urmare a progresiei bolii aterosclerotice la nivelul vaselor native și a instalării bolii de grefon

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]