1,180 matches
-
Autorul este un mare nostalgic al acțiunii ideologice colective după model ceh, maghiar sau polonez. Dar materialul uman este altul. De unde totuși să importăm alți români? El știe că românul mediu, the average Romanian (ca să inventăm și noi o formulă anglo-saxonă în stil Stelian Tănase), este derutat, Fără puncte cardinale, fără o busolă ideologică, mediocru și miticist. înclinarea spre cârpeală și improvizare este mare. Și, până la urmă, la noi, totul se termină cu mititei și șpriț. Românul nu se ridică încă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
făcut posibilă orientarea forțelor creatoare, după împlinirea idealului național, colectiv, în noi direcții, prin realizarea unor proiecte strict individuale, în primul rând, dar și prin noi deschideri externe, spre zone până atunci nefrecventate: orientalistică (India, cazul lui Mircea Eliade), zona anglo-saxonă, dar și filozofiile iraționaliste, mistice etc. opuse, în general, filozofiei tradiționale de catedră. Instaurarea regimului comunist, după 1947, și politica sa de izolare antieuropeană totală, în principiu ermetică, au produs alte două tipuri de integrare europeană. Cel dintâi a avut
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Constituirea eticii mediului Etica mediului definește un câmp de cercetare filosofică autonom și coerent care s-a despărțit progresiv de militantismul ecologist pentru a deveni treptat un domeniu rezervat filosofilor de meserie. A devenit un domeniu fundamental al culturii filosofice anglo-saxone, acolo unde putem remarca existența simpomelor culturale specifice constituirii unui nou domeniu de cercetare academică (există reviste proprii, așa cum ar fi Environmental Ethics, apărută începând din anul 1974, au loc congrese, filosofii își asumă în mod explicit preocuparea pentru mediul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și politică pătrund în zona problemelor de mediu. În Franța, consideră Afeissa, Legea Bernier din anul 1995 poate fi un reper temporal pentru o asemenea poziție. După Afeissa, nici această a doua poziție, comparativ cu problematica eticii mediului de factură anglo-saxonă, nu interoghează suficient "criza ecologică". Ce facem cu resursele naturale? Cum refacem echilibrele? Ce este ireversibil? Putem modifica activitățile umane și putem crea un nou cadru al acestora? Eticienii mediului înconjurător împărtășesc ideea că este necesar să interogăm explicit modalitățile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
monografia unui oră? industrial mijlociu din Indiană pe care �l vor boteza Middletown ?i care era considerat un microcosmos semnificativ pentru societatea american? �n �ntregul ei (Lynd ?i Lynd, 1929). Urm�nd un demers calchiat pe acela al antropologiei culturale anglo-saxone, cu metodele luate de la Chicago [32], ancheta abordeaz? cu meticulozitate dimensiunile sociale, economice ?i culturale ale comunit??îi, f?r? alt? ambi?ie dec�ț cea descriptiv?. Lucrarea, oglind? clar? a unei Americi trezite la realitate, �n c?utarea propriei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Parsons, este diferit?: el propune un program de cercetare opera?ional care permite integrarea teoriei ?i a practicii sociologice, al c?ror divor? �n sociologia american? a epocii l-a denun?at cu ț?rie. Modelul func?ionalist al antropologiei anglo-saxone (Malinowski, Raddiffe-Brown) i-a p?rut capabil � cu importante modific?ri � s? furnizeze o metod? de interpretare a fenomenelor sociale. Acesta constă �n punerea �n eviden?? a contribu?iilor observabile pe care anumite fenomene le aduc la men?inerea ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n Statele Unite (?i, mai larg, �n lumea anglo-saxon?), ca ?i �n Fran?a, ea a cunoscut, �n voia vicisitudinilor diverse, efervescen?ele ?i restructur?rile teoretice cele mai notabile, sub forma unei adev?rate explozii a paradigmelor. 1. Noile paradigme anglo-saxone La �nceputul anilor ?aptezeci, sociologia american? cunoa?te o accelerare brutal? a recrut?rîi ?i a finan??rilor publice (care s-au triplat �ntre 1970 ?i 1973, c�nd a atins 120 de milioane de dolari pe an), urmat? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n g�ndirea anglo-saxon?, restric?iile financiare impuse cercet?rîi de teren �n cursul ultimelor dou? decenii au favorizat de asemenea aceast? �ntoarcere (Mennel, �n [17]). Descoperirea recent? a operei lui N. Elias (cf. cap. 1.2) de c?tre anglo-saxoni dovede?te aceast? re�ntoarcere, fie c? e vorba de lucr?ri monografice ale �sociologiei trecutului�, fie de �ncerc?ri de teoretizare a proceselor de lung? durat?. �n primul caz s�nt studiate devian?a �n Nouă Anglie colonial? (Erikson
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de performan?? ?i de precizie. �n acela?i timp, dac? demersurile calitative s-au diversificat ?i s-au tehnicizat, cu toat? sofisticarea, capacit??ile acestora contrasteaz? cu modestia ipotezelor pe care le urm?resc � a?a cum o dovedesc studiile anglo-saxone ale anilor ?aizeci ?i ?aptezeci �n domeniul at�ț de u?or cuantificabil al mobilit??îi sociale. �n privin?a c�mpului sociologiei, definirea acestuia depinde de procesul complex al interac?iunii dintre ofert? ?i cerere, ca ?i de nivelul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1), 1991, p. 14 �n sf�r?it, trebuie s? constat?m c�ț de restr�ns? local r?m�ne (poate mai mult ca odinioar?) dezbaterea teoretic? ?i c�ț de inegale schimburile internă?ionale. Astfel, rezultatele cercet?rilor anglo-saxone nu p?trund dec�ț lent �n sociologia francez? c?reia această pare s??i ignore aspectele majore. Dac? sociologia german? r?m�ne, din ra?iuni istorice, deschis? c?tre marxism ?i fenomenologie, nu mai are trecere �n Fran
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care dorea cu ardoare să meargă la Londra, a fost una dintre numeroasele erori ale politicii noastre. Deși personalitatea sa impunea, iar prestigiul lui era mare, era prea în vârstă și prea obosit pentru a se putea adapta mentalității lumii anglo-saxone, care îi era absolut străină. De altfel, era mai mult funcționar și jurist decât diplomat și om de stat. Prima sa preocupare a fost de a încerca să-i convingă pe englezi cu privire la caracterul inofensiv al efortului nostru naval, gest
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Americii, cele ale Australiei, cele ale Oceaniei. Țările latine ale Europei vor cădea, așa cum o predicam eu de ani de zile, în starea de dependență față de Regatul Unit, adică acolo unde se găsesc republicile latine ale Americii față de SUA Lumea anglo-saxonă le va domina. Franța, epuizată de pe urma războiului, se va apropia tot mai mult de Marea Britanie. Spania nu va putea nici ea rezista multă vreme acestei influențe. În Asia, rușii și japonezii se vor extinde nu numai prin lărgirea frontierelor, cât
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
și anume conter fleurette*. Totuși, în versiunea sa modernă, termenul este considerat a fi englezesc, asemenea practicii pe care o desemnează, de altminteri. Astfel, potrivit contesei de Tramar, flirtul, această "distracție deplorabilă", nu este decât o "sămânță rea" aruncată de anglo-saxoni în "curata grădină" franțuzească 19. O sămânță rea care amenință să prindă rădăcini și să vestejească acest crin neprihănit, curat și nobil care este tânăra franțuzoaică. O sămânță rea sau un boboc de trandafir, plin de prospețime și gata să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
trandafir, plin de prospețime și gata să se deschidă? Așa cum vom vedea, este o chestiune de perspectivă. În orice caz, se știe cu certitudine că la mijlocul secolului al XIX-lea, pe când în Franța triumfă modelul gâsculiței neprihănite, multe dintre tinerele anglo-saxone evoluaseră deja și deveniseră experte în arta flirtului. Ceea ce nu poate să nu-i uluiască pe călătorii francezi, începând cu Alexis de Tocqueville. În cartea sa Despre democrație în America (1835-1839), renumitul istoric subliniază prăpastia care o separă pe tânăra
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tânără fată din America acea nevinovăție feciorelnică în ciuda dorințelor născânde, și nici acea drăgălășenie naivă și plină de candoare care însoțește la europence trecerea de la copilărie la vârsta tinereții 20". Și mai surprinzător pentru călătorul francez, este faptul că tinerele anglo-saxone au adesea câte un sweet heart. În Anglia, notează Hippolyte Taine, "tinerii se văd și se vizitează în deplină libertate, fără a fi supravegheați de cineva"21. În America, această libertate de mișcare este și mai accentuată. Domnișoarele ies fără
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întorc însutit"24. Aceste obiceiuri îl umpleau de uimire pe călătorul francez al perioadei respective. Chiar și noi putem fi surprinși astăzi, având în vedere că ele sunt contrare unora dintre concepțiile noastre apriorice: noi, latinii, îi percepem adesea pe anglo-saxoni ca fiind pudici, dacă nu chiar pudibonzi. Nu trebuie totuși să ne lăsăm înșelați: dacă anglo-saxonii admiteau flirtul, era tocmai pentru că erau puritani. În Franța și în țările anglo-saxone, scopul ultim al educației era identic în secolul al XIX-lea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unora dintre concepțiile noastre apriorice: noi, latinii, îi percepem adesea pe anglo-saxoni ca fiind pudici, dacă nu chiar pudibonzi. Nu trebuie totuși să ne lăsăm înșelați: dacă anglo-saxonii admiteau flirtul, era tocmai pentru că erau puritani. În Franța și în țările anglo-saxone, scopul ultim al educației era identic în secolul al XIX-lea: ferirea tinerei fete de "viciile și primejdiile societății actuale"25. Singura diferență era mijlocul utilizat pentru a atinge acest scop. Francezii, catolici, convinși de slăbiciunile trupului, nu se încred
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
influență a modelului anglo-saxon asupra moravurilor francezilor? Fără nicio îndoială, însă această influență nu trebuie supraestimată. Jocul în cadrul mecanismelor sociale Dacă în perioada Belle Époque tinerele franțuzoaice încep să flirteze, aceasta nu se întâmplă pentru că ele împrumută exemplul suratelor lor anglo-saxone, ci pentru că încep să aibă tot mai multă libertate de mișcare, deci de a-și exprima dorințele. Și asta deoarece climatul social s-a schimbat, aducând o ușoară relaxare a moravurilor. Emanciparea tinerelor fete Educația pe care o primește orice
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
impresia că nu se întâmplă nimic. Ofensiva engleză s-a oprit, iar germanii, în așteptare, sunt tot aici". Însă pe 10 iulie, "orașul Caen este recucerit, iar în noi s-a reaprins speranța", scrie liceana. În scurt timp, înaintarea trupelor anglo-saxone capătă un ritm mai alert, iar surescitarea Michelinei se amplifică și ea. Se petrec evenimente nemaipomenite, povestește tânăra în jurnal, pe 5 august. În două zile, englezii au traversat toată provincia Bretagne... Peste tot vezi o bucurie nebună, o speranță
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în care nu este vorba de influența culturii protestante. Ea este totuși de confesiune catolică, și le oferise fiicelor ei o solidă educație religioasă și morală. Bab merge cu regularitate la slujbă, la catehism și la spovedanie. Totuși, asemenea educatorilor anglo-saxoni din secolul al XIX-lea, sau filozofilor existențialiști, mama lui Bab consideră bărbații și femeile niște ființe înzestrate cu rațiune, libertate și responsabilitate. Ea este de părere, își amintește tânăra Bab, că fiicele sale nu au nevoie să fie supravegheate
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
celor două prietene ale lui Bab, Jacqueline și Colette, atunci când, în vacanța petrecută în Anglia, se dedau unor "kiss-parties dezlănțuite" cu "doi parizieni" destul de "mitocani" pe bancheta unei mașini. Cele două tinere nu se desolidarizează. Ele practică ceea ce în țările anglo-saxone se numește double-date, întâlnirea dublă, care limitează teoretic riscul ca lucrurile să degenereze. Din nefericire, cele două fete au de-a face cu niște parteneri redutabili și sunt, așa cum relatează Bab într-o scrisoare adresată lui Astrid, pe 18 august
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
AMERICANĂ: NOILE PERVERSITĂȚI ALE FLIRTULUI William Styron? Sadismul manipulator al americancelor care practică flirtul? Hotărât lucru, clișeele duc o viață grea. Asemenea moraliștilor din perioada Belle Époque, ajunsă la vârsta adultă, Bab asociază noțiunea de cruzime a flirtului cu moravurile anglo-saxone. Analizează astăzi propriile contradicții, inconsecvențele ei de fată tânără prin prisma romanului Alegerea Sofiei, evocând nebunia, excesul, toate formele perversității umane. Cu toate acestea, pe când avea 15-16 ani, lui Bab nici nu-i trecea prin cap să considere flirtul ca
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tânără prin prisma romanului Alegerea Sofiei, evocând nebunia, excesul, toate formele perversității umane. Cu toate acestea, pe când avea 15-16 ani, lui Bab nici nu-i trecea prin cap să considere flirtul ca fiind ceva importat. Știe că originea cuvântului este anglo-saxonă, dar asta nu înseamnă că asociază jocul acesta amoros cu moravurile țărilor protestante. Prin aceasta, tânăra dovedește o atitudine caracteristică epocii sale. Într-adevăr, în Franța flirtul nu mai era de ani buni comparat cu o sămânță rea sau cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Emigranții europeni care au întemeiat primele colonii americane nucleul viitoarelor State Unite erau, în principal, englezi și scoțieni, la care s-au adăugat, ulterior, și irlandezii. Toți erau protestanți plecați din Anglia din motive religioase și toți erau, evident, albi și anglo-saxoni. Aceștia sunt considerați "părinții fondatori" ai națiunii americane dacă putem numi națiune învălmășagul de etnii din actualele State Unite -, iar miturile și legendele despre eroismul și marile lor fapte nu au întârziat să apară. Orice națiune are nevoie de asemenea valori
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
urmaș în sensul unei dinastii ereditare sau al unei rudenii de sânge, ci în sensul larg al originii etnice. Să fie, în primul rând, alb. Negrii erau atunci sclavi, iar galbenii erau considerați venetici. Apoi trebuia să fie de origine anglo-saxonă și, nu în ultimul rând, de religie creștină protestantă. Obiceiul a devenit normă, este adevărat nescrisă, dar la anglo-saxoni cutuma este, deseori, mai puternică decât legea scrisă. Aproape toți președinții americani au îndeplinit această condiție nescrisă. Este adevărat, pe de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]