1,477 matches
-
care, la trecerea lor, amuțiră. Maja, Îmbălsămată În fotoliu, nici nu se mișcase. Îi aruncă lui Antonio Buonocore o privire de dispreț nedisimulat. Ce necioplit. E incalificabil ceea ce a făcut. Să sperii așa copiii. La petrecerea Camillei. O petrecere perfectă, animatorii aceștia sunt extraordinari - Într-adevăr, sunt cei mai buni din Roma. Dar cum Își permite? Cine se crede? Mi-o va plăti. Îngâmfatul. O solidaritate neașteptată și tardivă față de falsa blondă cu blăniță din păr de câine, care avusese curaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău (1945). A început să publice poezii în revista „Licurici” (1940). Din 1950 lucrează în redacția gazetei „Tinerimea Moldovei” din Chișinău, iar între 1966 și 1983 funcționează ca redactor-șef adjunct al revistei „Moldova”, devenind și animatorul unor cenacluri literare. Primul volum, Generația mea, apărut în 1951, a fost urmat de numeroase alte culegeri de versuri. G. cultivă o poezie lirică prin excelență, surprinzând stări emotive aflate la frontiera dintre vis și realitate. Versurile, încărcate de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
ci cum o spune, într-un limbaj deopotrivă alegoric și metonimic. Așadar, ciocniri între mașini mari sau locomotive. Ele contează! De ce Fred Vasilescu se află mai tot timpul la volanul unui bolid sau la bordul unui avion supraîncărcat cu benzină? Animator al aviației și automobilismului, Camil Petrescu transferă propriile pasiuni eroului său. Există, după cum remarca Maria Vodă Căpușan o poetică a numerelor mari, ca și imagini ale mașinismului în textele camilpetresciene: "Insolită aici (în Suflete tari, n.n.) într-o lume de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
al salariaților pentru a spori calitatea și rentabilitatea. Ele sunt definite ca "un mic grup de muncitori sau de funcționari, coordonat de un superior ierarhic direct și compus din 5 până la 10 voluntari din același atelier sau birou. Ghidați de animator, ei se reunesc regulat (o dată la cincisprezece zile), în timpul de lucru, pentru a căuta soluții la probleme care-i privesc și pe care ei le aleg. Membrii grupului urmăresc să amelioreze calitatea producției lor, a instrumentelor și a vieții lor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Societatea de mâine”, iar după război scrie la „Lupta patriotică” (Timișoara), „Luptătorul bănățean”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, „Semenicul” (Reșița). A mai semnat Sim, Drumețiu. S.-U. va pendula între studii istorice și poezie. Activitatea lui este, în primul rând, una de animator. Întemeietor de reviste, de societăți culturale, lider eficient într-o Timișoară cosmopolită, el și-a neglijat propriile scrieri, multe rămânând în faza de fragment, de proiect. Scriitorul nu a finalizat nimic, deși din repetatele lui intervenții publicate în „Vrerea” se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
derivat benefic: cooperația școlară 187 Bibliografie 191 Universitatea Populară de la Ungureni - un experiment social-pedagogic 193 „Școlile populare” în țara noastră 193 Începuturile acțiunii cultural-științifice de la Ungureni 199 Faza de maturitate: Universitatea Populară 205 O „tehnică nouă” în educația adulților 210 Animatorul 216 Bibliografie 218 Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Sintagma pedagogie socială denumește o direcție importantă de cercetare, un curent care a marcat pedagogia de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Este teoria și concepția pedagogică ce propune înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
celor referitoare la școală și la acțiunea de formare era foarte redus. Iar o lucrare despre bogăția și substanța acțiunilor de formare a adulților, existente înainte de a intra în comunism, se lăsa încă așteptată. Iată de ce am crezut că, pentru animatorii culturali, pentru studenții în pedagogie și asistență socială, pentru teologi și alți viitori educatori sociali, pentru învățători, informațiile despre mișcările formative interbelice ar putea fi utile. Cel puțin o concluzie s-ar putea desprinde din cunoașterea acestor fapte remarcabile: efortul
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
aprobarea pentru a înființa Asociația Extensiunea Universitară - inițiativă „de ordin pur cultural și național”, considerând aceasta o „nobilă și urgentă datorie a lor” (Bărbat, Ștefănescu-Goangă, 1926, p. 72). În pagina de gardă a broșurii dedicate acestui eveniment de cei doi animatori ai acțiunii - profesorul de sociologie V.I. Bărbat, președinte, și profesorul de psihologie Ștefănescu-Goangă, secretar -, se subliniază că pentru a face „din cultura noastră expresia unui tot organic, impunător prin întinderea și bogăția lui”, trebuie să se dezvolte „sufletul corespunzător” care
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
directori și profesori din învățământul secundar, încurajându-i pe aceștia să organizeze asociații analoage, să formeze comitete de sprijin. S-a început editarea unui Buletin al Asociației, se intenționa publicarea conferințelor mai importante în broșuri, pentru a pune la dispoziția animatorilor locali surse de informare și sugestii acționale. În Revista de sociologie 6, al cărei director era Virgil Bărbat, se acordau câteva pagini - sub genericul Cultura mulțimii - informării cititorilor cu privire la acțiunile lunare ale Extensiunii. Dacă în țările apusene Extensiunile Universitare „desfășoară
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
anului universitar 1933-1934 însă, deși Extensiunea Universitară și-a continuat activitatea, ritmul ei a fost „ceva mai scăzut decât în anii precedenți” (Neagoe, 1980, II, p. 53). Motivele: lipsa de mijloace pe vreme acută de criză economică, dar și absorbirea animatorului și organizatorului ei principal de treburile administrative ale Universității. În anul școlar 1934-1935 situația e și mai dificilă: din cauza lipsei de fonduri, nu s-au putut ține decât 38 de conferințe în doar șapte localități. Subvențiile devin din ce în ce mai subțiri, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cultură totală este a patra idee călăuzitoare a acțiunii culturale; 5) Iar pentru aceasta este neapărat nevoie de a pregăti și forma oameni capabili să conducă această acțiune. Ultimele două puncte din acest program preconizau deci formarea activiștilor sociali, a animatorilor - cum îi numim astăzi - capabili să răscolească conștiințe, să trezească noi trebuințe culturale, să mobilizeze la acțiune. Când a lansat programul Serviciului Social, D. Gusti și colaboratorii săi dispuneau deja de un corp pregătit și entuziast de tineri capabili să
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Viitorul profesor Henri Stahl cere elevilor Școlii de echipieri, pe lângă cunoștințe practice, „să se documenteze și să învețe tehnica specială a întreg programului de ridicare culturală a satului”, de fapt cunoștințe teoretice și practice în domeniul propagandei culturale. Un alt animator cerea „elevilor” să pună „cea mai mare greutate pe cultivarea sufletului și inimii”, echipierul de mâine trebuind să fie „adevărat pedagog social pentru sat”, „educator al minții, al sufletului săteanului, să fie model și modelator, să fie și tehnician, și
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
e însușirea de a atrage la colaborare... e un talent ce trebuie câștigat sau în tot cazul trebuie adâncit și în așa fel pus la punct ca să poată da rezultatele cele mai bune”. Ideea ce-i domina cu deosebire pe animatorii acestei Școli era însă aceea că „teoreticul predat trebuie legat și completat cu practicul”. Altă idee dominantă era că soluțiile trebuiau să rezulte din experiența pe teren. De aceea au și fost invitați diferiții șefi de echipă să descrie experiențele
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
susținut această formulă ca pe o posibilitate de a ameliora mizeria țărănimii și, mai apoi, a clasei muncitoare, dar și ca formă de educație socială. Trei „principii generale” au stat la baza tuturor formelor de „societăți cooperative”, scrie unul dintre animatorii acestei mișcări la noi, A.G. Galan: „interesul muncii, ajutorul propriu și solidaritatea” (Galan, 1926, p. V). Este greșit să se creadă, adaugă el, că unele „forme cooperative” ar fi superioare altora, că s-ar putea vorbi de o „supremație a
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Acțiunea cooperatistă educativă” a pregătit „plugărimea în vederea marei reforme agrare de expropriere și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător al cooperației rurale - epoca eroică a cooperativei române” (Cardaș, 1942, p. 18). Obștile sătești au fost, scrie un alt animator al timpului, „adevărate școli, înlăuntrul cărora atâtea zeci de mii de săteni și-au făcut cultura și educația agricolă, sub conducerea instructivă și disciplinată a cărturarilor agricoli” (Filipescu, 1943, p. 3). Prin faptul că în interiorul obștei nu putea „viețui” decât
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
educația civică și educația estetică vor putea să scoată din moravuri și atitudini slugărnicia și superstiția, resturi ale unui regim neomenos lăsat pe plaiurile noastre de ciocoismul și bizantinismul trecutului” (Stoian, 1938, p. 85). În școlile țărănești, credea un alt animator al vremii, trebuie cultivat cu deosebire „spiritul”, înțelegând prin aceasta sistemul de cunoștințe, idei, credințe, atitudini și deprinderi pe care individul și le însușește, „cu care se mobilizează, prin care se dezvoltă și se disciplinează, într-un comportament general, determinat
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
15 aprilie 1941, având ca obiective formarea bunilor cetățeni („schimbarea mentalității care este contrară progresului general”), organizarea gospodăriei țărănești, răspândirea cunoștințelor din domeniul agriculturii, pomiculturii, culturii legumelor, creșterii vitelor, organizarea muncii de folos obștesc, pregătirea „bunilor căminari”, adică a viitorilor animatori sociali și culturali ai satului („elevii școalei țărănești trebuie să dinamizeze satul întreg pentru binele social”) (Handrea, p. 18 și urm.). Școala a fost organizată pe principiile gustiene, urmărindu-se „cultura sănătății”, „cultura muncii”, „cultura minții, a sufletului și a
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
culegere de folclor local etc. Cea mai mare realizare a fost însă „încadrarea satului la acțiunile școalei”, formarea unui curent de opinie în favoarea programului propus de școală, un etos al participării și dorinței de progres (Handrea, p. 243). Iustin Handrea, animatorul acestei școli, adaugă lucrării sale câteva dintre lecțiile ținute la Școala Țărănească de la Grid: Mama și creșterea copilului; Principalele mijloace pentru sporirea producției agricole; Beția și urmările ei; Principalele lucrări în cursul campaniei agricole de primăvară; Importanța creșterii animalelor; Badea
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în sfera sa de influență întreaga populație a comunei, pentru că orice adult - fără deosebire de sex, vârstă, profesie - are dreptul la asistență educativă” (Neculau, 1968a, pp. 29-30). Acest comportament participativ cerut noilor directori a fost profesiunea de credință a vechiului animator cultural. Animatorultc "Animatorul" Eugen D. Neculau 7, inițiatorul, animatorul și sufletul mișcării de la Ungureni, a fost un fiu al satului care și-a depășit condiția și destinul. Născut la 29decembrie 1900 într-o familie modestă (tatăl era factor poștal), fără
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de influență întreaga populație a comunei, pentru că orice adult - fără deosebire de sex, vârstă, profesie - are dreptul la asistență educativă” (Neculau, 1968a, pp. 29-30). Acest comportament participativ cerut noilor directori a fost profesiunea de credință a vechiului animator cultural. Animatorultc "Animatorul" Eugen D. Neculau 7, inițiatorul, animatorul și sufletul mișcării de la Ungureni, a fost un fiu al satului care și-a depășit condiția și destinul. Născut la 29decembrie 1900 într-o familie modestă (tatăl era factor poștal), fără a avea modele
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru că orice adult - fără deosebire de sex, vârstă, profesie - are dreptul la asistență educativă” (Neculau, 1968a, pp. 29-30). Acest comportament participativ cerut noilor directori a fost profesiunea de credință a vechiului animator cultural. Animatorultc "Animatorul" Eugen D. Neculau 7, inițiatorul, animatorul și sufletul mișcării de la Ungureni, a fost un fiu al satului care și-a depășit condiția și destinul. Născut la 29decembrie 1900 într-o familie modestă (tatăl era factor poștal), fără a avea modele culturale care să-l motiveze și
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
filosofie din familie, preotul Vasile Arnăutu și studentul Constantin Arnăutu, economistul Aurel Arimescu, învățătorii Ion Arnăutu, Dumitru Neculau și Natalia Baciu, sătenii Ion Chipăruș și Vasile Ștefan - cu toții membri ai familiei. Acțiunea de la Ungureni a reușit datorită muncii și perseverenței animatorului, dar și datorită unei strategii deosebite, îmbinând obiectivele culturale cu cele economice și preocuparea pentru organizarea instituțională. Cu acest program complex i-a și atras pe țărani, aceștia l-au susținut și urmat. Obiectivul său era să schimbe mentalitățile satului
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Al.I. Cuza” din Iași, seria Filosofie, fasc. 1. Neculau, Eugen D., 1927, „Din experiență”, în Buletinul Căminului Cultural Ungureni, an I, nr. 1. Neculau, Eugen D., 1936, Problema ridicării satului românesc, Iași. Neculau, Eugen D., 1968a, „Îndemnul unui vechi animator cultural către noii directori de cămine”, în Îndrumătorul cultural, nr. 9. Neculau, Eugen D., 1968b, „Universitatea Populară de la Ungureni”, în Revista de pedagogie, 4. Neculau, Eugen D., 1973, „Universitatea Populară de la Ungureni”, în Sociologia în acțiune, vol. II, Iași. Neculau
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de popularizare Avram Iancu (1924). Fără a fi un intelectual de anvergură sau un teoretician apt să introducă o direcție în artă, a avut acele calități umane pentru a polariza principalele energii ale zonei, câștigându-și un bun renume ca animator și mentor, făcând din „Pagini literare” una din cele mai importante reviste ale Transilvaniei interbelice. Prima sa plachetă - Poezii (1920) - este mai puțin semnificativă, atât din cauza prea marii apropieri de modele (Coșbuc, Iosif, Goga), cât și a pronunțatului caracter social-ocazional
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
fișier al stocurilor care să permită un sistem de inventariere permanentă a mărfurilor din depozit; o dotare tehnică adecvată a cerințelor de manipulare și stocaj; un sistem de pregătire rapidă a comenzilor de către clientelă; • Prezența în organigramă a serviciului comercial animatorul întreprinderii în cadrul căruia un loc deosebit îl are biroul de vânzare cu: fișierul clienților; sala de expoziție a principalelor produse; un contact permanent cu clientela și prospectarea sa sunt asigurate de către reprezentanții comerciali care au, de regulă, sarcina de a
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]