1,316 matches
-
Pod peste abis (2000). Versurile din cartea de debut, Dincolo de umbre (1968), propun imaginea unei umanități în armonie cu micile miracole ale prieteniei și iubirii. Cosmosul își acordează sonurile ascultând de impulsul sufletesc al acestui optimist retractil în delicatețea lui. „Aninat între cer și pământ”, poetul, „prieten cu întregul univers”, înalță imnuri unui „nou umanism” („oameni / care vă dăruiți vieții total”), transfigurând fără efort lucrurile întâlnite în jur și celebrând chiar „profeția” planurilor muncitorești. Discul (1972) depășește mimetismul entuziasmelor facile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
Bran, Bunești, Cața, Cincu, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Homorod, Jibert, Lisa, Moieciu, Ormeniș, Prejmer, Sânpetru, Șercaia, Șoarș, Voila, Vulcan. BRĂILA Municipii Brăila Comune Măxineni. BUZĂU Municipii Buzău, Râmnicu Sărat Comune Bozioru, Merei, Tisău, Vernești. CARAȘ- Muncipii Reșița, Caransebeș SEVERIN Orașe Anina, Băile Herculane, Bocșa, Moldova Nouă, Oravița Comune Bănia, Berzasca, Bozovici, Carașova, Ciclova Română, Eftimie Murgu, Păltiniș, Coronini, Pojejena, Prigor, Sichevița, Târnova. CĂLĂRAȘI Municipii Oltenița Comune Plătărești. CLUJ Municipii Cluj-Napoca, Dej, Turda Orașe Gherla, Huedin Comune Aghireșu, Aiton, Apahida, Baciu, Bobâlna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Toni Grecu îl va avea invitat pe Ion Crăciunescu, care va vorbi despre momentele de groază prin care a trecut la un meci de fotbal. Crăciunescu era arbitru de centru în anul 1981, la un meci de fotbal dintre Minerul Anina - FC Bihor, când 3000 de mineri l-au înconjurat pe teren și au început să dea în el. Alături de Toni Grecu, va veni noua formulă de arbitri anti-corupție și anti-violență, despre care spune că sunt și super-sexy.
Ion Crăciunescu, invitatul lui Toni Grecu la Serviciul Român de Comedie. Va povesti cum a fost bătut în 1981, pe terenul de fotbal () [Corola-journal/Journalistic/68464_a_69789]
-
localității și în general a Văii Almăjului; de mulți ani, pe vârful dealului Crîst se adună localnici în noaptea Învierii și aprind focuri mari la miezul nopții. Căile de acces spre Bozovici sunt exclusive rutiere, principalul drum fiind DN-57 dinspre Anina și Reșița. Se mai poate intra în Bozovici și dinspre Iablanița, deviind de la E-94 (Timișoara-București), pe DN-57B, iar dinspre sud, de la Dunare, de la Șopotu Nou prin Dalboșeț, se ajunge la Bozovici pe DJ-13. Bozovici are o climă plăcută, fără
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Bulgăruș (p), Lovrin (p). MARȚI: Timișoara ( C. Lipovei, blocurile 308, sc. A, B, 308A, sc. A, B, Zborului nr. 3, 7, C. Buziașului (p), Chevereșului, Olarilor, Spătarul Milescu, Petrila, Luță Ioviță, Neajlov, Hațeg, D. Dinicu, C. Urseni (p), M. Millo, Anina, E. Racoviță, Recoltei, N.D. Cocea, Euripide, Palade, Gr. Antipa, I. Simu, Humulești, C. Aradului (p), Somnului (p), Răsăritului (p), Sitarului (p), Câmpului, Herodot, Brigadierilor, Lacului, Vergilius, Fermității, Apateu, Aviatorilor), Lugoj-zona Ștrand (p), str. Brâncoveanu, str. Honoriciului; Buziaș (p), Ghiroda (p
Agenda2004-3-04-util () [Corola-journal/Journalistic/281968_a_283297]
-
17-25, 18-24, 26, 28, sc. E, F, 29-33, sc. C, D, 34-35, Spl. Titulescu nr. 1-7, 10, sc. A, 11, sc. A, B, C, 13, Bd. Republicii; casieria din str. Uranus: străzile N.D. Cocea, Legumiculturii, Spătarul Milescu, Humulești, E. Racoviță, Anina, Euripide, Luță Ioviță, Hațeg, Neajlov, Dinicu, Stoica; Bencecu de Jos, Becicherecu Mic, Bucovăț, Moșnița Veche, Moșnița Nouă. piața de mașini Dacia Solenza (2003) - 5400 euro, Dacia 1307 D (2003) - 5 500 euro, Dacia 1310 L (2002) - 3 200 euro, Dacia
Agenda2004-3-04-util () [Corola-journal/Journalistic/281968_a_283297]
-
Jebel, Deta, Chevereșu Mare, Cărpiniș, Belinț, Făget, Lovrin, Jimbolia, Tomești; în județul Hunedoara se construiesc 7 săli de sport, în localitățile: Geoagiu, Orăștie, Simeria, Lupeni, Petrila, Petroșani și Vulcan; în Caraș-Severin, în localitățile: Herculane, Reșița (două săli), Oravița, Oțelu Roșu, Anina, Moldova Nouă, Bozovici, Caransebeș (două săli de sport), Teregova și Berzeasca. Implementarea proiectului la care ne referim va contribui la modernizarea infrastructurii școlare, asigurând tineretului condițiile necesare dezvoltării fizice, dobândirii de aptitudini sportive și întărirea coeziunii sociale. OCTAVIAN NICA Echipamentele
Agenda2004-14-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282258_a_283587]
-
de zi, Moartea cea rece și crudă va dispărea din gândul meu Dacă va ajunge aici, curând, și Făt Frumos al meu!” Nu termină rugăciunea, căci aude un glas senin, Un băiat cânta cu jale sub un des și mare anin: “Doamne, dă-mi o fată bună, să o strâng în brațe tare, N-aș mai lăsa-o niciodată, lângă mine n-ar avea stare, Doar adu-mi-o, îți promit, lacrimi nu îi vor apărea, Jur pe sufletul meu că
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
mieii la păscut sau cu vacile la adăpat, acolo în Frența. Oamenii s-au stins și locurile sau schimbat mult, dar sufletul meu nu-și găsește mậngậiere decật prin tufișuri de mure, de coacăze sau alune, de măceși sălbatici, de anini plậngậnd peste izvoare numai de noi știute. Dar, dincolo de splendorile ierbii, de foșnetul pădurii, de limpezimea izvoarelor, își plimbă urmele haiducii copilăriei mele. - Cine sunt ei? De unde vin și unde se duc? Sunt sufletele curate ca lacrima ale prietenilor mei
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
tainic al lumii i se relev? Într-un moment de magic? frumuse?e ?i armonie interioar?. Astfel, dac? În „Cr?iasă din pove?ți", luna „argintie" ?ese „neguri albe, str?lucite " aruncate peste „haină nop?îi" În care s-au aninat florile-stele „boabe mari de piatr? scump?" este pentru c? feericul peisaj st? sub semnul sacrului - sugerat de basmele adunate În ochii albă? tri ai prin?esei, Îndrepta?i c?tre lun?: „ Ea se uit?... P?ru-i galben, Fă?a ei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
al cerului, lumina stelelor „miruie" fruntea poetului „c-o raz? de vise", „c-o raz? de nor". „Soli dulci ai lungii lini?ț i", izvorând pe ceruri („Aerul În unde-albastre pe a lor cale scânteiaz?") „boabe mari de rou? scump? / Aninate-n haină nop?îi", „sclipiri pe cer" luminând oglindă apelor, sau preș?rând pe c???ri „pulbere de argint" icoane ale cerului limpezindu-?i chipul În ape de izvor („pe ape diafane / I?i limpezesc În tremur pe rând a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
scumpo, spuse și mă pupă. După toate aparențele, trecusem un soi de test. — Distracție plăcută cu prietena ta, Îmi ură Jim Ashley, fără urmă de intonație. — Nu e prietena mea! i-am replicat Înțepată, observând prea târziu urma de rânjet aninată de colțurile gurii lui. Mi-am cam dat seama, zise el. Păi, succes. Am rămas o clipă În picioare lângă fereastră, privind la paharul gol din mână. Aerul vuia de râsete și voci ridicate care strigau „dragă“. La dracu’. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilomarnos. Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul taluzelor anin negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul-specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) și fertilizări cu azot, fosfor, potasiu. Impactul antropic în bazinul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Vânt mai tare, Case, garduri și pătule; Și în timpurile toate Grijile erau destule. Le-adunai împrăștiate Și-ncepea din nou și iar Truda muncii în zadar. Ca să scoli din clătinare Iarăși doagele-n picioare Și din nou să le anini Cu te miri ce rădăcini. Năzdrăvan, cum altul nu-i Un băiat al nimănui Născoci, atunci, un cui. Și l-a scos și arătat. Cuiul nou o săptămână A umblat din mână-n mână. A fost strâns și pipăit, pus
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
insulă întinsă, așezat pe spatele a trei balene, plutind în oceanul imens. Unul din miturile babiloniene, are un oarecare progres, Pământul fiind conceput convex și nu plat, dar și la ei deasupra lui se află "bolta solidă" de care sunt aninate stelele, cu Soarele cel mai important astru, care era presupus a circula în fiecare zi, printr-un jgheab special al bolții, de la răsărit la apus. Noaptea, Soarele se întoarce, pe un jgheab subteran, de la apus spre răsărit. Deasupra bolții, este
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
tradiție universitar-pozitivistă (cronologia biobibliografică, analiza și sinteza etc.), precum și de traduceri din Giordano Bruno, Marsilio Ficino, Niccolò Machiavelli, Giovanni Verga, Silvio Pellico, Francesco De Sanctis, Giambattista Vico ș.a., unele transpuneri din anii 1941 și 1942 fiind semnate cu pseudonimele Ioana Anin și Sorin Ionescu. SCRIERI: Michelangelo poet, București, 1939; Concepția omului activ, București, 1946; Problemele limbii literare în cultura italiană, București, 1962; Intelectualul și epoca sa, București, 1966; Blaise Pascal, București, 1969; Istoria literaturii italiene, București, 1969; Literatura italiană. Dicționar cronologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
speră, seamănă busuioc (floare-mesager), se gândește la vrăji, "la Dumnezeu și la Dragoste..." Percepe suflul dorului și, lăsându-i-se în voie, recurge la incantații, la exorcisme: "De la mine la tine: / Roi de albine. Deschide brațele că vrea să se-anine! // La subsuori: Ceară și flori. Aprinde-o când îți vine să mori" (Zburător). Un Vis oarecare lasă câmp liber sentimentelor diurne refulate: Era amețitor de bine: O frumusețe de bărbat Cu ochii vineți, pieptul lat, Intrase noaptea-n vis la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
spre Dîrmoxa, pe urmă spre Broșteni. Numai cînd vedea căluții sfîrșiți, se îndupleca să facă pentru dînșii popas. Acum începeau să ardă ochii ei și să se stingă ai flăcăului. Caii ronțăiau cu mulțămire orzul, vîrîndu-și adînc boturile în trăistile aninate pe după urechi; se scuturau, pufneau, așteptau apa, ca să prindă în ei puterea pămîntului. Flăcăul începea să doarmă mai puțin și să se tragă la față. - Așa îți șade mai bine, îl încredință maică-sa, cu zîmbet răutăcios. - S-or sfîrși
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Menționați apele curgătoare care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni. • Precizați patru atracții turistice ale Munților Apuseni. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resursele de subsol și masivele muntoase de unde se exploatează acestea. minereuri complexe minereuri de fier Munții Anina Munții Pădurea Craiului huilă Munții Locvei bauxită Munții PoianaRuscăi marmură Munții CodruMoma Depresiunea Zlatna DEALURILE ȘI PODIȘURILE Dealurile sunt formate din culmi rotunjite, pe când podișurile au interfluvii netede, plate. Ele au înălțimi medii de la 300 la 800 m, dar în
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în regiunile de câmpie, dealuri și munți joși, există o vegetație bogată, iubitoare de umezeală. Pentru că ea se limitează la zona de luncă, mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în câmpie și dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălți, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munți există și mlaștini și turbării. Pe terenurile sărăturoase, ca și pe cele nisipoase, s-a dezvoltat o vegetație cu specii adaptate la condițiile de viață
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Ocna). 3. Generația orașelor capitaliste. Perioada capitalistă, caracterizată între altele prin introducerea mașinismului și dezvoltarea industriei, a transporturilor și a altor ramuri ale economiei (inclusiv agricultura), a amplificat fenomenul urban: • orașele existente au înflorit; • au apărut noi orașe datorită: - mineritului: Anina — exploatarea cărbunelui, Băicoi — exploatarea petrolului; - industriei: Reșița, Hunedoara — siderurgie; Câmpina — prelucrarea petrolului; Buhuși — industria textilă etc; - transporturilor: Mărășești, Pașcani — noduri feroviare; - agriculturii și activităților portuare legate de exportul produselor agricole: Călărași, Calafat, Corabia; - în principal agriculturii (Slobozia, Alexandria etc.); - turismului
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
combustibil mineral fosil - rocă sau substanță minerală utilă, care prin ardere generează energie termică (petrol, gaze naturale, cărbuni etc.). ACTIVITățI ECONOMICE 103 • Petroșani, în depresiunea cu același nume din Carpații Meridionali (Petroșani, Lupeni, Petrila etc.); • Munții Banatului (în principal la Anina). Cărbunii bruni au zăcăminte reduse, concentrate în bazinele: • Comănești; • Almașului; • Brad țebea. În țara noastră există, de asemena, rezerve de șisturi bituminoase și turbă. Petrolul țițeiul este cunoscut pe teritoriul țării noastre încă de pe vremea dacilor. În perioada feudală era
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
a restrînge extensiunea (clasa de referent) a substantivului“ și pot fi realizați, printre altele, printr-un grup adjectival, prepozițional ori adverbial. Exemple de formații toponimice care conțin modificatori particularizatori: Parcul Argetoianu, Cotu Bibescu, Ostrovu Golea, Crîngu cu Moara, Zăvoiu dă Anini, Via de Model, Grădina di la Baltă, Rîpa Roșie, Măceșu de Jos, Măceșu de Sus, Bolintinul din Deal, Bolintinul din Vale. Particu larizarea este obținută în aceste formații prin identificarea topicului, pe baza relației cu persoane, obiecte sau însușiri la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și-a lor gingașă splendoare, unduind, cosițe mândre, pânʹ pe t alii și mai jos. Iar cu capătul ce l duce, după cap, piept și bărbie Lasă dulce să zărească albul piept ca mândru crin Și pe gât cu e-aninată mândra bandă azurie Șirul de mărgăritare ce abăteau spre dalbul sân. Sau lăsau să se-ntrevază, de alte șiruri suspendate Câte-o mică cruciuliță, prinse n șirag de mărgean Măiestrite numai-n aur și bătute-n diamante, De ți fugeau ochii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lacrima firii pământul în dar Primește-o scânteie divină. Din ea se aprinde-n struguri altar Și-amestecă soarele-n tină Jertfirea din boabe o clipă măcar La razele verii se-nchină. Smaralde, rubine, bătrân chihlimbar; Ciorchinii de ceruri se-anină Și-și picură sângele sfânt în pahar Să fie jertfirea deplină. Și raiul coboară pe plai la Cotnar Miresme adorm pe colină Când vremea-și revarsă-al veciilor har Pe coaste-mbrumate-n lumină. CORNELIU ȘTEFANACHE (n. la 23 august 1933, în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]