8,716 matches
-
de a vedea statul independent dintr-o perespectivă istorică. Colecțiile au fost aduse la Palatul Industrial, acum aripa stângă a Muzeului Regal de Arte Frumoase din Belgia. Instituția a devenit mai târziu cunoscută sub numele de Muzeul Regal de Armuri, Antichități și Etnologie. Colecțiile sale au fost mutate la Porte de Hal, iar atunci când Porte de Hal a devenit neîncăpător pentru a găzdui numărul tot mai mare al exponatelor, s-a decis separarea colecțiilor. Sub conducerea noului șef conservator Eugène Van
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cinquantenaire_muzeul_regal_de_arta_si_istorie_.html [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
sale au fost mutate la Porte de Hal, iar atunci când Porte de Hal a devenit neîncăpător pentru a găzdui numărul tot mai mare al exponatelor, s-a decis separarea colecțiilor. Sub conducerea noului șef conservator Eugène Van Overloop, obiectele din antichitatea clasică au fost mutate în 1889 în palatul Cinquantenaire. În 1906 și colecția etnografică a fost trimisă acolo. Colecția de arme și armuri a rămas la Porte de Hal, iar noul complex muzeal din Parcul Cinquantenaire a luat apoi numele
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cinquantenaire_muzeul_regal_de_arta_si_istorie_.html [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
Istorie Muzeul este o instituție publică care este parte a unităților federale științifice. Acesta depinde de ministrul responsabil la nivel federal cu cercetarea științifică. Muzeul este împărțit în patru departamente, fiecare dintre ele fiind sub conducerea unui șef de departament: - Antichitate - Arta industriilor - Arheologie generală și civilizații noneuropene - Muzeul de instrumente muzicale Departamentele sunt și ele împărțite în mai multe secțiuni, în funcție de natura colecțiilor care le compun. Secțiunile sunt gestionate de către șefii de secție. O serie de servicii generale face, de
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cinquantenaire_muzeul_regal_de_arta_si_istorie_.html [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
datorează muncii a doi ingineri belgieni, frații Siret, care după stabilirea lor în Spania în secolul al XIX-lea, au scos la lumină toate aceste documente, podoabe din aur și argint, arme din cupru, textile, ceramică, statui... Colecțiile departamentului de antichități ies în afara frontierelor belgiene și conduc vizitatorii de la valea Nilului până la Tibru și Eufrat sau la insulele Greciei continentale. Colecția egipteană ilustrează mai mult de trei mii de ani de istorie. Antichitățile clasice conțin una dintre cele mai mari colecții
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cinquantenaire_muzeul_regal_de_arta_si_istorie_.html [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
din cupru, textile, ceramică, statui... Colecțiile departamentului de antichități ies în afara frontierelor belgiene și conduc vizitatorii de la valea Nilului până la Tibru și Eufrat sau la insulele Greciei continentale. Colecția egipteană ilustrează mai mult de trei mii de ani de istorie. Antichitățile clasice conțin una dintre cele mai mari colecții de vase grecești, alternând cu sculpturi în lut, statui de bronz și obiecte de uz casnic. Departamentul civilizațiilor noneuropene reunește obiecte arheologice, etnografice și artistice originare din America, Asia și Oceania. Africa
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cinquantenaire_muzeul_regal_de_arta_si_istorie_.html [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
electronii care compun întregul Univers se comportă ca un string, ca o pânză, care leagă și ne leagă pe toți laolaltă și care vibrează în tot universul fără barieră spațio-temporară. Dacă rupi o floare plânge o stea, ne spun înțelepții antichității. Starea fundamentală a Universului este abundența. Niciodată nu s-a înregistrat vreo lipsă în “câmpul cuantic”, Universul fiind izolat în ansamblul lui, unde funcționează principiul termodinamic „nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, ci totul se transformă”. Un gând
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fizica_iubirii_dan_borbei_1391009169.html [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
limbajul și simbolistica planetară din astrologie, pe de o parte, și Arborele Vieții, pe de alta, există o corespondență strânsă. Primele trei Emanații se numesc Triada Superioară. Începând cu a treia Emanație, găsim corespondența cu planetele sistemului solar, cunoscute în antichitate și caracteristicile asociate acestora în astrologie: Binah - SaturnTimpul, scleroza, bătrânețea, uscâciunea, răsplata actelor fiecărei ființe. Hesed - Jupiter-Măreția și strălucirea, guvernarea, justiția, succesul social, banul, prosperitatea materială, burghezia. Gheburah - Marte-Lupta, războiul, violența, forța. Tifereth - Soare-Viața, dragostea altruistă, sănatatea, aristocrația. Netzach - Venus-Emoția
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lentila_de_diamant_marian_malciu_1340908668.html [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
și în Biserica Alexandriei, apoi în cea a Ierusalimului, generalizându-se astfel în creștinătatea răsăriteană. La fixarea zilei de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii Domnului, s-a avut în vedere probabil și faptul că mai toate popoarele din antichitate aveau unele sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia, fie datorită răspândirii iudeilor în toate părțile, fie prin păstrarea unei vechi tradiții. Astfel printre zeitățile Egiptului era un zeu Hermes pe care caldeenii îl
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Omului în ghiozdan, propovăduind libertatea de exprimare, neobservând casele cu zăvorul tras și pe locuitorii lor la geamuri, cu călușul la gură. Europa se schimbă iar. Este o metamorfoză ciclică, dar semnele ei sunt clare. Sunt convinsă că grecii din Antichitate nu își imaginau că va veni o perioadă în care corpul uman va fi pus la zid, goliciunea ostracizată, iar sexul demonizat. La fel cum noi nu ne putem imagina o altă Inchiziție, dar o formă de opresiune deja a
Apostolii cenzurii anunță un nou Ev Mediu în Europa by https://republica.ro/apostolii-cenzurii-anunta-un-nou-ev-mediu-in-europa [Corola-blog/BlogPost/337822_a_339151]
-
Marea Mediteraneană, genovezii fiind aceea ce vor crea la Peră, în inima Imperiului Otoman, o nouă colonie comercială, nici litoralul Mării Negre nu le va scăpa din atenție. Așezarea prielnica, la întretăierea unor mari drumuri comerciale ce ii atrăseseră și în antichitate pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare o nouă coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Despre importanța comercială, despre volumul comerțului practicat de
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
erotic. Altfel spus, Dragobetele oferea această posibilitate, astfel că ne putem întreba dacă nu cumva prin acest nume, „Dragobete”, nu era desemnat ceea ce am putea numi „regentul” domeniului erotic (sexualitate, fecunditate, iubire), așa cum întâlnim în tradițiile de formă mitologică ale antichității, în care era nelipsit „zeul iubirii și al fecundității”, cu multiple semnificații („Eros” la greci, „Cupidon” sau „Amor” la romani, „Kama” la hinduși, „Apis” la egipteni). Dar, pentru a fi așa, ar trebui ca „Dragobetele” să nu fie doar numele
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_marian_malciu_1329992509.html [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
tot în masivul Bucegi, mai sus de „Babele”, o stâncă uriașă care îl reprezintă probabil din timpurile preistorice, numită de ciobani stânca „Omu”, ea dând numele întregului munte, muntele Omu. De altfel, regăsim această „pereche primordială” din tradițiile mitologice ale antichității în foarte multe dintre basmele românești, în chiar partea introductivă: „A fost odată ca niciodată un Moș și o Babă”. Toate aceste considerații au legătură cu subiectul principal: dacă poporul vechi a păstrat credința că Dragobete este fiul Dochiei, atunci
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_marian_malciu_1329992509.html [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
lui Dragobete”, legătura lui cu tradiția dacică. Toate datele prezentate aici conduc la concluzia că Dragobete este unul din numele sub care s-a păstrat în memoria populară dacicul „zeu al iubirii”, „divinitatea iubirii” din tradițiile de formă mitologică ale antichității, cu rădăcini în preistorie. Probabil, îl întâlnim în folclor, în credințele și datinile populare, sub nume diferite, de la o regiune la alta. Spre exemplu, în ceea ce poporul numește „Zburătorul”, acest „mit” fiind scos la lumină de Eminescu prin versuri superbe
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_marian_malciu_1329992509.html [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
muzee. Expoziția este dedicată lui Ambroise Vollard, de origine franceză, colecționar, scriitor, și susținător al artiștilor tineri din vremea sa, sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX. Muzeul este deschis din 1872, are o colecție de două milioane piese, ele datând din antichitate, din perioadele următoare și ajungând până în zilele noastre. Forma muzeului este rectangulară, având o cale de acces în trepte, situată la mijlocul clădirii. După urcarea treptelor, pătrundem printre coloane, în Sala Mare (The Great Hall). Aici sunt expuse pliante, se vând
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
cum un popor atât de mic, dar atât de dotat, și-a dobândit un loc unic în istoria dezvoltării omenești, cum filosofia lui a stat la baza întregii civilizații și culturi europene. Însă, spre sfârșitul secolului al IV-lea î.e.n., Antichitatea greacă a dat semene de oboseală...Războaiele au slăbit-o! Capul zeiței (Marble head of a goddess), din secolul IV. î.Hr., este executată din marmură. Se presupune că este al zeiței Afrodita (zeița dragostei și a frumuseții). O privim, parcă
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
pe tine însuți“. L-a folosit și Cicero „Nosce te ipsum”. A fost mesajul principal, pentru ca omul să nu se piardă în ceea ce este în jurul său, să nu uite de propria sa ființă, dar în același timp cred că omul Antichității grecești înțelesese atât puterea, cât și slăbiciunea lui. Acest mesaj poate fi suprapus mesajului creștin, cunoașterea de sine fiind o deschidere către misterul divinității. Sau cum spune un gânditor român: să nu piară „idealul de a face spiritul să pătrundă
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
a fi factor de realitate, dar și element de sens, cum ar zice Jean Burgos, în studiul său, „Pentru o poetică a imaginarului”. Încă din prima poezie, intitulată „Blasfemie”, face aluzie la defăimarea celor sfinte, aducând în actualitate personaje din Antichitate, pentru a explica trăirile cotidiene. Scaevola, stângaciul, cel iertat de regele Parosena, impresionat fiind de arderea mâinii, ca o torță: „Mucius Scaevola n-a fost fratele/ meu./ El nu și-a jertfit decât dreptul său braț./ Eu, neavând mai de
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448208391.html [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
se mănâncă, deplasări în străinătate cu familia, la distracții nu pentru treburile țării. Profesori, doctori, ingineri, oameni de alte profesii, pensionari sau activi, se zbat în pragul supraviețuirii, fără ca cei „ajunși” să se mai uite în jos. Justiția care din antichitate are ochii acoperiți - simbol al nepărtinirii, și-a dezgolit un ochi, întocmai ca pirații, să poată vedea cine se prezintă la judecată. Dacă e tâlhar, îl avantajează pentru că din contul acestuia mai ajunge și în contul ei proaspăt deschis într-
CE VREA BUCUREŞTEANUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1396951205.html [Corola-blog/BlogPost/348487_a_349816]
-
și în Biserica Alexandriei, apoi în cea a Ierusalimului, generalizându-se astfel în creștinătatea răsăriteană. La fixarea zilei de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii Domnului, s-a avut în vedere probabil și faptul că mai toate popoarele din antichitate aveau unele sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia, fie datorită răspândirii iudeilor în toate părțile, fie prin păstrarea unei vechi tradiții. Astfel printre zeitățile Egiptului era un zeu Hermes pe care caldeenii îl
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
de tot în confuzie. În plus, științele nu duc neapărat la materialism, ba dimpotrivă, dacă ținem cont de rezultatele fizicii cuantice. De asemenea, filosofia nu trebuie neapărat asociată spiritualului doar pentru că pomenește de spirit. Multe filosofii sunt materialiste, încă din antichitate (precum atomismul), culminând cu reprezentanții Iluminismului francez; nu este deloc întâmplător că psihanaliza, o „spiritualitate” materialistă, a prins foarte bine în Franța, leagănul materialismului modern. Prin modul în care este prezentată în această carte de dialoguri, psihanaliza seamănă mai mult
DE LA FILOSOFIE LA PSIHANALIZĂ ŞI APOI... ÎNCOTRO? REFLECŢII PE MARGINEA UNEI CĂRŢI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1436805951.html [Corola-blog/BlogPost/384447_a_385776]
-
sale, transmite elementele sale valabile noii tradiții, nu poate fi alta decât tradiția dacică, astfel că, devine necesar să cercetăm ce a reprezentat Crăciun pentru această tradiție, iar în acest scop putem să ne raportăm la o civilizație contemporană din antichitate, și anume, la civilizația greco-romană. Etimologic, „crăciun” vine de la latinescul creatione, astfel că face trimitere la „ciclu”, „veac”, „eon”; cum personajul cu acest nume este arătat în tradiția românească ca „Bătrân”, „Moș”, îl asimilăm imediat cu zeul timpului, tată al
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunu_marian_malciu_1356020543.html [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
mărturiilor autorilor antici. Astfel, istoricul Mnaseas din Patre spune că „geții îl adoră pe Saturn pe care îl numesc Zalmoxis”; Diogen Laertius arată că „Geții îl numesc pe Saturn Zalmoxis; Hesychius precizează că „Zalmoxis este Kronos”. Iată deci că pentru antichitatea greco-romană Zalmoxis este numele dacic al lui Saturn. Și, mai mult decât atât, Saturn era considerat în lumea greco-romană drept zeul dacilor prin excelență, el fiind numit Zeus Dakie și Dokius filius Coeli (Pliniu). Că lucrurile stau exact așa, ne
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunu_marian_malciu_1356020543.html [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
și evenimentul creștin al Nașterii Mântuitorului? Pentru a răspunde, trebuie să lămurim că „ideea mesianică” nu este proprie tradiției mozaice, ci era răspândită în toată lumea antică, îmbrăcând însă forme diferite, corespunzător mentalității fiecărui popor. Sub forma profețiilor Sibilei din Cumae, antichitatea greco-romană păstra străvechea tradiție a venirii unui Mântuitor ceresc, menită să pună capăt „vârstei de fier” și să restaureze „vârsta de aur”, vârsta lui Saturnus Senex. Această doctrină a fost „reactualizată” de Virgiliu în Egloga IV, când, în termeni aproape
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunu_marian_malciu_1356020543.html [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]