2,598 matches
-
fi utilizate la începutul învățării, pe parcursul ei sau la sfârșitul procesului de învățare. În activitatea de cunoaștere, prin experiment, profesorul utilizează potențialul latent al elevului, stimulându-i diferite activități, metode, care vor determina anumite laturi ale personalității sale. Astfel, prin anticiparea conștientă a unui rezultat, elevul va fi pregătit pentru evenimente neprevăzute. Această activitate îl determină să utilizeze tehnici precum simularea, scenariul și modelarea. Anticiparea permite formarea obișnuinței de a selecta evenimentele dorite și de a selecta evenimentele dorite și de
Importanţa metodei experimentale în studiul chimiei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1133]
-
elevului, stimulându-i diferite activități, metode, care vor determina anumite laturi ale personalității sale. Astfel, prin anticiparea conștientă a unui rezultat, elevul va fi pregătit pentru evenimente neprevăzute. Această activitate îl determină să utilizeze tehnici precum simularea, scenariul și modelarea. Anticiparea permite formarea obișnuinței de a selecta evenimentele dorite și de a selecta evenimentele dorite și de a acționa în direcția și pentru desfășurarea lor. Elevul va ști să evite evenimente nedorite și își formează capacitatea de a propune, de a
Importanţa metodei experimentale în studiul chimiei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1133]
-
personalitate pentru viitor n-ar trebui să piardă trăsături cum ar fi: echilibru interior, curaj, capacități empatice, capacitate de control, supraveghere și decizie, inteligență creatoare, gândire critică, spirit de inițiativă, o mare rapiditate de reacție și de decizie, putere de anticipare. Ne interesează ca elevul să construiască, să edifice cu inteligența sa, să aibă încredere în el, să aibă o bună imagine despre sine, să găsească soluții la problemele cu care se confruntă, să-și asume responsabilități, să stabilească și să
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Cumularea riscului economic cu riscul financiar prin intermediul levierului total conduce la evaluarea riscului global economic și financiar, care depinde de ponderea cheltuielilor privind amortizarea și dobânzile în totalul cheltuielilor întreprinderii. Determinarea echilibrului financiar și evaluarea completă a stabilității firmei permite anticiparea degradării situației financiare până la apariția riscului de faliment, prin intermediul indicatorilor ce exprimă calitatea activității economico financiare: 1. Solvabilitatea patrimonială evidențiază nivelul acoperirii obligațiilor de plată pe termen lung prin capitalurile proprii. Pentru menținerea echilibrului financiar și prevenirea riscului de faliment
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
analiza prevenirii riscului de faliment este urmărire solvabilității și realizarea echilibrului financiar pe baza fondului de rulment patrimonial, a marjei de securitate financiară, a ratelor de solvabilitate - lichiditate la nivelul firmei. Metodele bancare utilizate în analiza riscului de faliment permit anticiparea situației financiare a firmei pentru perioada viitoare, bazându-se pe tehnicile statistice ale analizei economicofinanciare. Esența metodelor bancare constă în stabilirea unor funcții scor, a cărei valoare clasifică firmele în vulnerabile și sănătoase. Calculul funcției scor constă în stabilirea unui
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
creează premize de ordin psiho-fizic pentru dereglarea raporturilor conjugale, atât în sfera afectivă cât și în cea a vieții sexuale, mai ales în cazul unor dificultăți sexuale preexistente, amplificate și de unele neînțelegeri de diferită natură cu partenerul de viață. Anticiparea de către bolnav a unor pericole: Amenințări privind evoluția bolii. În cazul bolii, apare un stres psihic legat de ceea ce bolnavul știe despre boala respectivă, dar și de ceea ce el nu știe, perceput sub forma unei spaime de necunoscut, de imprevizibil
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
trădează o fire poetică, se insinuează câteodată în text. Pornind de la profesorul său D. Popovici, Z. proiectează o viziune recuperatoare asupra operei lui Heliade-Rădulescu, care i-a anunțat pe Al. Macedonski, Tudor Arghezi sau pe Al. A. Philippide. Valoarea de anticipare e descifrată și în caracterul estetic al prozei lui C. Negruzzi ori în aceea a lui B. P. Hasdeu. Alteori criticul abordează analiza comparată, susținută de bogate referințe teoretice moderne, ca atunci când efectuează o lectură polisemică a lui E. A. Poe
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
cum se utilizează metodele și mijloacele, cum participă copiii, care sunt acțiunile de formare, consolidare și automatizare a deprinderilor corecte de limbaj, care sunt modalitățile de evaluare preconizate, toate acestea la modul anticipativ. Structura unei activități de terapie logopedică implică anticiparea modului în care va fi desfășurată pas cu pas activitatea de corectare a limbajului, astfel încât obiectivele stabilite să fie îndeplinite cu succes. Pentru realizarea acestui scop este necesară proiectarea didactică, adică schițarea, conceperea și alegerea unei strategii didactice care să
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
lor, de organizare, de coordonare și dirijare, de desfășurare și de finalizare a activității didactice. Pedagogic vorbind, proiectarea reprezintă procesul deliberativ de fixare mentală a pașilor ce vor fi parcurși în realizarea instrucției și educației. Proiectarea didactică Activitate complexă de anticipare a ceea ce dorește (și trebuie) să realizeze profesorul împreună cu elevii săi în cadrul unei lecții/sistem de lecții, astfel încât obiectivele educaționale să fie atinse. Proiectul de lecție (centrat pe obiective, care devin realitate sub efectul activității profesorului) evidențiază modul cum devin
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
o organizație creativă. Din păcate, ceea ce se întâmplă în învățământul nostru de tranziție demonstrează contrariul. S-au observat foarte multe exemple de acest fel. Din punctul acesta de vedere, restructurările sunt foarte dificile pentru copii mai ales și distrug creativitatea. Anticiparea restructurării poate fi și mai gravă decât restructurarea în sine deoarece crează temeri multiple și semne de întrebare. Metodele și tehnicile de depistarea a capacităților creative la elevi sunt variate și depind la radul lor, așa cum am mai amintit de
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
că până și adaptarea mult dorită de toți doctrinarii și managerii este un concept prea slab pentru obiectivele acestui proces, pentru că se referă la măsuri ce se iau - metaforic vorbind - pentru prinderea poștalionului din urmă, termenul mai potrivit fiind însă anticipare, care ne permite deja să așteptăm poștalionul în stație înainte ca acesta să fi ajuns. Introducând „învățarea anticipativă”, Raportul pleda cauza cercetărilor prospective cărora Clubul de la Roma le acorda o mare importanță și care-l consacrau printre primele centre de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instanță, succesul sau eșecul dezvoltării economice, sociale sau de orice alt fel” (Bothin, Elmandjira, Malița, 1978). Mai mult decât atât, stagnarea unei societăți poate fi identificată prin blocarea capacității sale de a învăța - cu alte cuvinte, când nu mai funcționează anticiparea și participarea -, rămânând ancorată în trecut și în izolare. Autorii au mărturisit ulterior că ambele componente sunt inspirate de modelul deciziei care presupune capacitatea de a selecta priorități (prioritatea faptelor și participarea) și de a estima probabilități (anticipare). Nimic nu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai funcționează anticiparea și participarea -, rămânând ancorată în trecut și în izolare. Autorii au mărturisit ulterior că ambele componente sunt inspirate de modelul deciziei care presupune capacitatea de a selecta priorități (prioritatea faptelor și participarea) și de a estima probabilități (anticipare). Nimic nu a confirmat mai bine aceste considerații ca ideea intrării omenirii în era cunoașterii, idee răspândită și acceptată la început de mileniu. Forurile internaționale publică acum statisticile privitoare la educație și cercetare sub titlul „baza de cunoaștere” a fiecărei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
în societate, fiind de un real interes în asistență victimelor violenței interpersonale și prevenirea victimizării ulterioare. V. Protecția împotriva victimizării. Măsurile care trebuiesc luate în vederea prevenirii riscurilor victimale pot fi clasificate în : 1. Măsuri de protecție socială sunt acțiuni de anticipare și prevenire a comportamentelor agresive și violențe, cu aplicare promptă și eficiența; acestea revenind în special organelor judiciare, organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, prin diversele programe de asistență socială a grupurilor populaționale vulnerabile, prin îmbunătățirea condițiilor de trai, etc.; 2. Măsuri
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
de teoria psihanalitică (ipoteza frustrare-agresivitate) În conceptualizarea agresivității. Teoria Învățării sociale consideră că: a) agresivitatea este doar una dintre numeroasele reacții la experiențele ostile legate de frustrare și b) agresivitatea este un răspuns fără proprietăți de instinct, fiind influențată de anticiparea consecințelor unui comportament. Imitarea agresivității Una din sursele de confirmare a teoriei Învățării sociale este reprezentată de studiile care indică faptul că agresivitatea, ca și alte răspunsuri, poate fi Învățată prin imitație. Copiii de vârstă preșcolară au observat un adult
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
desprins omul de lumea animală. Numai omul ce are reprezentări anticipează. Astfel, reprezentarea se manifestă și În condiții deviante, pentru că numai omul acționează premeditat. Reprezentarea este deci modul cuprinzător de organizare al cunoașterii unui act social, atât În amonte (prin anticipare) cât și În aval (prin justificare), această simultanietate având rol primordial: − În a da un sens realității trăite; − În a integra noțiuni și fapte noi În comportament; − În a asigura sensuri comune comportamentului. Ca protocomportamente Înnăscute cu rol de anticipare
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
anticipare) cât și În aval (prin justificare), această simultanietate având rol primordial: − În a da un sens realității trăite; − În a integra noțiuni și fapte noi În comportament; − În a asigura sensuri comune comportamentului. Ca protocomportamente Înnăscute cu rol de anticipare și adaptare la mediu, reprezentările au condiționat evoluția omului, informația primită de creier nefiind atât reflectată cât reprezentată. Pentru A. Neculau reprezentările sunt deci forme superioare și cuprinzătoare de conștiință socială prin care omul Își construiește realitatea unui eveniment, Îl
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
În sistemul său propriu de valori (J. Cl. Abric), dând semnificație actelor sale de comportament. Prin toate acestea, reprezentarea Își evocă funcția sa complexă de cunoaștere a realității, de comunicare socială, de ghidare comportamentală (de filtrare a realității și prin anticipare, de determinare a tipului de acțiune comportamentală), de judecare, a posteriori, a comportamentului, precum și o funcție euristică, de progres comportamental. Într-adevăr, reprezentările se incorporeză În scheme mintale și În modele de comportament adaptat sau deviant. Răspunsul la oricare act
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
de viață. De aceea, pentru S. Moscovici, reprezentările se nasc din viață și impun vieții o anumită conduită, omul nefiind altceva decât o copie a reprezentărilor sale. Cum supraviețuirea organismului și integrarea sa adecvată În mediu depind de capacitatea de anticipare a reprezentării (Dawkins), acestea devin cheia adaptării adecvate sau inadecvate la mediu. Reprezentările includ și tehnici de neutralizare a normelor Încălcate (Skykes) prin: − tăgăduirea lor (și motivația acțiunii prin cauze fortuite); − tăgăduirea răului produs (a minimalizării lui); − tăgăduirea victimei (ce-
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
raport de cantitatea de informații primite, permițând adaptarea suplă la condiții de mediu pentru care organismul nu are soluții Înnăscute. Reprezentările se realizează ca stări mintale prin intenționalitate (fiind versiunea subiectivă a lor), prin capacitate de ajustare la situații, de anticipare a rezultatelor și prin aptitudinea de evaluare a rezultatelor comportamentului. Având rol de metacogniție, ele depășesc astfel discernământul. Prin faptul că reprezentarea cumulează judecarea unei acțiuni cu adaptarea comportamentului la circumstanțe, devine mai util a afirma expertal dacă o persoană
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
Supra-Eului colectiv, caracterizată printr-o „întoarcere în trecut”, o reactualizare a evenimentelor, de regulă, psihotraumatizante din istoria psiho-socială a grupului respectiv; zona de descărcare a pulsiunilor psiho-biologice fundamentale ale Inconștientului colectiv, caracterizată în principal, printr-o „proiecție în viitor”, o anticipare a evenimentelor, de regulă reparator-compensatorii ale istoriei psiho-biografice anterioare grupului, așa cum se poate vedea în schema de mai jos. I. II. I) Zona de sublimare psiho-culturală a Supra-Eului colectiv („întoarcerea în trecut”); II) Zona de descărcare pulsională a Inconștientului colectiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
București, 2000. R.V. Joule; J.L. Beauvois, Tratat de manipulare, Editura Antet, București, 1997. B. Ficeac, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, București, 2004. FILENAME \p C:\Carti operare\Tratat de pihopatologie\Tratat de psihopatologie 1 operat.doc PAGE 562 Inconștientul colectiv Eul colectiv actual Anticiparea proiectivă a viitorului Evenimentele trecutului (istoria) Supra-Eul colectiv Inconștientul colectiv (pulsiunile grupului uman) Eul colectiv (grupul social-uman) Perspectiva viitorului ca evoluție Experiența istorică a trecutului Supra-Eul colectiv (idealurile sociale)
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
măsurătorilor exacte; acum Schwab adopta o poziție similară celei formulate cândva de Dewey. El pleda pentru renunțarea la testele de cunoștințe care verificau doar memoria și cerea construirea unor teste noi, cu itemi care să implice gândirea, descoperirea necunoscutului și anticiparea logică a consecințelor. În lucrarea College Curriculum and Student Protest din 1969, scrisă sub impresia mișcărilor studențești din Europa și America, Schwab luase partea protestatarilor susținând chiar că protestele ar trebui analizate științific și folosite pentru a fundamenta curricula și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
XXI, „visul lui Bell” se conturează din ce în ce mai clar ca o realitate. La fel ca și cealaltă previziune a sa, meritocrația. Un anumit romantism paseist, alimentat și de o ideologie stângistă, a continuat însă să alimenteze viziuni catastrofice. „Demonizarea științei” și anticiparea transformării omului în sclav al „Molohului industrial”, care va nimici mediul natural, va degrada cultura și moravurile și va distruge omenirea, au alimentat constituirea unui „cult al omului” sui-generis. Idealul acestui cult a fost adoptat aproape în unanimitate de contestatari
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]