5,517 matches
-
Receptors). Conform acestei ipoteze, unele molecule străine puternic stimulatore ale celulelor T (denumite și superantigene) se pot lega de complexul HLA-TCR indiferent de specificitatea TCR și iniția astfel un răspuns imun. Deoarece lanțurile ? și ? ale TCR leagă atât antigenele specifice cât și superantigenele în „colaborare” cu tipuri particulare de HLA, acestea pot fi implicate în generarea unor răspunsuri imune îndreptate împotriva unor antigene străine dar și self. A treia ipoteză susține că o proteină codificată de gena TAP, care
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
TCR și iniția astfel un răspuns imun. Deoarece lanțurile ? și ? ale TCR leagă atât antigenele specifice cât și superantigenele în „colaborare” cu tipuri particulare de HLA, acestea pot fi implicate în generarea unor răspunsuri imune îndreptate împotriva unor antigene străine dar și self. A treia ipoteză susține că o proteină codificată de gena TAP, care în mod normal transportă peptide antigenice din citoplasmă către reticulul endoplasmatic și apoi către membrana celulară, ar funcționa defectuos și astfel ar fi predispozantă
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
proteină codificată de gena TAP, care în mod normal transportă peptide antigenice din citoplasmă către reticulul endoplasmatic și apoi către membrana celulară, ar funcționa defectuos și astfel ar fi predispozantă pentru diferite boli autoimune. Datorită afectării mecanismului de procesare a antigenelor prin alterarea funcției proteinei TAP, puține peptide ajung la suprafața celulelor pentru a fi prezentate de moleculele HLA de clasa I, ceea ce duce la reducerea densității de complexe antigen-HLA și creșterea densității de molecule HLA de clasa I „libere”. Excesul
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
la suprafața celulelor pentru a fi prezentate de moleculele HLA de clasa I, ceea ce duce la reducerea densității de complexe antigen-HLA și creșterea densității de molecule HLA de clasa I „libere”. Excesul de molecule de clasa I libere poate lega antigene la care altfel ele nu ar fi fost responsive, cum ar fi peptidele virale sau bacteriene. Aceste noi complexe HLA clasa I - antigen pot fi cauza declanșării unor răspunsuri imune care pot fi responsabile de inițierea anumitor boli. În sfârșit
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
densității de molecule HLA de clasa I „libere”. Excesul de molecule de clasa I libere poate lega antigene la care altfel ele nu ar fi fost responsive, cum ar fi peptidele virale sau bacteriene. Aceste noi complexe HLA clasa I - antigen pot fi cauza declanșării unor răspunsuri imune care pot fi responsabile de inițierea anumitor boli. În sfârșit, o a patra ipoteză denumită a „mimetismului molecular” susține că un antigen străin (cum ar fi diferite proteine virale sau bacteriene) poate prezenta
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
fi peptidele virale sau bacteriene. Aceste noi complexe HLA clasa I - antigen pot fi cauza declanșării unor răspunsuri imune care pot fi responsabile de inițierea anumitor boli. În sfârșit, o a patra ipoteză denumită a „mimetismului molecular” susține că un antigen străin (cum ar fi diferite proteine virale sau bacteriene) poate prezenta similarități de secvență aminoacidică cu unele molecule proprii (self). Datorită acestei similitudini, răspunsul imun îndreptat inițial împotriva antigenului străin va fi deturnat împotriva antigenelor tisulare proprii cu declanșarea unui
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
o a patra ipoteză denumită a „mimetismului molecular” susține că un antigen străin (cum ar fi diferite proteine virale sau bacteriene) poate prezenta similarități de secvență aminoacidică cu unele molecule proprii (self). Datorită acestei similitudini, răspunsul imun îndreptat inițial împotriva antigenului străin va fi deturnat împotriva antigenelor tisulare proprii cu declanșarea unui proces autoimun. 6.6.4. Genele HLA și bolile oncologice Implicarea genelor sistemului HLA în patogenia anumitor forme de cancer este binecunoscută, dar încă incomplet elucidată ca mecanism (Klein
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
mimetismului molecular” susține că un antigen străin (cum ar fi diferite proteine virale sau bacteriene) poate prezenta similarități de secvență aminoacidică cu unele molecule proprii (self). Datorită acestei similitudini, răspunsul imun îndreptat inițial împotriva antigenului străin va fi deturnat împotriva antigenelor tisulare proprii cu declanșarea unui proces autoimun. 6.6.4. Genele HLA și bolile oncologice Implicarea genelor sistemului HLA în patogenia anumitor forme de cancer este binecunoscută, dar încă incomplet elucidată ca mecanism (Klein și Sato, 2000b). Se știe că
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
răspunsurile imune T celulare stimulate de către aceste complexe HLA-peptid oncogen nu sunt suficient de puternice pentru a determina eliminarea celulelor maligne, cu proliferarea consecutivă a acestora și evoluția spre boală canceroasă constituită. Una din explicațiile ineficienței răspunsului imun îndreptat împotriva antigenelor tumorale este faptul că celulelor canceroase au tendința de a reprima sau chiar opri expresia moleculelor HLA, ceea ce scade șansele distrugerii acestor celule de către limfocitele T citotoxice (Garrido et al., 1997). 6.6.5. Genele HLA și transplantologia Există cazuri
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
răspunde cu un atac imun fulminant care se va solda în final cu distrugerea organului sau țesutului transplantat (Colvin, 1990). Moleculele TCR de pe suprafața limfocitelor T ale primitorului pot recunoaște moleculele HLA alogenice (ale donatorului) de pe suprafața celulelor prezentatoare de antigen din organul transplantat, fenomen care a primit numele de prezentare directă. În acest caz, de regulă limfocitele T recunosc și peptidele legate de către moleculele HLA alogenice, dar în majoritatea cazurilor reacționează doar împotriva moleculei HLA, neglijând total peptidele legate. De
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
și peptidele legate de către moleculele HLA alogenice, dar în majoritatea cazurilor reacționează doar împotriva moleculei HLA, neglijând total peptidele legate. De asemenea, limfocitele T ale primitorului pot recunoaște fragmente din moleculele HLA alogenice (ale donatorului) preluate de către celulele prezentatoare de antigen proprii gazdei, fenomen care a primit numele de prezentare indirectă (Gould și Auchincloss, 1999). În acest caz peptidele prezentate provin din degradarea moleculelor HLA alogenice eliberate din organul transplantat. Pentru evitarea situațiilor de mai sus care duc la rejetul grefei
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
genice ce pot apare în cursul vieții. Aceste mici diferențe pot fi sesizate de către limfocitele T ale primitorului, cu activarea acestora și declanșarea unui răspuns imun ce va duce la respingerea grefei. În acest caz, peptidele respective poartă numele de antigene de histocompatibilitate minore (Simpson și Roopenian, 1997). Diferiții indivizi pot fi diferiți între ei prin sute de astfel de antigene de histocompatibilitate minore, aceasta reprezentând un mare obstacol în calea transplantului de organe, și impunând tratamentul imunosupresor chiar și în
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
acestora și declanșarea unui răspuns imun ce va duce la respingerea grefei. În acest caz, peptidele respective poartă numele de antigene de histocompatibilitate minore (Simpson și Roopenian, 1997). Diferiții indivizi pot fi diferiți între ei prin sute de astfel de antigene de histocompatibilitate minore, aceasta reprezentând un mare obstacol în calea transplantului de organe, și impunând tratamentul imunosupresor chiar și în cazul subiecților compatibili din punctul de vedere al antigenelor HLA majore.
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
indivizi pot fi diferiți între ei prin sute de astfel de antigene de histocompatibilitate minore, aceasta reprezentând un mare obstacol în calea transplantului de organe, și impunând tratamentul imunosupresor chiar și în cazul subiecților compatibili din punctul de vedere al antigenelor HLA majore.
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
mediu și auxiliar). 101. Laboratoare și compartimente de epidemiologie, microbiologie, toxicologie, serologie, virusologie, parazitologie, medicină legală, anatomie patologica, morgi și prosecturi. 102. Activitatea prestata în laboratoare de cercetare și diagnostic, microbiologie, specializate în procesele tehnologice de producție și controlul vaccinurilor, antigenelor și serurilor în care se lucrează cu tulpini virulente sau cu toxigeneza activă sau se manipulează animale de experiență, culturi și substraturi celulare, cadavre, deșeuri și produse patologice infectate cu holeră, pesta, febra galbenă, variolă rickettsioza, ornitoza, rabie, melaidoza, bruceloză
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106889_a_108218]
-
mediu și auxiliar). 101. Laboratoare și compartimente de epidemiologie, microbiologie, toxicologie, serologie, virusologie, parazitologie, medicină legală, anatomie patologica, morgi și prosecturi. 102. Activitatea prestata în laboratoare de cercetare și diagnostic, microbiologie, specializate în procesele tehnologice de producție și controlul vaccinurilor, antigenelor și serurilor în care se lucrează cu tulpini virulente sau cu toxigeneza activă sau se manipulează animale de experiență, culturi și substraturi celulare, cadavre, deșeuri și produse patologice infectate cu holeră, pesta, febra galbenă, variolă rickettsioza, ornitoza, rabie, melaidoza, bruceloză
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106890_a_108219]
-
mediu și auxiliar). 101. Laboratoare și compartimente de epidemiologie, microbiologie, toxicologie, serologie, virusologie, parazitologie, medicină legală, anatomie patologica, morgi și prosecturi. 102. Activitatea prestata în laboratoare de cercetare și diagnostic, microbiologie, specializate în procesele tehnologice de producție și controlul vaccinurilor, antigenelor și serurilor în care se lucrează cu tulpini virulente sau cu toxigeneza activă sau se manipulează animale de experiență, culturi și substraturi celulare, cadavre, deșeuri și produse patologice infectate cu holeră, pesta, febra galbenă, variolă rickettsioza, ornitoza, rabie, melaidoza, bruceloză
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106888_a_108217]
-
Articolul UNIC Se aprobă Convenția cu privire la organizarea centrelor de referință pentru cele mai importante tulpini de virusuri, bacterii și fagi, antigenii, si serurile de control care corespund acestora, precum și unele substanțe chimice de laborator, semnată la Praga la 14 septembrie 1974. CONVENȚIE 14/09/1974
HOTĂRÂRE nr. 1.766 din 31 decembrie 1974 pentru aprobarea Convenţiei cu privire la organizarea centrelor de referinţa pentru cele mai importante tulpini de virusuri, bacterii şi fagi, antigenii şi serurile de control care corespund acestora, precum şi unele substanţe chimice de laborator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128459_a_129788]
-
și al identificării în timp util a agenților patogeni, care se stabilesc la izbucnirile de boli periculoase ale animalelor, provocate de virusuri, bacterii, ciuperci, protozoare, organizează centre de referință pentru tulpinile virusurilor, bacteriilor și fagilor celor mai importanți, precum și pentru antigeni, seruri de control și substanțe chimice de laborator (denumite în continuare centre de referință), conform anexei. 2. Activitatea centrelor de referință se va realiza în conformitate cu prezența convenție. Articolul 2 Părțile contractante vor acorda concurs multilateral centrelor de referință în exercitarea
CONVENŢIE din 14 septembrie 1974 cu privire la organizarea centrelor de referinţa pentru cele mai importante tulpini de virusuri, bacterii şi fagi, antigenii şi serurile de control care corespund acestora, precum şi unele substanţe chimice de laborator*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128460_a_129789]
-
a funcțiilor lor, fiecare parte contractanta, la cererea centrului de referință al oricăreia dintre celelalte părți contractante, trimite gratuit, în termen de cel mult 2 luni, în cantitățile necesare cultivării ulterioare, comparării sau standardizării, tulpinile de virusuri, bacterii și fagi, antigenii și serurile de control care corespund acestora, precum și unele substanțe chimice de laborator utilizate în practică veterinară, care există în țările lor și constituie obiectul activității centrului de referință corespunzător. Totuși, se exclud tulpinile și substanțele care se obțin cu
CONVENŢIE din 14 septembrie 1974 cu privire la organizarea centrelor de referinţa pentru cele mai importante tulpini de virusuri, bacterii şi fagi, antigenii şi serurile de control care corespund acestora, precum şi unele substanţe chimice de laborator*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128460_a_129789]
-
acestea în limba rusă. 4.2. Sarcini de ordin special: Centrele de referință pentru virusurile febrei aftoase, bolilor porcinelor, bolilor taurinelor, bolilor păsărilor, rabiei, la cererea părților contractante, efectuează identificarea și tipizarea virusurilor, produc și trimit tulpini determinate de virusuri, antigeni de diagnostic și seruri de control, în cantitățile necesare pentru cultivarea ulterioară, comparare sau standardizare, elaborează vaccinuri antirabice și efectuează aprecierea acestora. Centrele de referință pentru micoplasme, micobacterii, pasteurele, leptospire, brucele, e.coli, la comanda părților contractante, efectuează identificarea, diferențierea
CONVENŢIE din 14 septembrie 1974 cu privire la organizarea centrelor de referinţa pentru cele mai importante tulpini de virusuri, bacterii şi fagi, antigenii şi serurile de control care corespund acestora, precum şi unele substanţe chimice de laborator*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128460_a_129789]
-
ulterioară, comparare sau standardizare, elaborează vaccinuri antirabice și efectuează aprecierea acestora. Centrele de referință pentru micoplasme, micobacterii, pasteurele, leptospire, brucele, e.coli, la comanda părților contractante, efectuează identificarea, diferențierea și tipizarea bacteriilor, produc și trimit mostre de seruri standard și antigeni standard de diagnostic al bolilor. Centrul de referință pentru linii celulare inoculabile execută selecția și livrează linii celulare de ordinul celor inoculabile; centrul de referință pentru coccidii execută tipizarea și păstrează speciile patogene de coccidii, studiază coccidiostaticele noi și determină
CONVENŢIE din 14 septembrie 1974 cu privire la organizarea centrelor de referinţa pentru cele mai importante tulpini de virusuri, bacterii şi fagi, antigenii şi serurile de control care corespund acestora, precum şi unele substanţe chimice de laborator*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128460_a_129789]
-
14 septembrie 1974, într-un exemplar în limba rusă. Copiile autentificate ale prezenței convenții vor fi difuzate de către depozitar tuturor părților contractante. Anexă la Convenția cu privire la organizarea centrelor de referință pentru cele mai importante tulpini de virusuri, bacterii și fagi, antigenii și serurile de control care corespund acestora, precum și unele substanțe chimice de laborator
CONVENŢIE din 14 septembrie 1974 cu privire la organizarea centrelor de referinţa pentru cele mai importante tulpini de virusuri, bacterii şi fagi, antigenii şi serurile de control care corespund acestora, precum şi unele substanţe chimice de laborator*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128460_a_129789]
-
medicală. ... (2) Pot fi exceptate de la cură de dezintoxicare, beneficiind direct de supraveghere medicală, următoarele persoane: ... a) cele care prezintă comorbiditati psihiatrice de tipul psihozelor; ... b) cele care prezintă comorbiditati somatice de tipul: infecție HIV/SIDA, TBC, hepatită cronică cu antigen Hb S pozitiv; ... c) femei gravide consumatoare de opiacee sau consumatoare de opiacee anterior stării de graviditate, care prezintă risc de recădere. ... Articolul 2 În sensul prezentului ordin: a) prin cură de dezintoxicare se înțelege ansamblul de măsuri destinate tratamentului
ORDIN nr. 1.416 din 27 octombrie 2000 privind finanţarea curei de dezintoxicare, supravegherii medicale şi efectuării expertizei medico-legale pentru persoanele dependente de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131217_a_132546]
-
medicală. ... (2) Pot fi exceptate de la cură de dezintoxicare, beneficiind direct de supraveghere medicală, următoarele persoane: ... a) cele care prezintă comorbiditati psihiatrice de tipul psihozelor; ... b) cele care prezintă comorbiditati somatice de tipul: infecție HIV/SIDA, TBC, hepatită cronică cu antigen Hb S pozitiv; ... c) femei gravide consumatoare de opiacee sau consumatoare de opiacee anterior stării de graviditate, care prezintă risc de recădere. ... Articolul 2 În sensul prezentului ordin: a) prin cură de dezintoxicare se înțelege ansamblul de măsuri destinate tratamentului
ORDIN nr. 684 din 19 octombrie 2000 privind finanţarea curei de dezintoxicare, supravegherii medicale şi efectuării expertizei medico-legale pentru persoanele dependente de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131215_a_132544]