1,203 matches
-
dogmaticul în sfera intelectivului. Atunci când intelectul se așează în funcțiile sale logice normale, este în stare "enstatică". Preocuparea intelectului enstatic este de a organiza logic concretul. El se apropie de concret prin succesive creații de concepte. De aceea, fie ignoră antinomiile, fie se preocupă de soluționarea lor. Însă, atunci când, pentru a formula ceva cu ajutorul conceptelor ce-i stau la dispoziție, intelectul evadează din sine, se așează în nepotrivire ireconciliabilă cu funcțiile sale logice, el intră în stare "ecstatică". Aceasta se întâmplă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se caută formularea conceptuală a ceva transcendent, care depășește atât înțelegerea cât și intuiția. Dogmele sunt produsul acestei stări speciale a intelectului, a ecstaziei sale. Ecstazia intelectului nu se poate manifesta decât în formă antinomică și uzând de procedeul transfigurării antinomiilor. Ecstazia intelectului, a cărui stare normală este enstazia, este întotdeauna determinată de un impuls venit din afară. Acest impuls poate să fie dat fie de către revelație, fie de către experiență, lucru extrem de important, care deschide metoda dogmatică spre filosofie și cunoașterea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cărui stare normală este enstazia, este întotdeauna determinată de un impuls venit din afară. Acest impuls poate să fie dat fie de către revelație, fie de către experiență, lucru extrem de important, care deschide metoda dogmatică spre filosofie și cunoașterea științifică. Dogmele sau antinomiile transfigurate sunt modalități prin care intelectul reușește să formuleze acest ceva transcendent și incomprehensibil prin metodele raționale obișnuite. Altfel spus, distincția dintre cele două stări ale intelectului nu este o scindare a acestuia, ci doar o nuanțare a funcțiilor sale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin Immanuel Kant, aduce distincția intelect rațiune. Spre deosebire de intelect, care este o facultate a conceptelor, rațiunea este o facultate a ideilor, având virtuți metafizice 88. În această calitate, la fel ca și intelectul ecstatic blagian, rațiunea kantiană intră în spațiul antinomiilor, acesta fiind un destin inevitabil, după cum demonstrează filosoful german. Diferența este, însă, foarte mare între cele două facultăți. Dacă rațiunea kantiană cade în antinomii, fapt inadmisibil și care îi zădărnicește scopul, intelectul ecstatic blagian face saltul în antinomii, tocmai prin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
88. În această calitate, la fel ca și intelectul ecstatic blagian, rațiunea kantiană intră în spațiul antinomiilor, acesta fiind un destin inevitabil, după cum demonstrează filosoful german. Diferența este, însă, foarte mare între cele două facultăți. Dacă rațiunea kantiană cade în antinomii, fapt inadmisibil și care îi zădărnicește scopul, intelectul ecstatic blagian face saltul în antinomii, tocmai prin aceasta atingându-și scopul. Asupra acestei comparații voi reveni într-un capitol special. Revenind la istoria filosofiei, doar rațiunea speculativă hegeliană reușește să ia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în spațiul antinomiilor, acesta fiind un destin inevitabil, după cum demonstrează filosoful german. Diferența este, însă, foarte mare între cele două facultăți. Dacă rațiunea kantiană cade în antinomii, fapt inadmisibil și care îi zădărnicește scopul, intelectul ecstatic blagian face saltul în antinomii, tocmai prin aceasta atingându-și scopul. Asupra acestei comparații voi reveni într-un capitol special. Revenind la istoria filosofiei, doar rațiunea speculativă hegeliană reușește să ia în stăpânire antinomiile, însă cu o diferență mare față de gândirea dogmatică, după cum vom vedea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și care îi zădărnicește scopul, intelectul ecstatic blagian face saltul în antinomii, tocmai prin aceasta atingându-și scopul. Asupra acestei comparații voi reveni într-un capitol special. Revenind la istoria filosofiei, doar rațiunea speculativă hegeliană reușește să ia în stăpânire antinomiile, însă cu o diferență mare față de gândirea dogmatică, după cum vom vedea. În sfârșit, este exclusă asimilarea ecstaziei intelectului cu intuiția intelectuală, singura formă de cunoaștere prin care filosofii au admis că este posibilă surprinderea transcendentului. Solicitat de ideația dogmatică, Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-i maximum de adâncime și relief 90. Dacă primele două se desfășoară pe linia intelectului enstatic, minus-cunoașterea "se obține în cadrele intelectului ecstatic, adică atunci când intelelectul își iese din sine, devine antilogic, practică într-un fel contradicția și uzează de antinomii"91. Ideația dogmatică reprezintă acest ultim tip de cunoaștere. De fapt, acest tip de cunoaștere apare odată cu dogmele. Dogmele sau antinomiile transfigurate sunt formule ale minus-cunoașterii. Ele reprezintă nu numai o metodă, ci un "gen întreg de cunoaștere", va spune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
intelectului ecstatic, adică atunci când intelelectul își iese din sine, devine antilogic, practică într-un fel contradicția și uzează de antinomii"91. Ideația dogmatică reprezintă acest ultim tip de cunoaștere. De fapt, acest tip de cunoaștere apare odată cu dogmele. Dogmele sau antinomiile transfigurate sunt formule ale minus-cunoașterii. Ele reprezintă nu numai o metodă, ci un "gen întreg de cunoaștere", va spune Blaga într-o scrisoare către Iosif Brucăr 92. După analiza dogmelor, înțelegem că este o cunoaștere îndreptată spre ceea ce este transcendent
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lucian Blaga anticipa "o întreagă teorie a cunoașterii" pe baza acestei idei de direcție epistemologică 93. În studiul următor, el chiar dezvoltă o astfel de teorie, plus-cunoașterea, zero-cunoașterea și minus-cunoașterea fiind privite aici drept manifestări ale cunoașterii luciferice 94. Metoda antinomiei transfigurate este integrată într-o rețea conceptuală mai amplă, fiind tratată ca metodă specifică minus-cunoașterii. Cunoașterea luciferică, spre deosebire de duala ei, cunoașterea paradisiacă, se organizează în orizontul misterului. "Acestui orizont al misterelor îi corespunde o regiune de transcendențe, care niciodată nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
revelarea impune apelul la termeni antinomici. Aici începe minus-cunoașterea. Altfel spus, sunt situații când revelarea cripticului unui mister deschis impune construcții teoretice antinomice în sine97. Atunci când, fiind pusă într-o astfel de situație, cunoașterea merge pe calea afirmării hotărâte a antinomiei, se poate spune cu certitudine că ea avansează în direcția minus, intrând într-o altă dimensiune. Afirmând antinomia, judecățile de minus-cunoaștere postulează o sinteză dincolo de înțelegere și concretizare, prin care are loc transfigurarea antinomiei. Prin aceasta, minus-cunoașterea presupune suspendarea sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
deschis impune construcții teoretice antinomice în sine97. Atunci când, fiind pusă într-o astfel de situație, cunoașterea merge pe calea afirmării hotărâte a antinomiei, se poate spune cu certitudine că ea avansează în direcția minus, intrând într-o altă dimensiune. Afirmând antinomia, judecățile de minus-cunoaștere postulează o sinteză dincolo de înțelegere și concretizare, prin care are loc transfigurarea antinomiei. Prin aceasta, minus-cunoașterea presupune suspendarea sau transcenderea logicii obișnuite. Intelectul enstatic sare din sine, devenind ecstatic, numai pentru a formula anume rezultate și numai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
merge pe calea afirmării hotărâte a antinomiei, se poate spune cu certitudine că ea avansează în direcția minus, intrând într-o altă dimensiune. Afirmând antinomia, judecățile de minus-cunoaștere postulează o sinteză dincolo de înțelegere și concretizare, prin care are loc transfigurarea antinomiei. Prin aceasta, minus-cunoașterea presupune suspendarea sau transcenderea logicii obișnuite. Intelectul enstatic sare din sine, devenind ecstatic, numai pentru a formula anume rezultate și numai împins la acest salt de propriile legi logice și de natura criptică a materialului pozitiv asupra
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
iraționalul"107. Dar aceasta nu înseamnă o desființare a raționalității, un antiraționalism. El vrea să cuprindă iraționalul fără să renunțe la intelect, la rațiune, în felul în care proceda în epocă Henri Bergson 108. Deși face recurs la un element (antinomia, paradoxul) ce iese înafara canoanelor logicii clasice, acest lucru nu înseamnă abandonarea raționalității decât într-un sens restrâns al acesteia. În acest sens, în Cunoașterea luciferică 109, Blaga lămurește chestiunea raportului dintre irațional și rațional, angajându-se într-o analiză
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sale124 mai multe "moduri de raționalizare" a existenței. Am putea spune că, prin descoperirea metodei dogmatice, acest inventar se îmbogățește cu încă un mod. Cum spune un comentator, "în corpul pluralismului metodologic tematizat de Blaga cu privire la științe și filosofie, metoda antinomiei transfigurate este văzută, de fapt, ca unul din modurile de raționalizare a existenței"125, asimilat uneori pe nedrept cu cel pe care filosoful din Lancrăm îl numea "raționalizarea pe linia identității contradictorii", adică linia dialectică a lui Hegel. 1.1
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca unul din modurile de raționalizare a existenței"125, asimilat uneori pe nedrept cu cel pe care filosoful din Lancrăm îl numea "raționalizarea pe linia identității contradictorii", adică linia dialectică a lui Hegel. 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate Metoda antinomiei transfigurate este destinată de către Lucian Blaga în primul rând metafizicii. Ea exprimă, în opinia sa, o formă absolut originală de cunoaștere metafizică. Filosoful român încearcă să acrediteze acest lucru într-una dintre secțiunile Eonului dogmatic, discutând modalitățile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
modurile de raționalizare a existenței"125, asimilat uneori pe nedrept cu cel pe care filosoful din Lancrăm îl numea "raționalizarea pe linia identității contradictorii", adică linia dialectică a lui Hegel. 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate Metoda antinomiei transfigurate este destinată de către Lucian Blaga în primul rând metafizicii. Ea exprimă, în opinia sa, o formă absolut originală de cunoaștere metafizică. Filosoful român încearcă să acrediteze acest lucru într-una dintre secțiunile Eonului dogmatic, discutând modalitățile metafizice de raportare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui Immanuel Kant apărându-i, în felul acesta, ca perfect justificată. Pe de altă parte, Blaga se delimitează și de poziția lui Kant. În primul rând, nu este chiar așa de sigur că aplicarea categoriilor asupra transcendentului duce inevitabil la antinomii, cum afirmase acesta. Demonstrațiile filosofului german nu sunt convingătoare, fiind în repetate rânduri criticate, unul dintre critici fiind marele Hegel 130. În al doilea rând, chiar dacă ar fi cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la antinomii, cum afirmase acesta. Demonstrațiile filosofului german nu sunt convingătoare, fiind în repetate rânduri criticate, unul dintre critici fiind marele Hegel 130. În al doilea rând, chiar dacă ar fi cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar, antinomiile nu trebuie să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar, antinomiile nu trebuie să înfrângă elanul cunoașterii metafizice. Dimpotrivă, antinomiile devin pentru Blaga un argument, un motiv pentru calea dogmatică. Redescoperirea ideației dogmatice îi permite, așadar, lui Blaga să privească altfel decât filosofii raționaliști și decât Immanuel Kant posibilitățile rațiunii de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar, antinomiile nu trebuie să înfrângă elanul cunoașterii metafizice. Dimpotrivă, antinomiile devin pentru Blaga un argument, un motiv pentru calea dogmatică. Redescoperirea ideației dogmatice îi permite, așadar, lui Blaga să privească altfel decât filosofii raționaliști și decât Immanuel Kant posibilitățile rațiunii de abordare a transcendentului. Deși nu a fost luată în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dovedește a fi deosebit de fertilă. Dogma este produsul acestui mod de gândire. Prin ea se formulează un ce transcendent care depășește posibilitățile raționale de înțelegere. Lucian Blaga vede în această a treia cale o ieșire din disputa raționalism criticism. Metoda antinomiei transfigurate este calea prin care transcendentul e formulabil, așa cum spune și raționalismul, fără a fi, însă, raționalizabil, lucru susținut de către criticism. Dacă raționalismul "construiește transcendentul în analogie cu logicul și cu concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu logicul și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
încheieturi, (...) mistere potențate, de diferite grade". Formularea dogmatică tocmai acest lucru face, anume fixează un mister în particularitatea sa. "Dogmaticul prinde misterele sub aspectul fiecăruia; aspect care face din fiecare un anume mister. Pentru formularea unui mister, dogmatismul va întrebuința antinomii transfigurate și categorii diferite de la caz la caz. Dogmatismul se mișcă într-o zonă de diferențe și apără misterele de revărsare în marea fără culoare a unicului acategorial". Pledoaria lui Blaga pentru metoda dogmatică are și un alt argument: spre deosebire de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a lui Blaga pentru folosirea viitoare a metodei dogmatice și minus-cunoașterii. Metoda dogmatică e soluția lui Lucian Blaga pentru dezvoltarea viitoare a metafizicii. Voi prezenta în continuare argumentul său135. Orice sistem metafizic bazat pe intelectul enstatic atinge inevitabil contradicția. Contradicția, antinomia este, cum a dovedit Immanuel Kant, țărmul la care eșuează orice metafizică raționalistă, limita oricărui sistem raționalist încrezător în puterea rațiunii de a organiza transcendentul. Pentru a da șanse metafizicii de a depăși acest obstacol inevitabil, soluția ar fi metoda
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la care eșuează orice metafizică raționalistă, limita oricărui sistem raționalist încrezător în puterea rațiunii de a organiza transcendentul. Pentru a da șanse metafizicii de a depăși acest obstacol inevitabil, soluția ar fi metoda dogmatică, raționalismul ecstatic. Astfel, susține Blaga, contradicția (antinomia) ar intra în mod constitutiv în metafizică. Aceasta înseamnă că antinomia devine o punte către înțelegerea (un alt tip de înțelegere) miezului ultim al existenței. În plus, filosoful român apreciază că introducerea metodei dogmatice ar opri succesiunea nesfârșită de concepții
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]