12,241 matches
-
simt avangardiști și cîștigă premii cu poezii în stilul Frunză verde de albastru, un onorabil inspector financiar voia să mă convingă nu de mult că Nichita mînca și dormea poezește. E bine, e rău? Vorba lui Moromete, depinde de facultăți. Antologia realizată de Alex. Ștefănescu e foarte utilă, în scopuri didactice și nu numai. Orice cititor de poezie va fi satisfăcut să aibă posibilitatea să treacă prin toate volumele lui Nichita Stănescu într-o singură carte (antologia alcătuită de Alexandru Condeescu
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
Moromete, depinde de facultăți. Antologia realizată de Alex. Ștefănescu e foarte utilă, în scopuri didactice și nu numai. Orice cititor de poezie va fi satisfăcut să aibă posibilitatea să treacă prin toate volumele lui Nichita Stănescu într-o singură carte (antologia alcătuită de Alexandru Condeescu în 1985 e mult mai voluminoasă, cuprinde două volume, imposibil de găsit la bibliotecă împreună). Mai mult, Alex. Ștefănescu adaugă o serie de poeme puțin cunoscute din volumele postume Argotice (1992). Tînjiri după firesc (1993) și
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
să fie un (fost) liceean cu fișe grele, el o să poată aproape la fiecare pagină să continue poemele de unul singur, descoperind abilități mnemotehnice neglijate într-o facultate mult mai liberală. Mister? Nicidecum. Poemele alese de Alex. Ștefănescu pentru această antologie respectă îndeaproape indicele bibliografic al unei cărți mai vechi, Introducere în opera lui Nichita Stănescu (1986), cu unele omisiuni (Unui fascist din Sensul iubirii, Basorelief cu soldați din Dreptul la timp, Evocare din Un pămînt numit România și poemele din
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
Nichita Stănescu (1986), cu unele omisiuni (Unui fascist din Sensul iubirii, Basorelief cu soldați din Dreptul la timp, Evocare din Un pămînt numit România și poemele din grupajul Opere impersonale din care nu rămîne decît poemul Trepte inclus însă în antologia de față în secțiunea Ordinea cuvintelor, adică antologia ce conținea Opere impersonale) și mai multe adaosuri (mai multe poeme din Oul și sfera și Măreția frigului, plus poeziile aranjate în Antologie după Noduri și semne, volum ale cărui selecțiuni încheie
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
din Sensul iubirii, Basorelief cu soldați din Dreptul la timp, Evocare din Un pămînt numit România și poemele din grupajul Opere impersonale din care nu rămîne decît poemul Trepte inclus însă în antologia de față în secțiunea Ordinea cuvintelor, adică antologia ce conținea Opere impersonale) și mai multe adaosuri (mai multe poeme din Oul și sfera și Măreția frigului, plus poeziile aranjate în Antologie după Noduri și semne, volum ale cărui selecțiuni încheie bibliografia din Introducere.) Sînt deci poemele canonizate de
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
care nu rămîne decît poemul Trepte inclus însă în antologia de față în secțiunea Ordinea cuvintelor, adică antologia ce conținea Opere impersonale) și mai multe adaosuri (mai multe poeme din Oul și sfera și Măreția frigului, plus poeziile aranjate în Antologie după Noduri și semne, volum ale cărui selecțiuni încheie bibliografia din Introducere.) Sînt deci poemele canonizate de cartea din 1986 prin care Alex. Ștefănescu a reușit să propună (și să repropună azi) un set de poezii a căror reprezentativitate se
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
să o conteste (cum se întîmplă și în cazul lui Eminescu) și asta numai spre binele și continua resuscitare a operei poetului. Nu numai selecția poemelor, dar și studiul introductiv reia Introducerea din 1986, cu mult mai puține modificări decît antologia propriu-zisă. Am putea spune chiar cu nici una. Asta dacă ținem seama că totuși sintagma din Introducere " Din punctul de vedere al autorului acestei monografii... " devine aici " Din punctul de vedere al autorului acestui studiu...", că nu mai există o împărțire
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
o problemă, dar rămîne oricum o minciună frumoasă. Cu tot aerul lor desuet asemenea ceremonialuri de inițiere au o importanță de netăgăduit și familiaritatea pe care o induc nu cred că e un lucru rău. Mai ales la începutul unei antologii asemenea gesturi sînt parcă mai la ele acasă decît într-o carte de sine stătătoare, fie ea și o introducere, pasajele respective cîștigă, cred, prin transfer. Alta este după mine problema cu acest tip de portrete. Hrănindu-se din același
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
care apar după zece ani ca ciudate insule de criptomnezie - și care seamănă cu portretul lui... Nichita Stănescu. Ambii își invită cititorii în camera de lucru, ambii strălucesc de mondenitate etc. Cea care pierde din transferul nemodificat și neactualizat în antologie este partea de analiză propriu-zisă a operei poetului. Înșirarea componentelor poeziei lui Nichita Stănescu (realistă, parodică, sentimentală, abstractă, epică, poezească, vizionară) e de un didacticism negativ și dă impresia neplăcută de disecție și nicidecum de vivisecție. Nu sînt însă puține
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
iar cititorul nu trebuie să fie niciodată surmenat. Avînd în minte un asemenea cod, alta devine atitudinea cititorului deopotrivă față de exuberanța stilistică a cronicarului ca și față de reeditarea fără prejudecăți a criticului-antologator. Nichita Stănescu, Îngerul cu o carte în mîini, Antologie, studiu introductiv și bibliografie de Alex. Ștefănescu, Editura Mașina de scris, 1999, 335 p., f. p.
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
Alex. Ștefănescu O antologie realizată de un specialist Recent a apărut o antologie din poezia lui Nicolae Prelipceanu: Ce-ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu. Este o antologie realizată inteligent, de un specialist. în cuprinsul ei figurează numai poeme semnificative, selectate cu bun-gust din
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
Alex. Ștefănescu O antologie realizată de un specialist Recent a apărut o antologie din poezia lui Nicolae Prelipceanu: Ce-ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu. Este o antologie realizată inteligent, de un specialist. în cuprinsul ei figurează numai poeme semnificative, selectate cu bun-gust din cele treisprezece volume ale autorului: Turnul înclinat, 1966, Antù
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
Alex. Ștefănescu O antologie realizată de un specialist Recent a apărut o antologie din poezia lui Nicolae Prelipceanu: Ce-ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu. Este o antologie realizată inteligent, de un specialist. în cuprinsul ei figurează numai poeme semnificative, selectate cu bun-gust din cele treisprezece volume ale autorului: Turnul înclinat, 1966, Antù, 1968, 13 iluzii, 1971, Arheopterix, 1973, întrebați fumul, 1975, De neatins de neatins, 1978, Jurnal
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
1961 - intră la Facultatea de Filologie din Cluj, Secția limba și literatura română 1962 - debutează cu o poezie în "Contemporanul"" etc. O carte atât de bine gândită constituie la noi o raritate. Mai trebuie adăugat ceva: specialistul care a conceput antologia este Nicolae Prelipceanu. Poezia unui sceptic Nicolae Prelipceanu nu și-a schimbat foarte mult modul de a scrie, de-a lungul deceniilor. însă și-a schimbat atitudinea față de poezie. în volumul de debut din 1966 este evidentă convingerea poetului că
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
marchează lansarea definitivă a autorului în circuitul intelectual francez. Foucault fusese deja propulsat în atenția intelectualilor francezi de polemica sa cu Jean-Paul Sartre, dar acest generos an 1969 îl consacră. Textul său despre funcțiunea auctorială, inclus în diverse colecții și antologii, este indispensabil pentru înțelegerea post-structuralismului. Ideal ar fi ca el să fie atașat, drept Apendice, la Arheologia cunoașterii, cu atît mai mult cu cît e conceput în același stil de gîndire și cu aceleași obiective metodologice. (Continuare în numărul viitor
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
ori despre d-sa în paginile României literare ca să mai fie nevoie să-l prezint. Subintitulată Studii de sociologie literară, cartea cuprinde cîteva zeci de texte: unele aparțin d-lui Ungheanu însuși, altele (într-o a doua secțiune) alcătuiesc o antologie din principalii contribuabili la holocaust. Se înțelege că dl Ungheanu își sprijină afirmațiile proprii, care denunță răul făcut literaturii române în deceniile postbelice, tocmai pe aceste intervenții risipite de-a lungul deceniilor cu pricina, adevărate manifeste, unele, pseudoanalize, altele, semnate
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
Ungheanu își sprijină afirmațiile proprii, care denunță răul făcut literaturii române în deceniile postbelice, tocmai pe aceste intervenții risipite de-a lungul deceniilor cu pricina, adevărate manifeste, unele, pseudoanalize, altele, semnate de scriitori, critici, istorici și lideri ai propagandei comuniste. Antologia e utilă, fie și numai din rațiuni de ordin practic: cele mai multe articole sînt intruvabile astăzi. Și, desigur, pentru că ne împrospătează memoria, nouă, celor mai vîrstnici, sau o alimentează cu noi cunoștințe pe a tinerilor, pentru care realismul-socialist, proletcultismul, sociologismul vulgar
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
text, nu vrea să devină/ coajă, nu vrea să fie precum solzii pe/ trupul nostru// Și totuși: băieții aceia sînt/ atît de frumoși pe la cenacluri/ dar scapă versul pe ei ca un pipi/ și țipă cînd îi simt căldura// toate antologiile au miros de latrine" (Scrisul agonic). De la Caraion încoace nu s-au mai produs, la noi, stihuri mai vitriolante. Alt nucleu al poeziei lui George Vulturescu îl constituie Ochiul. Mai precis, reducția la un singur ochi, celălalt fiind cuprins de
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
Dan Croitoru Liniile de forță ale unei poetici baroce (căci nu e vorba de un simplu "barochism", cum scria Guy Chambelland într-un articol așezat în fruntea antologiei de versuri Ceea ce sferele gândesc despre noi, apărută la editura ieșeană "Timpul") traversează, fără doar și poate, poezia lui Miron Kiropol. Și mă gândesc, când spun toate acestea, la natura duală - oscilația între "credință și tăgadă", "frumos și urât", "trup
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
Catrinel Popa Apărută peste ocean, în condiții grafice deosebite, antologia Day After Night cuprinde versuri selectate din operele a douăzeci de poeți români contemporani, majoritatea optzeciști, unii foarte cunoscuți (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Magda Cârneci, Nichita Danilov, Mircea Dinescu, Mariana Marin, Ion Stratan, Matei Vișniec) alții mai puțin celebri
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]
-
însuși. Bănuim că în acest fel s-a urmărit construirea unei imagini panoramice, unitare cât de cât, a poeziei românești contemporane; dar dincolo de toate acestea nu putem împinge prea departe speculațiile referitoare la criteriile de selecție, din moment ce, în alcătuirea unei antologii suverane rămân gustul și subiectivitatea celui care o alcătuiește. Important este, înainte de orice, faptul că o asemenea carte există și că ne putem bucura de ea. Dacă există însă unele obiecții, acestea se referă la prefața antologiei - Romanian Poetry: A
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]
-
în alcătuirea unei antologii suverane rămân gustul și subiectivitatea celui care o alcătuiește. Important este, înainte de orice, faptul că o asemenea carte există și că ne putem bucura de ea. Dacă există însă unele obiecții, acestea se referă la prefața antologiei - Romanian Poetry: A Sketch for a Portrait (Poezia românească. Schiță de portret) - în care Gabriel Stănescu include, pe lângă precizări utile (ca acelea referitoare la impactul sovietizării forțate asupra literaturii) și o serie de clișee, locuri comune, poncife, de genul prea
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]
-
s-a format în mediul erudit al "Cercului militar", societatea literară de la Sibiu", n.n., p.14). Dincolo de toate acestea, cartea este într-adevăr reușită, și în bună măsură acest lucru se datorează calității excepționale a traducerii. Spuneam la început că antologia se adresează în primul rând publicului de peste hotare, înlesnind inițierea cititorilor străini în cunoașterea celeilalte realități (căci, se știe prea bine, poezia prin chiar natura ei, mizează foarte mult pe o relație de tip special între text și destinatar, pe
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]
-
sub pat îmi desăvârșeam lucrarea/ grămada pe care îmi rezemam capul uneori când adormeam/ iar acum când e gata noapte de noapte sting lumina și numai bănuind-o acolo/ încep să urlu de spaimă" (Ion Mureșan - Poemul despre poezie, din Antologia poeziei generației '80, Ed. Vlasie, Pitești 1993, pag. 170) - op. cit. pag. 115-116). "Day after Night - Twenty Romanian Poets for the Twenty First Century", edited by Gabriel Stănescu și Adam J. Sorkin, "Criterion Publishing", SUA, 1999.
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]
-
-i oferă scriitorul lui, cititorului, viață sau cultură? se întreba regretatul Radu G. Țeposu în tentativa reușită de a defini "Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă". Viață, vom răspunde citind Plaja nudiștilor (Ed. ALLFA, 1999, 323 p.), o antologie cu "cele mai bune povestiri 1998", alcătuită de infatigabilul critic și operator cultural Dan-Silviu Boerescu. Cei 21 de autori vin din anii '80, cu excepția lui Mircea Horia Simionescu (n. 1928), ce face figură de patriarh al postmodernității la români. Nu
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]