2,520 matches
-
reamintim că nu Înțelegem prin „gnostici” un grup care s-ar defini prin unitate instituțională, socială sau măcar doctrinală, ci mai curînd acele minți care prelucrează Cartea Genezei În baza a două prejudecăți comune - resping principiul inteligenței ecosistemice și principiul antropic al compatibilității dintre lume și ființa umană) au excelat În utilizarea unui număr cît mai mare posibil de cărămizi, ajungînd În felul acesta la un număr foarte ridicat de transformări ale mitului. Să examinăm cîteva cazuri. Cain, de pildă, este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mitul gnostic proliferează tocmai pentru a explica legătura dintre cele două lumi. Ceea ce Îl desparte pe Marcion de gnostici nu este Însă doar slaba lui realizare ca narator. Este În primul rînd faptul că, spre deosebire de aceștia, el nu neagă principiul antropic. Rezultatul este unul de care e necesar să se țină seama: omenirea este creată În totalitate de Demiurg din Materie, iar În felul acesta aparține În totalitate Demiurgului și suferă consecințele proastei calități a Materiei. Omenirea este făcută pentru lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Între omenire și Dumnezeul superior și, prin urmare, darul acestuia către oameni este absolut gratuit și nemeritat. Optimismul soteriologic nu anulează circumstanțele originilor omenirii și ale speranțelor Îndreptățite ale acesteia. În vreme ce negarea inteligenței creatorului de ecosistem, combinată cu negarea principiului antropic, i-a condus pe gnostici la un optimism antropologic neegalat pînă astăzi În metafizica occidentală, combinația lui Marcion - negarea inteligenței ecosistemice și acceptarea principiului antropic - duce la unul dintre cele mai pesimiste conglomerate ale metafizicii occidentale. Atît pentru gnostici, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ale speranțelor Îndreptățite ale acesteia. În vreme ce negarea inteligenței creatorului de ecosistem, combinată cu negarea principiului antropic, i-a condus pe gnostici la un optimism antropologic neegalat pînă astăzi În metafizica occidentală, combinația lui Marcion - negarea inteligenței ecosistemice și acceptarea principiului antropic - duce la unul dintre cele mai pesimiste conglomerate ale metafizicii occidentale. Atît pentru gnostici, cît și pentru Marcion punctul de plecare este inferioritatea Demiurgului, Însă fiecare Îl deduc din principii diferite. Gnosticii nu sînt dispuși să creadă că Logosul platonic
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și În timp, a Paradisului, În bunătatea amestecată, mărginită și trecătoare a lumii de aici. Și, la fel, În răul numărat și mărginit pe care Îl vedem În lumea aceasta - răul fără de număr și nemărginit al Iadului”139. În privința principiului antropic, maniheismul este o formă de gnosticism. Ființelor omenești li se atribuie numai trup și suflet, nu trup, suflet și spirit. Ca și În gnosticism, omul maniheenilor este superior creatorilor săi. Optimismul antropologic al gnosticilor pare să-și atingă În maniheism
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Bizantin, apoi În Europa. Am putut constata pînă aici existența mai multor deosebiri Între gnosticism, marcionism și maniheism. Aceste diferențe pot fi rezumate cu ușurință Într-un tabel care ne arată cum apreciază fiecare dintre aceste doctrine inteligența ecosistemică, principiul antropic si superioritatea omului față de lume și de cei care au creat-o. Inteligență ecosistemică Principiu antropic Superioritatea omului Gnosticism - - + Marcionism - + - Maniheism + - + NOTE 1. Augustin, Contra Epistulam Fundamenti XIII.182-183, pp. 423-425; XV.184, pp. 429-430; Contra Fel. XIX.533, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și maniheism. Aceste diferențe pot fi rezumate cu ușurință Într-un tabel care ne arată cum apreciază fiecare dintre aceste doctrine inteligența ecosistemică, principiul antropic si superioritatea omului față de lume și de cei care au creat-o. Inteligență ecosistemică Principiu antropic Superioritatea omului Gnosticism - - + Marcionism - + - Maniheism + - + NOTE 1. Augustin, Contra Epistulam Fundamenti XIII.182-183, pp. 423-425; XV.184, pp. 429-430; Contra Fel. XIX.533, p. 95 (traducerea Îmi aparține), după Oeuvres de Saint Augustin, vol. 17: Six traités anti-manichéens, ed. și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care acesta e alcătuit este Dumnezeu. Adevărat Însă, Diavolul bogomil pare să dispună de mai multă putere creatoare decît Luciferul unor Origen sau Milton. Întrucît pentru ei esența ființei umane este un suflet angelic, divin deși căzut, bogomilii refuză principiul antropic care cere ca lumea să fie pentru oameni și oamenii pentru lume. Numai trupul aparține acestei lumi, nu și sufletul. Însă refuzul venit din partea bogomilismului nu este identic cu cel al gnosticilor sau cu negația venită din partea maniheenilor: omenirea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a. Locul omului în cosmos "Nu știm de ce ne aflăm pe acest Pământ. Nu știm care e sensul vieții noastre. Însă, în mod ciudat, cineva în noi știe toate astea, ca pe o Evidență Absolută." (Basarab Nicolescu, Rădăcinile libertății) Principiul antropic sugerează existența unei corelații între apariția omului (a vieții inteligente în cosmos) și condițiile fizice care guvernează evoluția universului nostru. Totuși, e hazardat să concluzionăm că universul ar fi fost conceput special pentru a permite apariția oamenilor ca observatori inteligenți
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
raporturilor funcționale ce se stabilesc la nivelul acestuia. Frontierele interstatale, sistemele administrativ-teritoriale, relațiile dintre state, stările conflictuale, raporturile de putere la nivel regional și global sunt tot atâtea mărimi rezultate din acțiunea conjugată a elementelor structurale ale sistemului natural și antropic. Toate aceste mărimi dau măsura organizării spațiului de relații global care, de cca. un secol, fac obiectul studiilor și analizelor de geografie politică și geopolitică. De altfel, linia de demarcație calitativă dintre aceste ultime două ramuri științifice și evident dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
în lumea arabofonă Entitățile teritorial-statale din perimetrul spațiului arabofon și-au configurat diferite tipuri de sisteme de organizare politico administrativă, în funcție de o multitudine de factori: tradiții de organizare locale, remanențe administrative rezultate din moștenirea perioadei coloniale, factori fizico geografici și antropici, decizii politico administrative ale noilor autorități din epoca postindependență. Unitățile administrativ-teritoriale sunt de dimensiuni diferite (sub raport uman și teritorial), funcție de dimensiunile statelor și au denumiri diferite de la un stat la altul: state (în Sudan), emirate (în E.A.U.), vilayate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
metropolei coloniale. C. Forma (conturul) teritoriului statal Forma statelor, dată de conturul frontierelor, reprezintă o trăsătură ce conferă un atribut de personalitate fiecărui stat sau entitate teritorială în parte. Prin urmare, ea este condiționată practic, de aceiași factori, naturali și antropici, care condiționează și stabilirea frontierelor și care își spun cuvântul în maniere și proporții diferite în configurarea conturului frontalier al statelor (vezi Capitolul 2.2.6. Frontierele arabe - barometrul (in)stabilității regionale). Pentru stabilirea riguroasă, pe baza unor mărimi valorice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
bazinul Mării Roșii, ce separă peninsula Arabia de Africa. În același timp, între cele două componente continentale ale arealului arab există raporturi de continuitate teritorială prin istmul Suez, care însă are și atributele unui segment de discontinuitate spațială de origine antropică, datorită Irakul a ales calea agresiunii împotriva Kuwaitului în 1990 din dorința de a-și lărgi fațada la Golful Persic. Deși dispune de dublă deschidere maritimă, Arabia Saudită suferă de un acut complex al încercuirii de către mai mai micii săi vecini
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
nevoie de 800 mld. m.c. apă/an suplimentari, iar Iordania de 500. c. Domeniul lacustru este relativ slab reprezentat datorită condițiilor climatice de ariditate și cuprinde lacurile din zonele semiaride și aride, lacurile de luncă, lacurile tectonice și cele antropice. Lacurile din zonele semiaride și aride sunt caracteristice zonei tropical-uscate a spațiului arabofon, au un contur imprecis, nivel și suprafață lacustră variabile, funcție de cantitatea de precipitații anuală căzută în bazinul de alimentare. Cel mai reprezentativ este lacul Ciad cu ape
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
al-Hammăr. Falia El-Ghor din prelungirea grabenului Mării Roșii, drenată de valea Iordanului este domeniul lacurilor tectonice Marea Moartă (1020 kmp.), lacul Tiberiada (Marea Galileii - 170 kmp.), ale căror suprafețe se află sub nivelul mării (-398 m., respectiv -209 m.). Lacurile antropice au fost amenajate în ultimele decenii în cadrul unor proiecte hidrotehnice de mare anvergură. Majoritatea au utilizări complexe, pentru irigații, hidroenergie, alimentare cu apă, regularizarea transporturilor fluviale, pescuit. Cele mai mari sunt lacurile Nasser de pe Nil, ce alimentează marea hidrocentrala de la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
habitat, structurile sociale și instituționale, infrastructurile economice), fluxurile aferente funcționării lor și repartiția teritorială a fondului de resurse valorificabile, organizează și ierarhizează spațiul geografic în ansamblu, după un model structural ce se regăsește și în arhitectura construcției politicogeografice. Oferta cadrului antropic în ansamblu este concretizată prin îmbinarea consecințelor induse de elementele socio-culturale și economice componente, iar modul de repartiție teritorială a acestora își aduce contribuția, cu ponderi diferite, la configurarea matricei raporturilor relaționale din regiune. Pentru lumea arabă, trei elemente sunt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
fost descoperit de John Speke în 1858 numindu-l Victoria în onoarea reginei Marii Britaniei. Țărmul lacului este foarte dantelat cu numeroase insule în interior. Populația se ocupă cu vânatul, pescuitul și agricultura. VOLTA - cel mai întins lac de baraj antropic, are o suprafață de 8482 km2 , o lungime de 320 km și ocupă 3,5 % din suprafața statului Ghana. Construit între anii 1961 și 1965 pe fluviul Volta, în spatele barajului hidrocentralelor Akosombo, lacul prezintă o importanță deosebită: asigură legătura dintre
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
de energie termică și electrică în același timp PIA Procesul ierarhiei analitice PFBC Pressurised Fluidised Bed Combustion (Ardere în strat fluidizat sub presiune) PFC Perfluorocarburi SNSC Strategia națională a României privind schimbările climatice SNEEGHG Sistemul național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră SPA Arii de Protecție Specială Avifaunistică SCI Situri de Importanță Comunitară SRE Surse regenerabile de energie SF6 Hexafluorură de sulf TEP Tonă echivalent petrol TJ Terajoule UNFCCC United Nations Framework Convention on Climate Change
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
climatice. Schimbările climatice reprezintă un proces complex de modificare pe termen lung a elementelor climatice (temperatură, precipitații, frecvența și intensitatea crescută a fenomenelor meteorologice extreme etc.), atribuit în principal creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile antropice, proces care a dus la dezechilibre în atmosferă și a favorizat declanșarea efectului de seră. Atmosfera conține vapori de apă, dioxid de carbon, precum și alți compuși chimici în stare gazoasă, care permit trecerea luminii solare, dar absorb căldura reflectată de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
temperaturii medii globale observată în ultimii 150 de ani poate fi explicată doar prin efectul cumulat al mai multor factori naturali (variații în intensitatea radiației solare, ca urmare a schimbărilor în activitatea Soarelui sau variațiile în activitatea vulcanică), cu factorii antropici (schimbări în compoziția atmosferei ca urmare a activităților umane). Ecosistemele terestre sunt puternic influențate de climă, iar modificările climei și variația concentrației de dioxid de carbon în atmosferă pot provoca modificări în structura și funcțiile ecosistemelor terestre. La rândul lor
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
concentrației gazelor cu efect de seră, în principal a CO2, a fost considerată motivul principal al accentuării încălzirii globale în ultimii 50 de ani ai secolului trecut. Principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră sunt de natură antropică: arderea combustibililor fosili (aproximativ 50%), industria chimică, agricultura și transporturile. În afara principalelor surse antropice directe de emisii de gaze cu efect de seră (de exemplu, activitățile de producție de energie electrică și termică prin arderea combustibililor fosili, activități de transport
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
principal al accentuării încălzirii globale în ultimii 50 de ani ai secolului trecut. Principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră sunt de natură antropică: arderea combustibililor fosili (aproximativ 50%), industria chimică, agricultura și transporturile. În afara principalelor surse antropice directe de emisii de gaze cu efect de seră (de exemplu, activitățile de producție de energie electrică și termică prin arderea combustibililor fosili, activități de transport și unele procese industriale), un rol tot mai important este reprezentat de sursele de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
răspândit gaz cu efect de seră, poate fi reținut de masa vegetală a pădurilor, sau de vegetația de pe alte terenuri, prin procesul de fotosinteză. Acest proces este denumit în terminologia specifică domeniului schimbări climatice, sechestrarea carbonului. Introducere Figura 1. Surse antropice de gaze cu efect de seră Așadar, sectorul energetic are o contribuție majoră la generarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), în principal prin arderea combustibililor fosili. În plus, în funcție de tipul de combustibil, instalațiile și condițiile de ardere
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
în 1994, stabilește cadrul general de acțiune interguvernamentală, ca răspuns la provocarea reprezentată de schimbările climatice. Cu această ocazie a fost confirmat faptul că sistemul climatic este o resursă comună a omenirii al cărei echilibru poate fi afectat de emisiile antropice de dioxid de carbon și de alte gaze cu efect de seră. Această conferință a fost urmată de mai multe Conferințe ale Părților (COP), cele mai importante dintre acestea fiind expuse în cele ce urmează. A treia Conferință anuală a
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
activitate. În același timp, această componentă are drept scop actualizarea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice 2005-2007 și a Ghidului național pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice (elaborat în 2008), prin integrarea elementelor apărute ulterior. Sistemul național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (SNEEGHG) reglementează toate aspectele de natură institu țională și procedurală în vederea estimării nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră sub incidența Protocolului de la Kyoto, al raportării și al arhivării și stocării informațiilor
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]