1,523 matches
-
care circulau spontan despre un personaj sau altul, astfel încât ele au devenit un fel de cicluri tematice, asemănătoare eposurilor folclorice, pe care un Arnold van Gennep le-a considerat o formă normală a activității mentale, corespunzătoare unei necesități psihologice. Același antropolog a considerat că chiar și declarațiile sub jurământ, la tribunal, se aseamănă cu legendele, căci sunt chestiuni de opinie, sunt obiecte ale credinței, nu ale axiomelor. În prezența unui eveniment extraordinar (și cele care-i implică pe pirați îndeplinesc această
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și A.R. Radcliffe-Brown) va imprima acesteia o la fel de important-constitutivă dimensiune socială. Autorul se referă în continuare la „locurile supralicitate” în practica empirică și teoretică a antropologiei, și anume „fenomenul primitiv” și „comunitatea mică”. Atunci când studiul societăților aliterate dezvăluie interesul antropologilor pentru „explicații genezice” (printr-o asociere relativă a populațiilor „arhaice” contemporane cu cele preistorice), micile comunități răspund nevoii științifice a unei „percepții sinoptice” sau „holistice” a comportamentului uman. Profesorul Geană vorbește în acest context de „unitățile existențial-umane”, prin care antropologia
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a trăsăturilor culturale (toate acestea fiind, de fapt, convergente cu observarea participativă). În planul „condiției conceptuale”, autorul pune în lumină trei noțiuni majore ale disciplinei, constitutive demersului teoretic al acesteia, și anume: cultura, personalitatea și structura socială. Potrivit profesorului Geană, antropologii (începând cu Edward B. Tylor, 1971) au dat termenului de cultură un înțeles „generos și profund”, în legătură cu „patru trăsături esențiale”, și anume: caracterul normativ, învățat, progresiv și cel simbolic. „Nici o altă disciplină”, notează autorul, „nu a arătat atâta grijă față de
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
conținutul volumului se constituie fiecare în elemente inedite, atractive pentru cititor, indiferent că este vorba despre profesioniști în științele sociale, studenți sau despre publicul larg. Prin originiile și interesele curente de cercetare, Monica Heintz ar putea aparține noii generații de antropologi sociali români. Pe de altă parte, Monica Heintz nu aparține spațiului academic românesc. Absolventă de filosofie la Sorbona, ea a optat pentru studierea antropologiei sociale la Oxford (master) și Cambridge (doctorat), activitățile de cercetare din timpul doctoratului oferindu-i prilejul
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
încă și mai vizibilă în Israel, cu rușii, etiopienii, polonezii și africanii săi; lista e lungă). Este vorba apoi de gustul pentru acțiune, de mândria forței, de cultura frontierei și de aventura pionierilor ca saga națională. Realități de care un antropolog are toate motivele să se îngrijoreze, așa cum o probează și următoarea remarcă a lui Lévi-Strauss relativ alergic la islam adresată lui Raymond Aron: "Percepția mea asupra conjuncturii israeliene este subordonată alteia față de care sunt încă și mai sensibil: mă gândesc
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Eastern Europe), Maria Todorova (Inventing the Balkans) sau Vesna Goldsworthy (Inventing Ruritania: The Imperialism of the Imagination). Geografia este un motiv recurent în opera lui Said50, diferiții analiști ai săi recunoscând interesul lui profund pentru spațiu și spațialitate. Dintre aceștia, antropologii observă că crearea geografiilor recunoașterea și înțelegerea teritoriilor simbolice este centrală în opera saidiană și că acesta este părintele geografiilor imaginate (imaginare). Termenul "imaginate" nu înseamnă aici "false" sau "inventate", ci "percepute" și se referă la percepția spațiului prin anumite
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
în mod evident o figurare a soarelui care se înalță pe bolta cerului, după cum caracterizează G. Durand păsările solare: „Râ, marele zeu solar, are cap de uliu, în timp ce pentru hinduși soarele este o acvilă”. Specie apropiată de cele citate de antropolog, șoimul participă la vânătoarea cu fUncție de consacrare pentru flăcău: „Nicu, tinerel,/ Arcul ce-și gătește,/ Arcul și săgeata/ Ș-un șoimel galben” (Coconi - Ilfov). Hrana ajutorului avimorf este și ea impregnată cu simboluri solare, păsări a căror încărcătură simbolică șoimul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pe acest fond al universalității se conturează semnificații dezvoltate în acord cu simțirea românească, simbolurile se aprofundează și dau naștere unui imaginar specific. Integrarea în mitologia universală începe încă din faza preliminară a ritului de trecere, început, după cum atestă majoritatea antropologilor, în jurul vârstei de 12 ani. Textele folclorice sunt în acord cu această etate, cele mai multe precizări menționând 12 ani, poate deloc întâmplător, dacă ne gândim la desăvârșirea implicată de acest număr care definește o etapă formatoare. Neofiților li se impun acum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui Selmer Bringsjord și David Ferrucci , un interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
să înregistreze ceva dat. A face un film de acest tip presupune, procedural, o imersiune de o relativ lungă durată a regizorului în ambianța în care trăiesc subiecții lui, ceea ce apropie întru câtva demersul lui Thomas Ciulei de cel al antropologului : a petrece un interval de timp îndeajuns de lung, a te familiariza cu viața și obiceiurile subiecților e una dintre condițiile obligatorii ale unei cercetări antropologice credibile. Avem toate motivele să credem că Thomas Ciulei s-a supus unei asemenea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
va avea repercusiuni asupra sistemelor de educație și de formare, asupra modurilor de a gândi și a pregăti viitorul, asupra conceptului de viață bună. Homo consomator nu va fi dispărut: el își va fi pierdut imaginarul luxuriant și centralitatea triumfalistă. Antropologii unui viitor îndepărtat se vor putea apleca atunci plini de curiozitate asupra acelei civilizații luminate în care homo sapiens se închina unui zeu pe cât de derizoriu, pe atât de fascinant: efemera marfă. Eclectismul fericiriitc "Eclectismul fericirii" Sunt numeroase rațiunile care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
divizată între privilegiați și deposedați;" Când instituțiile financiare conduc lumea, probabil că este inevitabil ca interesele banilor să capete preponderență asupra celor umane. Ceea ce trăim ar putea fi cel mai bine descris ca un caz în care banii colonizează viața. Antropologul Helena Norberg-Hodge este o excepție. Ea a avut privilegiul să cunoască viața satelor tradiționale din Ladakh, o regiune transhimalaiană din Cașmir, India, când zona a fost prima oară deschisă străinilor cu aproximativ 20 de ani în urmă. În Ladakh-ul tradițional
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
vede constrâns să-și flexibilizeze condițiile de aderare și să accepte candidatura unor formațiuni post-comuniste care nu au același statut ca și socialiștii maghiari, a căror contribuție la căderea cortinei de fier a fost decisivă. Georges Dumézil, reputat lingvist și antropolog, constata că spiritul uman este "esențialmente ordonator și clasificator". În viața politică, actul clasificator este locul unei lupte intense unde se confruntă strategii de demarcare, ba chiar de stigmatizare, precum și referințe identitare de valorizare. Agenți ai conflictului, partidele participă prin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
făcut ca "problema agrară", endemică în Europa Centrală și Orientală, să nu fie definitiv rezolvată 28. Problema atavică a satului a reapărut după 1989 sub forma "reîntoarcerii la țară" 29. Chestiunea țărănească a existat și sub comunism întrucât, potrivit constatării antropologilor 30, proprietatea rurală rămâne, chiar și în timpul postcomunismului, o problemă a raporturilor între persoane, mai degrabă decât între persoane și lucruri; dintr-o asemenea postură, aceasta ignoră dreptul și pune în evidență o definiție identitară practicată în spațiul setului care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
de artificială ar fi fost construcția comunității) explică într-o bună măsură căderea finală a regimului prin slăbirea susținerii populare. Comunismul a fost în cele din urmă privit cu ostilitate pentru că se opunea lungii tradiții anomice a individualismului rural. Un antropolog care a studiat vreme îndelungată societatea României socialiste constata după 1989 următorul fapt: "cea mai mare parte a oamenilor cu care am vorbit tineri sau bătâni, bărbați sau femei, muncitori, țărani, funcționari mi-au spus că printre cele mai bune
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Ithaca și Londra, 1993, pp. 104-105. 6 W. DiFranceisco, Z. Gitelman, op. cit., pp. 618-619. 7 După J.J. Wiater, "Political parties, Interest Representation and Economic Development in Poland", American Political Science Review, LXIV/4, 1970, pp. 1239-1254, p. 1242. 8 Un antropolog observă refuzul sistemic al românilor de a discuta chestiunea de stat, G. Kligman, "The Social Legacy of Communism: Women, Children and the Feminization of Poverty", in J.R. Millar, Sh.L. WOLCHIK (ed.), The Social Legacy of Communism, Cambridge University Press, Cambridge
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
a începe un război civil cu Pompei. Trecând Rubiconul, râu care forma granița de nord, a zis pentru posteritate : „Alea iacta est” (zarurile sunt aruncate), soarta să decidă. Atât de uzitată a fost expresia cu zarurile și cu Rubiconul, încât antropologii, voind să pună un hotar între maimuța antropoidă și om, au zis că vorbim de om ca om atunci când s-a trecut Rubiconul cerebral, adică atunci când cutia craniană depășește 700 cm cubi. Așa stând situația cu vorbele, cu gesturile, cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din tratatele marilor filosofi ci din natura înconjurătoare, pe care, drept consecință, o respectă ca pe un mare mare profesor”. Aceeași curiozitate, poate mai accentuată, în legătură cu ayahuasca. „Rămân toată ziua citind avid, încercând să înțeleg un subiect dezbătut îndelung de antropologi, chimiști, mistici, istorici sau medici. Ayahuasca, liana sufletului. Nu puțini și au dedicat viața înțelegerii acestui subiect, și după ani de studii articolele lor conțin, în continuare, întrebări”. Până la urmă însă, la capătul acestor investigații, autoarea decide: „Efectul halucinogenic reprezintă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
am trecut peste câteva praguri și ulterior mi-am văzut direcția cu mai multă claritate. Scopul povestirilor nu este să examinez în detaliu lumea șamanică sau să explic modul în care șamanismul funcționează. Pentru asta, există deja cărți scrise de antropologi sau istorici care au analizat fenomenul și au prezentat o mare de informații bine documentate. De asemenea, scopul cărții nu este să prezint un abc al călătoriilor șamanice din nou, există cărți și cursuri care acoperă în detaliu descrierea lumilor
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
legătura dintre voluntari cu familii din cele mai diverse zone ale Ecuadorului, multe situate în mijlocul junglei. Voluntarii ajung la o familie unde au șansa să învețe, în funcție de interes, despre natură, plante și obiceiurile localnicilor. Maximiliano, patronul companiei, este medic și antropolog, a înființat Ecotrackers pentru a încuraja cercetarea și dezvoltarea culturii locale. Studiem împreună harta Ecuadorului și decid care va fi primul stop: comuna Chiguilpe situată cam la 15 km de orașul Santo Domingo, între Quito și coasta ecuadoriană. De ce? Locuitorii
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
zi când revin în Santo Domingo după materiale care să mă ajute în prezentarea de sănătate orală. Ayahuasca. Aya = liană, huasca = suflet în limba Quechua. Liana sufletului. Rămân toată ziua citind avid, încercând să înțeleg un subiect dezbătut îndelung de antropologi, chimiști, mistici, istorici sau medici. Ayahuasca, liana sufletului. Nu puțini și-au dedicat viața înțelegerii acestui subiect, și după ani de studiu, articolele lor conțin, în continuare, întrebări. Este o băutură folosită de șamanii din America Latină, în special din Bazinul
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
în afar, utilizând drept compensație (faț de celelalte animale instrumentele: securea de silex ori de bronz, plutirea lemnelor pe ap, descoperirea roții, care înlocuiesc sau completeaz insuficiența dinților ori a ghearelor, oboseala înotului, sau viteza alergatului. Evident, în demonstrațiile sale antropologul român folosește o impresionant informație teoretic, din care nu lipsesc Plehanov, Marx și Engels, sau von Bolk, care explic cele de mai sus prin Legea retardației. Or, aceste compensații, dup Ralea și argumentele antropologilor și sociologilor timpului, explic apariția și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
viteza alergatului. Evident, în demonstrațiile sale antropologul român folosește o impresionant informație teoretic, din care nu lipsesc Plehanov, Marx și Engels, sau von Bolk, care explic cele de mai sus prin Legea retardației. Or, aceste compensații, dup Ralea și argumentele antropologilor și sociologilor timpului, explic apariția și consolidarea societții umane și acumularea de invenții ori valori tehnice (pstrate de la o generație la alta pe calea educației și a tradiției. Astfel c, Omul e obligat s neglijeze ori s refuze datul biologic
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
liber examen. Drept consecinț, a urmat o anume grandomanie a individului care, separat și de colectivitate și de vechea lui credinț religioas, prin libertțile care i se acordau, a rmas singur cu tulburtoarele probleme ale conștiinței. În aceast cheie explic antropologul cele mai acute și grave dezechilibre ale secolului trecut, dezechilibre vecine cu neurastenia spune acesta. Romanticii au vorbit mereu de rul secolului, de inanitatea vieții, de singurtatea omului. Dup cum se știe, mai spune Ralea, sinuciderea direct de tip Werther
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
dincolo de valorile curente ale viații, spre confundarea în absolut, prin diferite ci ale sentimentului, extazului mistic, autoritții bisericești sau rațiunii teologice. Analiza religiozitții omului este remarcabil întreprins pentru un spirit pozitivist, punând laolalt și confruntând explicațiile etnologilor ca și ale antropologilor ori istoricilor ca James, Scheler, Otto, Gilson, mrturisirile sfinților și înțelepților, pentru a desprinde, mai ales cu ajutorul recomandrilor Sfântului Jean de la Croix, sensul de renunțare la tot ce e pmântesc și natural pentru supranaturalul absolut. Remarcabil, ca analiz filosofic, este
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]