2,449 matches
-
omogene (triburi, populații rurale), iar sociologia cu precădere de cele complexe, puternic stratificate - specialiștii americani în domeniu spun că deosebirea dintre sociologia americană și antropologie este că prima „ne studiază pe noi, iar cealaltă pe alții” -, în ultimele decenii studiile antropologice cuprind și societățile complexe, industrial-urbane. Analiza unor manuale sau alte texte de sinteză, tratate de sociologie și antropologie relevă că subzistă totuși onuanță marcantă între cele două discipline și în explorarea familiei: sociologia integrează parcă mai substanțial date ale altor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
arătat cu date concrete cum tehnologia de subzistență afectează organizarea socială în timp și spațiu (cultural). Comparațiile dintre muncă, stratificare și moștenire în societățile de culegători, vânători și agricultori sugerează explicații cauzale pentru diverse tipuri de mariaj și familie. Cercetările antropologice au arătat diferența dintre poliginia populistă și cea elitistă (vezi 3.3.3). Sociologia familiei se servește de datele antropologiei nu numai pentru a sesiza diferențele și similitudinile culturale, ci și ca surse ideatice pentru propriile investigații. Analiza mai concretă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de rețea (networks analysis), care formalizează și cuantifică, prin metoda grafurilor și cea matriceală, configurația și intensitatea raporturilor dintre diferite entități. Analiza sistemică rămâne dominantă în asistența și terapia familiei. Pe de altă parte, în spiritul unei tradiții consecvente, textele antropologice despre familie și rudenie folosesc din plin conceptul de funcție. Probabil și din motivul că pentru societățile simple, unde relația cu mediul geografic e mai directă și întreaga viață socială este bazată pe sistemul de rudenie, diferitele funcții ale organizării
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bogat material comparativ. Desigur, preocupări și reflecții despre familie au existat înaintea unor cercetări sistematice subsumate specific sintagmei „sociologia familiei”. Să punctăm în continuare momentele mai importante în abordarea familiei, chiar dacă ele nu au fost în întregime cercetări sociologice sau antropologice (Damian, 1972). 1.5.1. Reconstituirea formelor de familie din analiza miturilortc "1.5.1. Reconstituirea formelor de familie din analiza miturilor" Mai mulți etnografi, filologi, istorici și specialiști din alte domenii din secolul al XIX-lea au întreprins explorări
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
forme nestructurate familial la familia de tip monogamic - datorată unor factori economici - are ca sursă un viciu metodologic fundamental: concluziile sunt trase pe baza unui material cultural specific - irochez -, ridicându-se deci problema reprezentativității. De mai multă vreme, cercetări concrete antropologice au arătat că familia monogamă a existat din zorii societății omenești. 1.5.3. Studiile lui Frederic La Playtc "1.5.3. Studiile lui Frederic La Play" Cercetări propriu-zis sociologice asupra familiei se consideră că au fost făcute prima dată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1975b, p. 350): „...studierea terminologiei relațiilor de rudenie ne oferă importante lecții despre relația dintre ideologie, structură socială și condițiile tehnoeconomice și tehnoenvironmentale”. Terminologia euro-americană (eschimosă). Sistemul terminologic cu care euro-americanii sunt cel mai bine familiarizați se numește în literatura antropologică terminologia eschimosă sau inuită (vezi figura 6). Două aspecte importante se remarcă din analiza acestei diagrame: nici unul dintre termenii aplicați familiei nucleare (1, 2, 5, 6) nu se aplică în afara ei; nu există distincție între linia maternală și cea paternală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
marea majoritate a persoanelor descoperirea unor atare legături produce adevărate dezastre psihice, pricinuind răni sufletești ce persistă toată viața. Viața amară a cuplului este generată și de gelozia unuia dintre soți, indiferent dacă are o bază reală sau nu. Cercetările antropologice arată că ea e prezentă în aproape toate culturile lumii. În mariajele poligamice, în particular în cele poliginice, gelozia ia forme acute mai ales atunci când bărbatul arată o preferință marcantă față de una dintre soții. Într-o asemenea societate funcționează în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
angajamentul. Pentru americani, timpul este orientat spre viitor și văzut ca un instrument de exploatare a unor noi oportunități. Pentru europeni, timpul este orientat mai mult spre prezent și trecut și folosit pentru a reafirma și nutri relații. Un studiu antropologic cuprinzător al felului În care oamenii folosesc telefonul mobil În șase țări ne arată unele dintre diferențele În modul În care europenii și americanii se relaționează cu noua tehnologie wireless. În Suedia, de exemplu, „impresia este că persoana de la celălalt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
valorilor sociale" În literatura de specialitate - vezi, de exemplu R. Smith și S. Schwartz (1997) - se aplică, și în domeniul axiologicului, un tratament al valorilor la nivel microindividual (psihologic) și la cel macro, adică sociologic sau - cu sublinierea comparativistă interculturală - antropologic. Apare clar însă că o atare separare este mai degrabă de accent și perspectivă, fiindcă niciodată nivelul macro nu există în afara indivizilor și a microgrupurilor, iar, după cum s-a văzut, interiorizarea valorilor presupune un cadru axiologic supraindividual. Problema aici este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în toate sferele vieții sociale și personale, este un domeniu de studiu prin excelență interdisciplinar, transdisciplinar chiar - începând din anii ’50 se vorbește despre „științele comunicării” -, la care, alături de cibernetică, informatică și alte științe tehnice, contribuie cele psihologice, sociale și antropologice. Între aceste discipline au loc împrumuturi tematice și terminologice. Astfel, preluată din limbajul ingineresc, distincția digital/analogic se aplică și comunicării umane interpersonale, în sensul că, în vreme ce comunicarea verbală (cea scrisă mai ales) ar fi mai mult digitală (arbitrariul semnelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
așa-numitului „semipelagianism”, cf. M. Cappuyns, „Le premier représentant de l’augustinisme médiéval”, în Rech. de théol. anc. et médiév. 1 (1929), pp. 309-337; R. Lorentz, Das Augustinismus Prospers von Aquitanien, ZKG 73 (1962), pp. 217-252; V. Grossi, La crisi antropologica nel monastero di Adrumeto, Aug. 19 (1979), pp. 103-133; Idem, „Il termine «praedestinatio» tra il 420-435...”, ibidem, 25 (1985), pp. 27-64; studiile lui C. Tibiletti despre Cassian și Faust din Riez (cf. infra). Traduceri: ACW 14, 1952 (The Call of
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
inegale. Cu Thanatos (1936; Premiul scriitorilor tineri al Editurii Fundațiilor Regale) se deschide seria eseurilor științifico-filosofice, în care vor intra Funcțiunile creatoare ale subconștientului (1938) și cele două tomuri din Individualitate și destin (1945). Pe concluziile lor se sprijină concepția antropologică a lui B. din Essai sur la condition humaine (1973, redactat încă din 1947) și Permanențele clepsidrei. Încercare asupra întrebărilor ultime (1981). Volumele constituie, însă, numai momente de vârf ale unei susținute prezențe în periodice cu studii, eseuri, recenzii, cronici
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
investigare a fenomenului literar. O utilă descriere morfologică a dat in Arta suprarealistă (1973), reconfirmare a interesului cu care B. a urmărit, încă din 1940, cu Bruegel, ciudatul, manifestările artistice ieșite din structuri mentale mai puțin obișnuite. Principii de psihologie antropologică (1971) vizează posibilitatea unei științe a formării personalității din perspectivă pluridisciplinară. A scris, de asemenea, prefețe și studii introductive la volume de E. T. A. Hoffmann, Jean Giraudoux, Oscar Walter Cisek, Ion Pogan, Dan Botta, George Ulieru ș.a. În 1968
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
având autoritate divină. Discreția sa contrastează profund cu demersul provocator, foarte zgomotos al anticriștilor, care își strigă numele de împrumut din toate puterile și la toate răspântiile. Origen reia la nivel cristologic distincția pe care Pavel o aplică la nivel antropologic, între „omul lăuntric” - adevărat, desăvârșit - și „omul din afară/exterior” - fals și superficial. Anticristul este numele lui Cristos golit de orice substanță cristică. Am văzut până aici că Anticristul se manifestă la nivelul moravurilor și doctrinei. La cel de‑al
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în exersarea permanentă a virtuților. De fapt, precizează Lactanțiu, omul este ființă muritoare, creată pentru nemurire. Numai trupul este muritor prin natură, sufletul nu încetează să existe odată cu „carapacea” sa perisabilă. Nu este greu de recunoscut în această concepție, dihotomia antropologică proprie platonismului, cunoscută desigur tuturor cititorilor lui Lactanțiu. Raționamentul se continuă astfel (7, 5): De vreme ce omul este alcătuit din două lucruri, trup și suflet, primul fiind pământesc, al doilea, ceresc, îi sunt atribuite două vieți, una, supusă trecerii timpului, proprie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Lăpușneanu - cel care își va bate pe monede și va folosi în pisanii stima lui Ștefan cel Mare - să fi fost - chiar și ilegitim - fiul lui Bogdan al III-lea - căci canoanele Bisericii [54 Trulan], nevoită adesea a face investigații antropologice și eforturi spre a vedea pe unde treceau „liniile de înrudire” dintre „grupurile de schimb”22, opreau categoric însoțirile între rudele de sânge până la gradul al IV-lea [unele pravile întindeau interdicția până la spița a VII-a sau chiar a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu toți istoricii sunt de acord cu acest lucru, Dan Cernovodeanu, de pildă, nu este deloc convins că Alexandru Lăpușneanu era fiul, chiar și nelegitim, al lui Bogdan al III-lea231), căci Canoanele Bisericii (54 Trulan), nevoită adesea să facă investigații antropologice și eforturi spre a vedea pe unde treceau „liniile de înrudire” (clasificând categoriile de incest, Pravila de la Govora află că sunt opt, între ele „Al patrulŭ sânge amestecatŭ, de se vor amesteca veri premari, pocaanii 12 ai, și metanii câte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în două din mai vechile mele cărți 502, asupra „lumii de dincolo”, cu precădere asupra Iadului, loc certificat al supliciilor și al acelei „geografii subpământene”, parte a acelei „geografii legendare, eschatologice și infernale” (de care vorbește Gilbert Durand în Structurile antropologice ale imaginarului), țintă obsesivă a intențiilor de cunoaștere ale oamenilor Veacului de Mijloc, căci - observa B. P. Hașdeu - niciodată Iadul n-a avut atâția vizitatori ca în Evul Mediu. Păcătoșii se chinuiau în acest loc (unul din cele două admise
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
perspectivă critică multiplă asupra operei-„hipertext”, care așază în lumină tipologia personajelor (mai ales personajele în oglindă, cuplurile), tematica (imaginile-cheie), nivelurile și structura - „nodurile” din rețeaua simbolică a operei. Critica arhetipală, simbolismul numelui, al culorii sau al numerelor, semiotica simbolurilor antropologice sau literare se împletesc într-o complexă întreprindere hermeneutică, purtând pecetea unei gândiri fecunde. SCRIERI: Dicționar de termeni literari (în colaborare), București, 1976; Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870) (în colaborare), îngr. și introd. Paul Cornea, București, 1976
SORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
moarte, sublimată În gestul simbolic al unei sinucideri justificate din punct de vedere moral. Să analizăm Însă și un alt punct de vedere, referitor la modalitatea de a Înțelege Încheierea existenței. Acesta ne este oferit de morala creștină. În concepția antropologică a lui D. Stăniloae, fundamentată pe valorile moralei creștine, moartea are o semnificație particulară. Omul este creatura Logosului divin, atât ca trup, cât și ca suflet, care nu mai sunt contradictorii, ci complementare. Relația omului cu Logosul divin, sursă a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-l să fie un mod de existență personală. Astfel, ne plasăm În sfera antropologiei. Omul reprezintă o realitate cu un caracter particular. El este parte a lumii, dar și obiect al cunoașterii și subiect cunoscător, având prin aceasta o semnificație antropologică (N. Berdiaevă. Orice doctrină care Încearcă să explice omul este personalistă. Persoana umană aparține, În egală măsură, unei „categorii naturaliste și biologice”, dar și unei „categorii religioase și spirituale”, afirmă N. Berdiaev, pentru care, „personalitatea constituie o integralitate și o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atmosfera materialistă și pozitivistă a cercurilor socialiste, S. abordează literatura de pe baze deterministe și istoriste, opuse autonomiei esteticului și disocierii valorilor. Treptat, determinismul sociologic se varsă într-unul mai larg, însă tot schematic în taxonomia lui rigidă. Absorbit de cercetările antropologice și paleontologice, materializate în La Vie des mamifères et des hommes fossiles (1926), el elaborează o tipologie a scriitorilor în funcție de climă, nutriție, rasă, fiziologie și fizionomie, ca în articolul De la critica literară la biologia mamiferelor, unde va afirma că homo
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
cunoașterea unor discipline înrudite, cum sunt sociologia, semiotica, psihologia. Cu volumul Dincoace de sacru, dincolo de profan (1994) Ș. se afirmă și mai pronunțat ca teoretician preocupat de definirea deschiderilor metodologice în cercetarea culturii populare, opțiunea sa declarată mergând spre perspectivarea antropologică a fenomenului cultural. Esențiale sunt, în această privință, „viziunea integratoare asupra fenomenelor, care pleacă de la presupoziția că nimic în sistemul culturii (inclusiv al celei populare) nu e nici întâmplător, nici gratuit”. În ultima secvență a cărții, Ad maiorem populi gloriam
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
despre construcție (grec, sârb și român), iar în cadrul lor, mai multe variante. După ce prezintă critic lucrări similare asupra basmului, apreciind clasificarea basmelor neogrecești făcute de J. G. von Hahn, Ș. expune în prima parte a monografiei Basmele române... teoria substratului antropologic și a suprapunerii factorului etnologic în poveștile populare. El grupează basmele românești în patru secțiuni: povești mitico-fantastice, etico-mitice (psihologice), religioase (legende), glumețe (snoave). Clasificarea, ca și cea a lui Hahn, s-a dovedit însă caducă în comparație cu sistemul Aarne-Thompson. Acestor categorii
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
și explica atât sănătatea mintală, cât și boala psihică, fiind un prețios instrument de gândire în sfera igienei mintale. Din cele de mai sus se desprinde faptul că pentru igiena mintală „omul” este considerat în primul rând sub aspectul său antropologic, întrucât se are în vedere raportul dintre persoană și starea de sănătate mintală. Or, starea de sănătate mintală nu mai este percepută ca în medicină, în relația sa cu boala, și nici ca în psihologie, ca o dimensiune caracteristică a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]