3,713 matches
-
și rubrică „Texte paralele”, unde, în formula bilingva, sunt promovate versuri de poeți români, traducerea în engleză fiind iscălita de asemenea cu un pseudonim, Heathrow O’Hâre. Din 2000 este redactor la „Caiete internaționale de poezie - Internațional Notebook of Poetry”, anuar scos tot de Gabriel Stănescu. Interesul de o viață pentru poezie se concentrează asupra editării unei antologii a poeților români din Statele Unite și Canada. SCRIERI: Dicționar de literatură engleză (în colaborare), București, 1970; Romanian Poetry în English Translation. An Annotated
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
pe care a slujit-o cu devotament. A debutat cu articole de istorie literară în revista „Vremea școlii” din Iași (1941), continuând să publice contribuții de aceeași natură în periodicele academice „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii și cercetări științifice”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a., ca și în „Argeș”, „Ateneu”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare” ș.a. Lucrarea Contribuții la cunoașterea lui G. Ibrăileanu în prima etapă a activității sale (1889-1900
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
Ochridski” din Sofia, iar în 2000 Ordinul „Profesor Marin Drinov” din partea Academiei Bulgare de Științe. Ca scriitoare, debutează în presă cu câteva traduceri din poezia bulgară (1961), iar editorial cu romanul polițist Cei trei „A”, apărut în 1975. Colaborează la „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Balcania”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Convorbiri literare”, „Destin românesc”, „Dilema”, „Literaturna istoriia”, „Literaturna misăl”, „New Europe College Yearbook”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
o direcție de cercetare consacrată studierii producției de carte veche, manuscrisă și tipărită, în centre românești medievale. Colaborează la „Raze de lumină”, „Studii italiene”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Cercetări literare”, „Arhiva românească”, „Studii și cercetări istorice”, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, „Scriptum”, „Anuarul Liceului Național din Iași”, „Arcades”, „Studii și materiale de istorie medie”, „Limbă și literatură”, „Studia et acta orientalia”, „The Book Collector” ș.a. În averea sa științifică - mai mult de trei sute de titluri și aproape două sute șaizeci de note, recenzii și
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
scoate „Buletinul Societății elevilor din cursul superior de la Liceul «Unirea» din Focșani” (1899-1900), în care vor apărea câteva încercări literare ale elevilor focșăneni. Între 1919 și 1923, sub redacția lui I. M. Rașcu, profesor al liceului, se editează și un anuar, oglindind toate manifestările patronate de societate. P. D.
SOCIETATEA LITERARA „GRIGORE ALEXANDRESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289759_a_291088]
-
Bucovina, Cernăuți, 1932; Constantin Loghin, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (1862-1932), Cernăuți, 1932; Constantin Loghin, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, Cernăuți, 1943; Ioan Negură, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, în Suceava. Anuarul Muzeului Județean, IV, Suceava, 1977, 181-190; Dicț. lit. 1900, 798; Satco-Pânzar, Dicționar, 211-212; D. Vatamaniuc, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, „Septentrion”, 2002-2003, 19-20; Mircea Irimescu, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina ieri și azi, „Septentrion
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
București, Institutul de arte grafice „Speranța”, 1912; C. Negru, Viața femeii române din trecutul foarte depărtat până azi, București, 1939. 21. Precum cea semnată de I. Grămadă: Femeia în Evul Mediu, Iași, 2003. 22. S. Gh. Iftimi, Curtea Doamnei, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXII, 1995, pp. 423-440, XXXVII, 2000, pp. 81-103; Idem, Sigilii de Doamne și domnițe ale Moldovei, în „Arhiva genealogică”, II, 1995, nr. 1-2, pp. 291-304; Idem, Sigilii ale Doamnelor din țara Românească (secolele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
domnițe ale Moldovei, în „Arhiva genealogică”, II, 1995, nr. 1-2, pp. 291-304; Idem, Sigilii ale Doamnelor din țara Românească (secolele XVI-XVIII), în „Arhiva genealogică”, V (X), 1998, nr. 1-2, pp. 329-340; Idem, Doamnele și puterea. Statutul Doamnei în țările Române, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXIX, 2002-2003, pp. 103-117; P. Păltănea, Familia Doamnei Ana, soția lui Mihai Vodă Racoviță, în „Arhiva genealogică”, I, 1994, nr. 3-4, pp. 133-144; Anicuța Popescu, Instituția căsătoriei și condiția juridică a femeii din țara Românească
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țara Românească și Moldova în secolul al XVII-lea, în „Studii”, XXIII, 1970, nr. 1, pp. 55-80; Șarlota Solcan, Familia în secolul al XVII-lea în țările Române, București, Editura Universității București, 1999; M.M. Székely, Femei ctitor în Moldova medievală, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXII, 1995, pp. 441-457 (cu minime modificări, textul a fost republicat în „Magazin istoric”, nr. 3, martie 1999, pp. 70-72); Idem, Structuri de familie în societatea medicală moldovenească, în „Arhiva genealogică”, IV
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
citați și notele precedente, ascultători față de chipul de abordare propus de Ștefan S. Gorovei în schița Femeia. Statut juridic și acțiune socială, parte a unui program mai amplu - Fragmente pentru o antropologie socială (Moldova secolului al XVII-lea) - publicat în Anuarul Muzeului Județean Vaslui. „Acta Moldavie Meridionalis”, XII-XIV, 1990-1992, pp. 169-171. 24. I-aș evoca aici întâi pe cei care semnează în volumul Cum scriem istoria. Apelul la științe și dezvoltările metodologice contemporane, Alba Iulia, 2003: Ana Maria Roman Negoi, Alexandru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rélations roumaine-italienns au XVI-e siècle, în „Revue roumaine d’histoire”, 1983, nr. 4; Dan Pleșia, Neamul Doamnei Stanca a lui Mihai Viteazul, în „Arhiva genealogică”, I (VI), 1944, nr. 1-2, pp. 1-13. 16. Vezi Sorin Iftimi, Doamnele și puterea, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A.D. Xenopolț”, Iași, XXXIX-XL, 2002-2003, pp. 103. 17. Despre Maria din Mangop vezi I.C. Filitti, Marie Paléologue (1477), épouse d’Etienne le Grand, prince de Moldavie, București, 1937; Nicolae Iorga, întinderea spre Răsărit a Moldovei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
148. Citez - după Constantin Rezachevici, loc. cit.: Alexandru Papadopul-Calimah, Cântecul hatmanului Ioan Serpeaga (Ion Potcoavă, Crețul, domn al Moldovei) 1577-1578. Cântec popular din Rusia meridională, în „Convorbiri literare”, XXI, 1888, nr. 11, pp. 999-1009; H. Dy. Sirani, Legenda Serpegăi, în Anuarul Institutului de Istorie din Iași, I, 1936, vol. III, pp. 81-82; Magdalena Laslo-Kuțiuk, Exotica limitrofă. Studii comparate româno-ucrainene, București, 1997, pp. 78-84; Dinu C. Giurescu, Ion vodă cel Viteaz, ediția a II-a, București, 1966, p. 27. 149. Constantin Rezachevici
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Despre însoțirile între rude (e drept, de grade îndepărtate) produse de căsătoriile brâncovenești - pilde ale dificultăților de care se loveau „grupurile de schimb”, vezi Ștefan S. Gorovei-Mihai Sorin Rădulescu, Constantin Basarab Brâncoveanu. Strămoșii, înrudirile și calea spre tron, extras din „ Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopolț”, XXVII, 1990, p. 232-234. 233. Pericolele „amestecului de sânge” (cu toate că pravilele precizau gradele de rudenie admise de însoțiri și zăboveau pe larg asupra „treptelor căsătoriei”) apăreau destul de frecvent - văduvele nefiind excluse - din cauza cercului relativ închis
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Studii și documente cu privire la istoria românilor, treizeci și unu de volume [unele având două părți], tipărite la București, în Editura Ministerului de Instrucție, Stabilimentul grafic I.V. Socec, între 1901 și 1916); N. Drăganu, „Codicele pribeagului Gheorghe Ștefan, voievodul Moldovei”, în Anuarul Institutului de Istorie Națională, III, Cluj, 1924-1925, p. 190, nota 2. 74. Vezi Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, vol III, Fundația pentru Literatură și Artă, București, 1940, p. 100. 75. Voievodul dincolo de sala tronului, p. 499. 76. Ștefan S. Gorovei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
C. Giurescu, Istoria Românilor, vol III, Fundația pentru Literatură și Artă, București, 1940, p. 100. 75. Voievodul dincolo de sala tronului, p. 499. 76. Ștefan S. Gorovei, Mihai Sorin Rădulescu, „Constantin Basarab Brâncoveanu. Strămoșii, înrudirile și calea spre tron”, extras din Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol, XXVII, 1990, pp. 223, 232. 77. Despre „politica matrimonială” a lui Constantin Brâncoveanu vezi Dan Berindei, „Urmașii lui Constantin Brâncoveanu și locul lor în societatea românească. Genealogie și istorie”, în vol. Constantin Brâncoveanu, Editura Academiei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Dan Zamfirescu și G. Mihăilă, Editura Minerva, București, 1970, pp. 236-243. 614. Vezi între alții, Manole Neagoe, Neagoe Basarab, Editura științifică, București, 1971, p. 228; vezi și D. Pleșia, „Neagoe Basarab. Originea, familia și o scurtă privire...” (I), în Anuarul Muzeului judeșean Dâmbovița, 1969, pp. 45-60. 615. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 375-376. 616. Scrisoarea lui Pătrașcu Ciogolea către bistrițeni s-a păstrat. Vezi Nicolae Iorga, Documente românești din arhivele Bistriței, vol. I, București, 1899, p. 54; Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de an, „nespectaculos, dar real”, cum declară unul din președinți, ea nefiind afectată de crahurile băncilor din perioada marii crize economico-financiare. Fondurile au fost folosite și pentru acordarea de împrumuturi și ajutoare, pentru înființarea unei edituri proprii, pentru tipărirea unui anuar, „Buletinul Societății Autorilor Dramatici Români” (cu cincisprezece apariții între 1923 și 1938), pentru constituirea unui premiu acordat comediilor într-un act. Instituit în 1926, acest premiu, în valoare de 10 000 de lei, începe să trezească interes abia în 1932
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
din 1895 își mută sediul la Brașov. Acum se modifică și componența comitetului, Iosif Vulcan devenind președinte, Virgil Onițiu secretar și apoi vicepreședinte, Vasile Goldiș secretar, tot secretari fiind ulterior Iosif Blaga și Gheorghe Dima. Se ia hotărârea publicării unui anuar, ce apare din 1898. După 1900 sunt precizate mai ambițios obiectivele, conturându-se desprinderea de vechiul scop al construirii unei clădiri pentru teatrul românesc. Totuși, și cu fondurile colectate s-a ridicat o scenă în cadrul Muzeului Astrei, la Sibiu, inaugurată
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
Vasile Goldiș și Iosif Blaga, făceau parte Ilarie Chendi și St. O. Iosif. Ultimului îi sunt premiate câteva transpuneri din literatura germană (Dragoste cu toane de Goethe, Wilhelm Tell de Schiller). În 1913 apare „Revista teatrală”, publicație ce înlocuiește vechiul anuar al societății. Animatorul revistei, Horia Petra-Petrescu, numit și secretar literar al societății, deschide o întreagă dezbatere asupra repertoriului teatral. Tendința este de a mări exigența față de ținuta artistică a pieselor, chiar dacă acestea sunt jucate în fața unui public puțin pretențios. Se
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
30, reed. în Din presa literară românească a secolului XIX, îngr. Aurel Petrescu și Geta Rădulescu-Dulgheru, pref. Romul Munteanu, București, 1967, 185-191; Apel către publicul român, F, 1870, 13; Iosif Vulcan, Istoricul Societății pentru Crearea unui Fond de Teatru Român, „Anuarul Societății pentru Crearea unui Fond de Teatru Român”, 1898; Al. Bogdan, Douăzeci de ani de „mișcare teatrală”, LU, 1914, 9, 10; Breazu, Studii, I, 108-117; Aurel Buteanu, Teatrul românesc în Ardeal și Banat, Timișoara, 1945, 89-109; Mărcuș, Thalia, 205-492; Lucian
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
volume colective - Direcții în critica și poetica franceză contemoporană (1983), Terminologie poetică și retorică (1994) ș.a. - și în reviste din țară sau de peste hotare, printre care „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Buletinul Universității «Al. I. Cuza »”, „Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, „Acta Iassyensia comparationis”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Timpul”, „Dialogues francophones” (Timișoara), „Oeuvres et critiques” (Paris), „Cahiers francophones de l’Europe Centre-Orientale” (Pécs-Viena). Face parte din Fundația Voltaire (Oxford
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
Sati sau ruguri de iubire, publicat la București În 1928. Câmpineanu-Cantemir a fost el Însuși student la École Pratique des Hautes Études, la cursurile de sanscrită ale lui Sylvain Lévi Înainte de primul război mondial, cursuri pe care le Întrerupe, spune anuarul, „din rațiuni de diverse ordine”1 - Însă noi știm că pentru o expediție În Mediterana și apoi În Africa 2. La Început prin traduceri, cum este aceea din M. Michel la 18833, un public tot mai divers e conectat la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
student la facultatea din București. Îndeplinește funcția de secretar al Societății „Sinai”, apoi al Spitalului Israelit și al Azilului de Bătrâni. A înființat și o școală pentru adulți, care erau inițiați în limbă română, matematică și istorie. Ca redactor la „Anuar pentru israeliți” și director al ziarului „Egalitatea”, desfășoară o asiduă activitate de publicist, semnând fie cu numele întreg, fie cu inițiale sau cu pseudonimele Ploeșteanu, Un călător, Ben Bril. A colaborat la „Analele Societății Istorice «Iuliu Barasch»”, „Arhiva”, „Buciumul român
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
și Szeged (2000). Și-a susținut doctoratul cu teza Poezia de nuntă în folclorul românesc (1997). A fost secretar de redacție (1971-1976, 1986-1990) și apoi redactor-șef la „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, seria Philologia. Face parte din colegiul de redacție al „Anuarului Arhivei de Folclor”. Debutează în „Steaua” (1961). A mai colaborat la „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Revista de etnografie și folclor” și a participat la alcătuirea Dicționarului analitic de opere literare românești (I-IV, 1998-2003). Prin studiul tematic, tipologic și poetic, lucrarea
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
Publică în „Revista filologică” (Cernăuți), „Arhiva” (Iași), „Romania” (Paris), „Revue internationale des études balkaniques” (Belgrad), „Annuaire de l’Institut de Philologie et d’Histoire Orientales” (Bruxelles), „Revue des études indo-européennes” (București, Cernăuți), „Studii și cercetări lingvistice”, „Viața românească”, „Adevărul literar”, „Anuarul Liceului Național” (Iași), „Preocupări literare” ș.a. I-au apărut, în reviste și în volume, studii de istorie a limbii române, în special despre începuturile acesteia, urmărind inovațiile lingvistice ale latinei din provinciile orientale ale Imperiului Roman, diferite față de cele din
SIADBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289662_a_290991]