30,538 matches
-
Comitetului Național Român. (în care nu erau primiți legionarii) a fost activ. Avea publicații (inclusiv literare), acorda burse de studii, își făcea loc în presa din străinătate, publicînd articole clarificatoare, rosteau cuvîntări (că, de pildă, Visoianu în celebre universități americane) apărînd cauza țării subjugate, pătrunseseră la posturi de radio ascultate și în țară (că M. Fărcăsanu la "Europa Liberă" încă de la înființare, sau Monica Lovinescu și Virgil Ierunca la "France Inter"), menținînd treaza conștiința publică. Datoria, deci, și-o făcea exilul
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
fericiți că au mai furat o pâine de la stat și o zi de la Dumnezeu, măsurându-si eficientă în numărul de piese (borcane, metri de pânză, kilograme de carne, scânduri, cutii de vopsele etc.) furate de la locul de muncă, se știau apărați de - si girându-l la rândul lor - un sistem falimentar. Când lucrurile au ajuns la sapă de lemn, și-au adus aminte că ei sunt poporul suveran. Că ei sunt stăpânii a tot ce s-a făcut (nu conteaza că
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
condescendent al acestui/ cerșetor o viață/ furtună între doi nervi ai lui/ Dumnezeu" (întreb pînă unde). Din ruinile geometriei se compune un peisaj de deriziuni, care semnifică, paradoxal, forma reală a acestei poezii, "perfecțiunea" să în răspăr cu cea ideală. Apărînd tulburat de neputința, de renunțare, de deziluzie, universul prin care sîntem invitați a pași e un revers al Edenului, nu însă un Infern, căci pedeapsă nu este explicită, ci difuza într-un mediu de eclipse, de goluri, de umbre, de
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
această putere a sa și accepta mai degrabă să piară creștinismul cu totul, decît să-și piardă dominația laică. Știu că mulți din înțelepții lumii acesteia vor întîmpină ideea noastră cu un zîmbet, clătinînd din cap; însă noi ne-o apărăm și afirmăm încă o dată că în Europa nu există o problemă mai greu de rezolvat că problema catolică; și că nu este, si nu va fi nici de acum încolo în Europa vreo dificultate politică și "socială" căreia să nu
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
poate, replică, în virtutea dreptului binecunoscut, deși, în general, nu dăm curs acestor comentarii la comentarii. Ele nu fac decît să inhibe critică: scriitori nemulțumiți cer capul criticilor lor. Spre laudă lui, cel puțin la prima vedere, dl Schenk nu se apără pe sine însuși. Dar conținutul și tonul scrisorii sînt scandaloase. Mi-am asumat riscul de a n-o publică, răspunzîndu-i pe această cale. Am recitit recenzia d-lui Alexandru Ștefan. Mi s-a părut decentă, cu toată ironia de pe alocuri
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
perioade, au slujit acolo Diavolului. Dar citează și nume de istorici adevărați - că dl A. Mosanu, S. Madievschi, lingviștii S. Berejan, N. Mătcas și scriitori că I. Drută, Grigore Vieru, N. Dabija, D. Matcovschi, I. Hadîrcă, A. Busuioc, - care au apărat, în Basarabia, valorile românești - cu multe și mari riscuri - și continua să le apere. Referindu-se la românofobi - și azi puternic fortificați pe meterezele pseudoștiinței -, promoscovitii din Republică Moldova, dl M. Bruchis, afirmă că ei "recurg la o profanare a
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
A. Mosanu, S. Madievschi, lingviștii S. Berejan, N. Mătcas și scriitori că I. Drută, Grigore Vieru, N. Dabija, D. Matcovschi, I. Hadîrcă, A. Busuioc, - care au apărat, în Basarabia, valorile românești - cu multe și mari riscuri - și continua să le apere. Referindu-se la românofobi - și azi puternic fortificați pe meterezele pseudoștiinței -, promoscovitii din Republică Moldova, dl M. Bruchis, afirmă că ei "recurg la o profanare a științei numai și numai în scopul de a împiedica surparea, năruirea triadei: glotonim (limba
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
ce pactizaseră, cum s-a tot spus, cu puterea comunistă în anii postbelici, cu Sadoveanu, Arghezi, Călinescu, Ralea, cărora nu le aduce mai deloc reproșuri, văzându-i mai ales prin prisma actelor benefice pe care le-au săvârșit atunci. Au apărat cu prestigiul lor breaslă de loviturile prea dure, atât cât au putut, girând unele inițiative mai curajoase ale tinerilor, obținând unele înlesniri materiale pentru scriitori de la autorități. Acum este încredințat că acei mari oameni nu aderaseră din convingere la regim
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
în toate limbile, cu ștanduri orbitoare de carte-n Germania. Noi - cu logoreea-n ședințe, lozinci pe pereți și cu Stejarul de la Borzesti la Editură Ion Creangă." În România, pentru un intelectual, este foarte greu în momentul de față să apere cauza românească. Riscă să fie considerat șovin și primitiv, să se descalifice că intelectual. Elită intelectuală de la noi stă cocoțata pe vârful de munte al unui occidentalism abstract și grijă permanentă - și cam comică - a fiecărui membru al elitei este
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
se împotrivesc fățiș legilor. Nu e treaba mea să caut motivele care i-au determinat pe clericii unei confesiuni creștine să-i ajute pe vrăjmașii oricărei ordini politice, cu scopul de a doborî această ordine. Dar eu sînt obligat să apăr în stat, prin autoritatea pe care mi-a conferit-o Dumnezeu, liniștea internă și să asigur respectul față de lege. Știu că voi da socoteală în fața lui Dumnezeu pentru modul cum îmi îndeplinesc această îndatorire și, în ciuda oricăror atacuri, voi susține
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
aș menționa ce-mi spunea un prieten bucureștean, binecunoscut analist politic: pe jumătate amuzat, pe jumătate oripilat, mi-a relatat că de fiecare dată cînd iese la jogging, e nevoit să-și umple buzunarele treningului cu pietre, pentru a se apăra de haitele hămesite care bîntuie în zona! Într-o inserare cosmarescă, mi-a fost dat să văd cu propriii mei ochi cum un mare bulevard al Capitalei s-a transformat miraculos în-tr-o secvență din "1001 dalmațieni": la trecerea mea, simțind
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
urcat a început să ia viteza. Nu numai faptul că o asemenea aventură i s-a întîmplat unui confrate ne face să o citam, ci și tristă ei concluzie din care citam: "Deși fără sindicate, fără legi care să le apere drepturile și fără procente sau zecimale de la buget, ei (hoții, nota Cronicarului) au de lucru și își fac datoria în flux continuu, din Gară de Nord și pînă la firmele căpușa și de la hoții de buzunare pînă la creditorii neperformanți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
un radio vechi și, spre spaimă nevestei lui, am ascultat Europa Liberă. Am plecat la București unde, printre foștii mei colegi de pușcărie se crease un curent: să ne înscriem în gărzile patriotice, să ni se dea arme și să apărăm țară de ruși. Eu am spus că dacă vin rușii, o să găsim noi arme, dar nu văd de ce să mă îmbrac în uniformă lor și să-mi pun stea în frunte. "în exil m-am simțit singur..." - Cînd v-ați
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
Alex. Ștefănescu Plânsul melodios Au trecut 30 de ani de când există în literatura română Mircea Dinescu. În acești 30 de ani el a devenit o vedetă și și-a legat definitiv numele de evenimentele din decembrie 1989, apărând la televizor imediat dupa fugă din București a lui Ceaușescu și proclamând prăbușirea dictaturii comuniste. Figură lui răvășita, surescitata din acele momente nu va putea fi uitată ușor. Având prea multe de spus, poetul se înecă atunci în propriile lui
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
din cauza repetării nu mai face o puternică impresie. Și mai regretabil este însă faptul că Mircea Dinescu s-a îndepărtat de poezie. Aproape nimeni nu mai crede că el își va regăsi vreodată elanul liric de acum 30 de ani, apărând din nou în fața publicului cu poeme îmbătate de propria lor frumusețe. Versurile - puține - pe care le-a publicat în ultimii ani sunt eliptice și sarcastice, iar acreala lor anunță muțenia. Acesta este momentul în care apare o ediție retrospectivă a
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
ar mai putea suporta, căci a devenit o necesitate. Iată o autocaracterizare: "I-am spus că eu sînt mai violență decît tine fără să-mi fi pierdut bunul simț, ca îndur mai greu decît tine necazurile materiale". Desigur, bunăstarea e apărată că o cucerire personală, eventualul arivism topindu-se în cultură, în muzică, în scriitura literară. Deoarece avem a face aci, neîndoios, cu un condei de scriitoare, Cella e, aidoma tatălui său, o natură artista multiplă (Barbu Delavrancea era nu doar
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
Pavel Șușară Trăind de multă vreme într-o izolare autoimpusă, poate spre a-și apăra mai bine patrimoniul complex al amintirilor, judecata nealterată și marile vecinătăți ale artei noastre moderne - de la Tonitza la Țuculescu -, pictorița Eugenia Iftodi a ieșit pe nesimțite atît din spațiul previzibil și determinat al marii aglomerări urbane cît și din timpul
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
aluat sufletesc - el n-ar putea nu ucide dar nici măcar alunga musca de pe glazura cozonacului - n-ar fi putut suporta citirea, de sus până jos, a scrisorii. A transmis-o dlui Emil Constantinescu, președintele în exercițiu al țării, chemat să apere viața, onoarea, liniștea fiecărui cetățean și cu atât mai mult a unuia de eminența dlui Ion Iliescu. Cine altul, de altminteri, ar fi putut destrăma ițele acelei mafii moldo-ucrainiene însărcinată a îndepărta victima de la postul parcă gata apucat? În limbajul
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
vii" (Coșmar). Sau, într-un fel ce amintește învierile incomode din romanul arghezian, Cimitirul Bunavestire: "Va veni o vreme cînd morții nu vor mai încăpea/ În perimetrul strîmt al lor și vor ieși/ Și vor trece-n viteză pe Calea Victoriei/ Apărați de cordoanele celor vii" (Veți spune că totul s-a terminat). O mulțime de sintagme ale viziunii ontologice bacoviene trimit la fenomenologia socială, la durerile noastre cele de toate zilele: "Îngerul meu de Pază/ Îmbrăcat în haine de polițist", "Vreme
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Transilvaniei, recensămintele acreditînd prezența a trei milioane de români), româna nefiind recunoscută în administrație, în școli și licee, neîngăduindu-se o universitate în limba română iar Dieta translivană a fost desființată, lăsată, prin decret, să funcționeze numai cea budapestană. A apăra, în aceste vrăjmașe condiții, situația românilor în principatul anexat silnic Ungariei era o înaltă datorie morală. Nicolae Cristea a făcut-o cu stăruință și inteligență. Militanții politici români împărtășeau două puncte de vedere contradictorii. Unii pasiviști, care socoteau că parlamentul
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
s-au cheltuit;/ hăituiala lupească/ acum/ e a clipei// doar clipa/ mai e un călău/ în repaos" (Repaos). Altminteri, adică fără acest act de "generozitate", am fi avut a face cu "cruzimea" ființei care, mai slabă fiind, înțelege a se apăra uneori cu ferocitate în competiția vitală: "Te lamentezi privindu-mi/ mîna inertă/ fără prietenie;/ sînt crud, așa spui,/ ba eu, femeia/ sînt cea mai crudă/ sînt muma/ moartea/ floarea;/ stai și gîndește// așa, neatins,/ am să-ți las eu întreagă
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
le costă economiile făcute eroic timp de o săptămână, dar trista afacere le convine, întrucât le întreține iluzia că existența lor are un sens. Ideea mai profundă a povestirii este că ritualul "sâmbetei engleze" reprezintă și o formă de a apăra ceea ce a mai rămas din demnitatea umană împotriva uniformizatorului regim comunist. Autorul face, de altfel, ca textul să aibă numeroase semnificații posibile, adevărate irizații, de genul celor care apar când cineva rotește încet un diamant în lumină. ...și alte povestiri
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
logica frazei, nu e vina Cronicarului, care a copiat întocmai, păstrînd punctuația marelui iubitor al limbii române, care zice în același text: "eu mă voi declara întotdeauna naționalist și, deși vorbitor de cîteva limbi străine, gata în orice moment să apăr limba maternă, aceasta, în care vă scriu"). Disprețuindu-i pe "dizidenții de operetă ca d-na Doina Cornea", pe "fundamentaliștii de la "22"" și pe "junele Patapievici", Alexandru Mironov are o mare admirație pentru Adrian Păunescu și cenaclul lui "în stil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
publicului larg e o formă de dispreț care conduce la pierderea prestigiului. Un al doilea domeniu în care au apărut divergențe este acela al discursului politic. învinuit de a fi recurs la cuvinte și expresii triviale, un demnitar s-a apărat chemînd în sprijin democrația lingvistică. Toate cuvintele din limba română au drepturi egale, a pretins, în esență, demnitarul. E adevărat. Numai că un cuvînt, o expresie au, pe lîngă un anumit înțeles, diferite conotații, ceea ce înseamnă că nu pot fi
Democrația lingvistică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17239_a_18564]
-
meu (mai ales la operația de refacere) despre junimism. Dar sechelele dogmatice se mențineau încăpățînate încît cartea mea, predată la fosta editură unde lucrasem (se numea acum E.P.L.) prin 1963, a fost lăsată să aștepte trei ani și mai bine, apărînd tocmai în toamna lui 1966. Acum cartea nu mă mai satisfăcea (mai ales că fusesem obligat de editură să fac multe modificări) încît în 1975 am publicat o nouă carte (Junimea și junimismul) de peste 500 de pagini, care reținea din
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]