271,809 matches
-
în care grija pentru construcția frazei evită (încă) maniera supărătoare. Ironia debordantă, umorul inteligent, sadic chiar, situațiile absurde, grotești sunt substanța plăcerii lecturii acestor povestiri. Fără cusur pe spații mici, așadar, la Anatol Moraru totul e gândit și nimic nu apare în text la întâmplare, are un tâlc al lui: un tânăr universitar citește Matei Călinescu, iar la televizor câțiva bărbați urmăresc într-un hotel meciul de fotbal România-U.R.S.S. Prozatorul exploatează cu maximum de efecte situații penibile, confuzii, neînțelegeri pe
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
sa a produs, sub zodia unei "seninătăți imperturbabile", prin contrast, pagini de proză și s-a arătat atrasă în chip deosebit de teatru. Critica și comentariul cultural, cărora li s-a dedicat pînă la atingerea unei cote revelatoare la extrem, au apărut ca o replică la anomaliile unei epoci teribile, care, în pofida tuturor tribulațiilor ce i le-a hărăzit, i-a acordat șansa exilului parizian, adică a expresiei libere. Evident, ar fi oțios să vorbim despre o deturnare de vocație, dar considerăm
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
fost răpit. Cînd au sosit Seniorul și Juniorul, care anunțaseră deja poliția, stăteam în mijlocul harababurii și zornăiam cutia. Au crezut că am înnebunit. Pixurile de plastic se spărgeau sub ghetele lor și s-au făcut țăndări mai mici cînd a apărut și echipa de polițiști - un șef blazat și doi tineri care s-au apucat să fotografieze și să dea cu praf pentru amprente peste tot. Deasupra unui teanc de pijamale și prosoape se vedea portretul lui Kant puțin șifonat alături de
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
cu Biserica Romei este o revenire la religia străbună sau, cum se spune în limbaj religios arhaic, la "legea strămoșească". Dacă în textul cărții istoricii literari și teologii au descoperit o adaptare a Catehismului din 1726 al lui De Camellis, apărut tot la Tyrnavia, introducerea și concluziile se caracterizează printr-o mare dragoste de neam și prin dorința sinceră de a contribui prin luminarea lui la propășirea acestuia. Nu știu dacă Gherontie Cotore a cunoscut manuscrisul lucrării lui Miron Costin, De
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
și a deșteptării conștiinței naționale. În ce privește latura doctrinară a cărții, în unele probleme (cum ar fi primatul și infailibilitatea Papei), mai ales Petru Maior, în Procanon, aduce esențiale amendamente. Ediția întocmită cu rigoare științifică și cu un bun aparat critic, apare sub egida Universității "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia și face parte dintr-un proiect mai amplu de cercetare interdisciplinară, intitulat Preiluminism și iluminism politic în Transilvania (pe această temă s-a ținut la Universitatea bălgrădeană un simpozion științific). Autoarea
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
cu o memorie culturală care dictează din subconștient toate orientările contemporane. O Europă literară: marile nume care definesc acest continent sunt, majoritatea, literare: Goethe, Dante, Shakespeare etc. Scriitorii sunt cei care încearcă să "gândească Europa", să-i traseze viitorul. Au apărut chiar și primele opere inspirate de construcția europeană (Pluta de piatră a lui Saramago am recenzat-o nu de mult în România literară); deși scrise fără scop militant, și cărțile lui Claudio Magris ar putea fi integrate în această categorie
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
mai frumoasă înțelegere și adeverire, cum cînd zicem: "dă-ne nooă, Doamne!" în loc să zicem "dă-ne, Doamne!". Exemplul perfect de raționalizare a limbii - în acord cu proiectul clar formulat de construire a unui registru "înalt", depărtat de "limba de obște" - , apare la Budai-Deleanu. în dialogul din Dascălul românesc (manuscris circa 1815-1820), autorul îl pune pe dascăl să condamne "acest chip de grăire" ("L-au chemat pre el; mi-au dat mie; te-or mîntui pre tine"), atestat și în cărțile vechi
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
puțin în parte, în țiganiada, cu diferențe între vorbirea personajelor ("mie așa-mi pare, vere") și cea a naratorului ("pe țigani armează"), cu admitea reluării, dar evitarea anticipării ("te vei mai arăta mie"). Un ecou al disputelor pro și contra-raționaliste apare la A. Lambrior, care evocă (în Introducere la Carte de citire, 1882) "repețirea pronumelor" în limba vremii ("nu o știa pre ea", "pe mine mă știe el"), plasînd-o în cadrul mai larg al unei discuții despre anumite libertăți ale topicii românești
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
Eliade, Noica (dl. Sorin Antohi îl pune în legătură și cu "noua organicitate" a lui Martin Buber), e adînc jignit de artificiul țipător, de impertinența istorică a "noii orînduiri" comuniste, chipurile "legice". În afara celei legate de conceptul de "libertate", mai apar în sfera discursului comunist două confuzii. Una privește "cuvîntul amfibologic" egalitate. Acolo unde autorul în discuție înțelegea "o egalitate proporțională a fiecăruia cu fiecare, măsurați fiind cu toții (în mod diferențiat, firește), cu propriile lor staturi potențiale", doctrina "socialismului" înțelegea "o
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
mai mare. Daniel Cristea Enache și le-a asumat pe amândouă publicând Concert de deschidere (Editura Fundației Culturale Române, București 2001). În cazul lui riscurile au fost minime, cartea a primit premii, s-a bucurat de elogii. Selecția (din textele apărute în "Adevărul literar și artistic", "Caiete critice" și unul singur din "Contemporanul"), făcută în funcție de reprezentativitatea scriitorilor analizați și expresivitatea cronicilor (ne spune chiar autorul în "Scurte precizări"), nu ilustrează numai un moment literar (din 1995, când a început criticul să
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
amintiți, desigur, acest pasaj mult citat din Întâmplările în irealitatea imediată ale lui Blecher. Îl invoc aici ca pe un ecou literar subiectiv stârnit de perspectiva intertextuală adoptată de Floarea Țuțuianu în poeziile sale reunite selectiv în Arta Seducției, volum apărut în septembrie anul acesta la Editura Vinea. Astfel, ființele care se întâlnesc în versurile sale "se răsfoiesc" între ele, sunt ființe-palimsest; vocea poetei este ea însăși o polifonie de glasuri, unele din registrul înalt, erudit, altele din cel prozaic, mundan
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
că ele nu afectează substanța viu colorată local, planul observației, al evidențelor și al raporturilor dintre fapte și lucruri. Un amănunt aș ține să nu-l pierd din vedere: că Mihai, deși ar trebui să fie programatic simbolic, el nu apare ca un invincibil. Noi îi cunoaștem sfârșitul tragic, dar din descrieri, personajul nu este de plâns. Trece și el prin toate fazele slăbiciunilor omenești. Cunoaște înălțări și căderi, tensiuni și deprimări. Armata lui cunoaște efectul uzurii luptelor, al dezbinării. I
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
alta găsită la Biblioteca Națională din Paris. Bălcescu, cucerit de precizie, verifică numărul oamenilor armatei turcești, tătare, al oștenilor lui Mihai, până și al morților din mormintele de lângă Aiud citând analiști turci, italieni, maghiari, germani; verifică numele lui Mustafa-Pașa, cum apare la Walther (Ahmed-Pașa), la Istvanfi (Hafis-Pașa) în timp ce cronicile românești, turcești și italienești îl numesc Mustafa. Pune față în față comentariile diferite asupra aceluiași subiect: Esprinchardt, Montreux, Frachetta și D'Ambry, fiecare cu pagina la care poate fi consultat. Transcrie documentele
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
Cronicar Ce mai declară demnitarii noștri Din ADEVĂRUL apărut de Sf. Nicolae, cităm două declarații ale unor demnitari români cu înalte funcții în Stat. Prima aparține bizarului personaj care este dl Gh. Onișoru, președinte al CNSAS (la propunerea liberalilor și, se pare, la sugestia unei cunoscute poete). CNSAS a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
demnitari români cu înalte funcții în Stat. Prima aparține bizarului personaj care este dl Gh. Onișoru, președinte al CNSAS (la propunerea liberalilor și, se pare, la sugestia unei cunoscute poete). CNSAS a comunicat poetului Ion Gheorghe dosarul personal. În dosar, apare, în legătură cu o anchetă de Securitate, numele dlui Ristea Priboi, pe atunci locotenent în instituția cu pricina. Dl Priboi se arăta alarmat de pesimismul unor pagini din România literară. Întrebat cum se face că CNSAS una spune, alta fumează, încercînd a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
încheiați cu o înjurătură la adresa RADET! Dar cînd va veni prima notă de plată din iarna asta? Pentru două milioane, contravaloarea încălzirii a două camere, două înjurături în contul RADET! Și una la Dabela! Cum Dumnezeu, exact cînd au început să apară facturile cu multe zerouri, anticorupția a ajuns la RADET, deși dosarul în cauză e în lucru de vreo doi ani? Și, dacă miroase urît de atîta vreme, de ce a fost nevoie să-l mai țină pe Dabela încă doi ani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
Nicolae Manolescu Iată întrebarea, referitoare la literatura anilor '60, de la care pornește dezbaterea de miercuri 27 noiembrie din cadrul Întâlnirilor "României literare". Cînd scriu aceste rînduri, dezbaterea n-a avut încă loc, cînd vor apărea, ea va fi deja de domeniul trecutului. Așa că n-o pot nici influența, nici beneficia de pe urma ei. Editorialul meu reprezintă un punct de vedere personal, pe care-l voi expune ca atare și în dezbatere. Două serii de fenomene politice
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
un bărbat care așteaptă o femeie. Nu știe de cât timp așteaptă, dar această uitare sau această silă de a număra zilele sau orele nu-l preocupă deloc. Dimpotrivă, știe că într-o zi sau într-o noapte ea o să apară brusc la capătul culoarului, căci, altfel, lunga și răbdătoarea sa așteptare ar fi absurdă și măturătorii senegalezi din tura de noapte ar fi avut dreptate să-l creadă nebun. Orice ar fi bârfit senegalezii și jandarmii, domnul Carol este întotdeauna
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
Gabriel Dimisianu I se datorează lui Teodor Vârgolici, neobosit investigator literar, redactarea acestei instructive istorii a Societății Scriitorilor Români (apărută la Editura Gramar) o instituție a cărei existență acoperă patru decenii din prima jumătate a veacului XX (1908-1948). S-a bucurat de prestigiu această instituție în lumea culturală românească, un prestigiu care a devenit însă, cu trecerea timpului, oarecum abstract
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
la răsărit), Henriette Yvonne Stahl (pentru Între zi și noapte). Urmează ceea ce autorul acestei Istorii numește "anii apocaliptici", aceia în care, după 23 august 1944, a început declinul precipitat al S.S.R. Puterea comunistă impune "odioasele epurări politice", "consternante", cum îi apar lui Vârgolici, pentru că s-au petrecut foarte repede, înaintea celor de la Academie, cu concursul acelor scriitori care trecuseră iute de partea regimului nou. Decesul oficial al Societății Scriitorilor Români are loc în martie 1949, când ia naștere Uniunea Scriitorilor din
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
Literatura, ni se spune în aceeași prefață - deși cu această afirmație nu aș fi decît pe sfert de acord, l-a ocolit constant. Nu are pic de eroism, ba chiar e trivial. E însă o consecință a libertății omului. Poate apărea în orice moment și orice îi servește drept cauză ori pretext. Care e subiectul acesta imposibil? Cartea coordonată Didier Nordon îl dezvăluie din titlu: Plictiseala. Cititorul va descoperi însă destul de repede că, de fapt, titlul e prost ales. Pentru că nu
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
26 nov. a.c., în preziua deschiderii Târgului Gaudeamus) va avea loc un eveniment cu totul deosebit și foarte drag cititorilor români: se va lansa noul roman al lui Mario Vargas Llosa, La Fiesta del Chivo/ Sărbătoarea Țapului, în versiunea românească apărută la Editura ALLFA. - Mă bucur foarte mult. Ce păcat că nu pot fi acolo, de față, pentru a sărbători împreună publicarea romanului...! - În primul rând, vreau să vă transmit multe salutări din partea directorilor Editurii ALLFA... - Mulțumesc. Salutați-i și din partea
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
să știm care este opinia dv. în legătură cu apariția acestui roman în limba română. Cum ați primit vestea, ce sentimente vă încearcă, ce amintiri aveți din vizita făcută în România...? - Mă bucură foarte mult că acest nou roman al meu a apărut la București și îmi pare rău că nu pot fi prezent la lansare pentru a sărbători evenimentul împreună cu dv. Pentru orice autor este o bucurie să vadă că îi sunt traduse cărțile în alte limbi câștigându-se astfel noi cititori
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
personaje, în amănunte, în tot ceea ce constituie natura însăși a unui roman, imaginația creatoare prevalează de departe în fața istoriei, ca de altfel în toate romanele mele. - Logic. Sunteți un scriitor de romane, nu un istoric. Spre deosebire de alte personaje dictatoriale care apar în operele unor scriitori nu mai puțin renumiți ca Roa Bastos, Asturias, García Márquez sau Carpentier, în Sărbătoarea Țapului ați transformat o ființă umană într-un tiran. Credeți cu adevărat că tiranii au suflet de om? - Vedeți, tiranii nu sunt
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
circulă liber în toată lumea...! - Vă mulțumesc. - În sfârșit, aș dori să vă mai informez că un distins critic literar român, Nicolae Manolescu, a publicat un editorial în revista "România literară" care are ca subiect chiar ultimul dv. roman, Sărbătoarea Țapului, apărut acum în România. Vi-l vom trimite prin poștă. - Minunat. Sunt încântat de ceea ce îmi spuneți. Vă mulțumesc foarte mult. - Toate cele bune! Vă așteptăm în România. - Vă mulțumesc. La revedere.
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]