888 matches
-
iert că a greșit și tot tacâmul. În luna respectivă am avut liniște, nu mă mai deranjau cu zgomote, am renunțat la plângere iar fix a doua zi, acesta a dat altă petrecere, cu tropăituri care mai de care mai apăsate. Atunci am înțeles cu ce fel de individ am de-a face. Nu puteam face nimic, am îndurat ani de zile, iar după ’90, după ce mi-am făcut atelierul, am început și eu să-l deranjez pe el. Eu n-
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
A TREIA Sub pieptul meu, simt inima Cristinei bătînd tot mai rar, împăcată. Pieptul i se mișcă puțin, strivit de greutatea pieptului meu. Brațele îi stau pe pat, fără vlagă, fără dorință de împotrivire. Doar gura, cuprinsă de gura mea, apăsată puternic, îngropîndu-i capul în pernă, ar vrea să scape de sub stăpînire. Mă dor mușchii gîtului de atîta încordare și încerc să mă mișc puțin. Cristina prinde momentul și-și întoarce brusc capul, spre umărul stîng, eliberîndu-și gura. Îmi trag imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
plece urechea la prima vorbă urîtă despre mine?! Și dovezile... Ce dovezi, de unde?! Nu știu. Dar dacă aduce dovezi? De unde?! Spune de unde!! Cine mai știe că ai fost la mine? Tac și mă uit în gol. În receptor, aud răsuflarea apăsată a Cristinei. Ce-ai făcut azi, Mihai! aud întrebarea ei, ca un reproș. M-am certat cu ea. De fapt, i-am vorbit urît... Atît? Atît. Minți!! strigă Cristina. Mincinos ordinar ce ești! Nu-i decît poza de tine! Bănuiam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
A văzut doar un accident și i s-a făcut rău... Cuuum?!... Unde-i? A fost dusă la spital. O, nu!! țipă Vlad în receptor. Liniștește-te, Vlade. Du-te la spital. Are nevoie de tine. În receptor, aud răsuflarea apăsată a lui Vlad. Mă duc, sigur că mă duc, șoptește el și închide telefonul. Închid și eu telefonul. Rămîn cu mîna peste receptor, cu privirea în gol, clătinînd încet din cap. Apoi îmi iau mănușile de pe măsuță și mă îndrept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
General Berthelot (pe atunci Nuferilor) - prin 1970. Îmi fusese descris fizic de nenumărate ori de câteva persoane care îl cunoscuseră înainte de război. Descrierile se confirmau una pe alta : cap mare, tuns foarte scurt (sau chel), „profil de senator roman” ; elocuție apăsată și rară, ton sentențios și epigramatic ; genul celui care debitează apoftegme și precepte. În plan intelectual : „un Socrate contemporan” (sau „Socrate român”) ; stăpânind în chip suveran toată filozofia, în primul rând greacă și germană ; economist redutabil (l-am auzit nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și un acordeon languros serba Nașterea. Noi serbaserăm, cum am spus, văzusem Taina cea mare, care ni se arătase ca o clipire. Eram mândri de parcă ne întorceam de la Polul Nord, de la Polul Sud... Ne-am despărțit, plecând fiecare acasă, cu pași apăsați, cum merg, siguri pe ei, aventurierii. Acasă... nu vom da nici o explicație, pentru că tot nu ne vor crede. Fiecare cu lumea lui... Noi eram de partea lui Nansen. Părintele Vania Am avut totdeauna o înclinație specială către "personagii" înțelegând prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
transferat urgență de război undeva lângă Vâlcea. * Nu o să ne mai vedem, noi doi, niciodată, mi-a spus fata îngândurată. Citește asta. Și mi-a dat un plic. Cred că îl mai am pe undeva. Scria precipitat, cu litere mari, apăsate, cum scriu multe femei. Ceva mai frumos decât dragostea noastră eu nu am voie să cer nimănui, nici Destinului. Dacă Destinul va hotărî, ne vom mai vedea. Dar, iubitule, în fiecare secundă a vieții mele îți voi spune un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
i-au spus prefectului - un bun profesor legionar - că argumentele mele i-ar fi convins, dar eu mă îndoiesc că spuneau adevărul. După conferință au defilat prin zăpada înaltă și înghețată, scânteind în soarele cu dinți și scârțâind sub pașii apăsați, miile de legionari veniți din diferitele sate ale județului, în minunatele costume bucovinene, cu sarica aceea brună atât de dragă Căpitanului. Către seară am avut o consfătuire cu preoții legionari, dintre care unii erau foarte înverșunați împotriva Mitropolitului și mi-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de cuvânt. Atunci rostesc către prietenul meu: Condoleanțe! Desigur, o astfel de afirmație este un punct solar de maximă intensitate expresivă dinspre care pot radia o multitudine de expresii limitrofe, dar ceea ce importă aici este doar survenirea ei gravă și apăsată. Formulă de adresare obișnuită către persoanele ce pierd prin moarte pe cineva drag, acest cuvânt indică o trecere împreună a unor ape învolburate, o abordare laolalată a unui obstacol, o întovărășire în străbaterea necazului ce survine violent. Condoleanțe adică nu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și prăbușire în talazuri de lavă telurică. Privind spre acele false muze și înțelegându-și drama de a iubi prea mult, acest încercat al dragostei, ofensate de aroganța sufletelor insignifiante prin lipsa afectivității, se va retrage și el cu pasul apăsat al dezamăgirii spre apusuri ce promit desferecarea altor poteci pentru sufletul avid de înălțimi spirituale. Astfel, se va întâlni cu noaptea, recunoscând-o drept regatul împlinirilor sale onirice. Aici fundalul de întuneric devine prim-plan, negura înveșmântă răpind stabilitatea evidențelor
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
înviorată de impulsia erotică, cerul cu stelele, apele adamantine, păstorii jucând în jurul focurilor, la răsunetul fluierelor câmpenești, caii nechezând, boii călcând apăsat înaintea plugurilor, taurii, mieii: Plăcute zbierări de turme Aerul îl umple tot; Tauri grei p-ale lor urme Apăsate mugiri scot. În poezia conceptuală, Văcărescu are vibrație, dignitate. Stihurile făcute sub stemă în 1818 (La pravila țării) se întemeiază pe un umor trist de imagini: vultur degenerat în corb, romanul în român. Ceasornicul îndreptat cultivă intenționat monotonia. În vreme ce poetul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
avarul, aci țanțoș, aci onctuos, inocent în vițiu și aproape simpatic, Tănase, țăran judecând prin prejudecăți, șleahticii polaci infatuați, hoții de pădure văzuți ca niște pirați, însă cu bun contur. Versificația însăși e focoasă, truculentă, când trebuie cu umor țărănesc apăsat, proverbial. Modelul lui Hasdeu în Ion-vodă cel Cumplit a fost Istoria românilor sub Mihai Viteazul a lui Bălcescu, interpretată în sensul culturii marilor genii. Concepția istorică a autorului e sănătoasă (istoria: pregătire documentară și construcție artistică totdeodată), dar realizarea e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu bocete la plânsul înfundat și comuna resemnare, în toată această demonstrație de ceasornic arhaic care merge inexorabil, exterior și interior, stă vraja acestor poeme, al căror ultim sens liric este: inutilitatea reacțiunilor personale în fața rotației lumii. Strofele ingenioase, frazele apăsate și sentențioase slujesc admirabil scopului: Și-n vremea cât s-au cununat * Iar când a fost la-nmormîntatS-a-ntins poporul adunat Toți morții parcă s-au sculat Să joace-n drum după tilinci: Să-și plângă pe ortacul lor, Feciori, la zece
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu insinuații de acestea: Ioane, ia seama bine! țara aceasta se razimă pe tine. * Ioane, ești unul, poți fi milioane, vrerile tale nenfrînte să nu le-nspăimînte nici temnița, nici tunul... În ciuda excesului de bravade și profeții, acel soi de autobiografie apăsată, brutală, produsă în numeroase variante, este foarte original: Io, Pătru Opincă, ce-ntr-atîtea moșii n-am doar o șirincă, înfrunt strâmbele legi și năpasta și-n răzmerița ce-n mine crește, sudui vârtos, mocănește, și scuip pe toată rânduiala asta!... I.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri șalupa mea să treacă, Iat tu, frumoasă lume, să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adîncuri fără fund. LUCIAN BLAGA Întâile versuri ale lui Lucian Blaga (Poemele Luminii) au o pulsație panteistică scurtă, apăsată metaforic într-un singur punct: Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud Cum se izbesc de geamuri razele de lună!... În Pașii Profetului, Zamolxe, panteismul, superior artisticește, ia forme virgiliene. Pan întrupează voluptatea de a participa la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să aveți acces la toate tastele, fără să schimbați punctul de sprijin. Este bine să nu schimbați locul unde stau mâinile. Faceți toate mișcările întinzând sau îndoind degetele. Astfel veți realiza legăturile dintre taste și degete. Cu degetul mare trebuie apăsata bară de spațiu. Butonul SHIFT trebuie apăsat de fiecare dată cu degetul mic de la mână care nu apasă litera ce intră în combinație. Este bine că în timp ce scrieți să vă uitați la ecranul calculatorului și nu la taste. Rețineți că
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
să vă uitați la ecranul calculatorului și nu la taste. Rețineți că deplasarea pe rândul următor este făcută automat de program. Numai dacă dorim trecerea la un nou paragraf apăsam tasta ENTER. După cum am spus, fiecare litera trebuie să fie apăsata cu degetul potrivit. Aceasta înseamnă împărțirea tastaturii în coloane iar fiecărei coloane îi este asociat un deget care răspunde de apăsarea tastelor. Prin urmare, se poate proceda astfel: - Mâna stângă: a) degetul mic apasă literele: q, a, z; b) degetul
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
revoluționară, reprezentanta tuturor claselor dezmoștenite. Ionică Tăutu 1 este reprezentantul teoretic al acestei clase și al acestor tendințe. El opune proiectelor de constituții oligarhice ale marilor boieri un proiect de constituție liberală, în care cere reforme dictate de interesele claselor apăsate. Ionică Tăutu, pe care A. Russo îl compară cu P. L. Courier, era, ne spune A. Russo, versat în literatura politică europeană: boierinașii îndurerați se dedau doctrinelor filozofice 2. Atât boierii mari, cât și boierinașii (prin I. Tăutu) își teoretizează
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
stau faptele istoricește. Acei care atacă pe cei de la 1848 ca pe niște șarlatani raționaliști ignorează istoria românilor. Criticii de care vorbim în acest studiu fac parte din clasa boierinașilor, sunt reprezentanții acestei clase și, prin simpatie, ai tuturor claselor apăsate. A. Russo nu uită nici pe evrei, ca și Kogălniceanu, care, în cerințele sale de la 1848, reclamă drepturi pentru acest neam: întotdeauna o clasă apăsată, când își revendică drepturile, se face, până ce le câștigă, apărătoarea tuturor celorlalte grupuri nemulțumite. Năzuințele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fac parte din clasa boierinașilor, sunt reprezentanții acestei clase și, prin simpatie, ai tuturor claselor apăsate. A. Russo nu uită nici pe evrei, ca și Kogălniceanu, care, în cerințele sale de la 1848, reclamă drepturi pentru acest neam: întotdeauna o clasă apăsată, când își revendică drepturile, se face, până ce le câștigă, apărătoarea tuturor celorlalte grupuri nemulțumite. Năzuințele acestor oameni au căpătat formula teoretică de la ideologia Apusului. În starea țărilor române, așa cum am schițat-o, și ca reprezentanți ai clasei boierinașilor, care luptau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
desigur că și la cei din clasele interesate a avut rol și idealismul, căci sufletul omenesc, spre onoarea lui, se revarsă întotdeauna peste marginile interesului individual, dovadă chiar îmbrățișarea sinceră, de către clasa care luptă pentru schimbare, a intereselor celorlalte clase apăsate. La Alecsandri mai surprindem o cauză de nemulțumire, deci încă o cauză a atitudinii sale. Alecsandri, cum vom vedea aiurea, a fost un patruzecioptist junimistizant. (Am spus că C. Negruzzi a fost un junimist, primul, mai bine, a fost un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
conștiință la partidele noastre politice". Și, tot ca și Eminescu, iarăși, socialiștii văd catastrofa, "moartea chiar a existenței noastre naționale", dacă programul lor nu se aplică imediat 2 . * Așadar, socialiștii, deși profesau social-democratismul, în realitate vorbeau în numele și în favoarea claselor apăsate, "reacționare", și cele mai românești. Ei profesau, ca social-democrați, "internaționalismul"... Vom vedea că, în fond, ei n-au fost internaționaliști. 1 Ibidem, p. 414, 434. 2 Ibidem, p. 404, 423, 426, 434. Pentru aceasta, să vedem atitudinea lor față de alte
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
înțelese drept cultură pentru popor. Burghezia munteană în ascensiune, explică el, și-ar fi însușit grabnic noutățile și chiar exagerările, în vreme ce clasa boierinașilor din Moldova, revoluționară și ea, dar înfrîntă în lupta cu boierimea, a reprezentat, prin simpatie, interesele claselor apăsate, mai cu seamă interesele țărănimii. Este, prin urmare, creatoarea spiritului critic, reprezentat de M. Kogălniceanu, G. Asachi, C. Negruzzi și V. Alecsandri. Junimea nu a adus nimic nou față de vechiul spirit critic al vechii școli moldovenești din jurul "Daciei literare", crede
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cute Ochii: mari și liberi Nasul: bine format Gura: Închisă Fața: ovală, mărginită după ureche Gâtul: rotund, lungime normală Pieptul: boltit Picioarele: drepte, puternice, pronunțat deosebite de pântece Corp Încărcat peste tot Înfățișare: grosolană, greoi, umflată Capul: prea gros Fruntea: apăsată, cu grăsime, sus cheală Ochii: jumătate Închiși Nasul: umflat Gura: deschisă Fața:fără delimitare Gâtul: prea scurt și prea gros, fără delimitare către partea dinapoi a capului Trunchiul: supranutrit Picioarele: scurte și prea groase Încărcare anterioară Capul: mărime normală Fruntea
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Încărcare generală Capul: Înfățișarea normală, sus mult prea lat Fruntea: apăsat de sus Ochii: apăsați Nasul: normal Gura: normală Fața: palidă Gâtul: țeapăn și imobil, ceva prea gros Încărcare generală Capul: prea mare, sus prea lat, jos prea Îngust Fruntea: apăsată Ochii: apăsați Nasul: normal Gura: normală Fața: palidă, strâmbată Gâtul: prea gros, nemișcător Încărcare generală Înfățișarea: anormală, umerii lăsați mult În jos Capul: colțuros, partea din spate prea Înaltă Fruntea: normală Ochii: aproape normali Nasul: normal Gura: normală Fața: delimitată
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]