1,116 matches
-
pictură pe care-i stipendiază și-i păstorește magnific și Grig, acest enfant terrible, băgăcios, dar și timid cu ideea sa fixă, de a face un film despre Războiul de Independență, o idee care la vremea ei, în 1911, este apanajul trăzniților sau a iluminaților (poate nu întîmplător chiar pionierii cinematografiei, frații Lumiere, erau sceptici cu privire la viitorul celei de-a șaptea arte). Alianța consfințește vizionarismul celor doi eroi care au văzut idei, doi donquijoți, o alcătuire burlescă și tragică a unei
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
a doua jumătate a veacului al XV-lea. Încă din primele luni ale importantei sale domnii, Matei Corvin revine în orașul copilăriei sale, unde, la 1478, îl învestește în funcția de „căpitan suprem”, numindu-l totodată comite de Timiș - fost apanaj al tatălui său - pe Pavel Chinezul. Reședința Eialetului islamic În 1552, cetatea este în sfârșit cucerită de turci și, pentru 164 de ani, istoria sa intră pe un nou făgaș. Reședință a marelui Eialet (pașalîc) de Timișoara, cetatea se alătură
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
mea, dar oare nu exista și democrația, la jumătatea drumului între extrema dreaptă și extrema stângă? (Interesant e că și Virgil Ierunca îmi va da același răspuns, cu deosebirea că el a preferat stalinismului troțkismul). Înclinațiile de stânga nu erau apanajul exclusiv al lui Paul Georgescu. Mulți intelectuali eminenți ai epocii gândeau ca el. Caracteristic lui Paul Georgescu a fost faptul de a nu-și abandona convingerile niciodată și cu niciun preț. Lucrurile inavuabile erau ocolite. Nici un cuvânt în Convorbiri despre
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
raportat, inevitabil, la scenariul conturat, încă din 1905, în "Organizația de partid și literatura de partid". Estetica de partid și de stat este cuprinsă, in nuce, în profesia de credință a revoluționarului. În ecuația leninistă, literatura încetează să mai fie apanajul "literaților supraoameni". Emanciparea creatorului aduce, o dată cu ea, integrarea într-un mecanism perfect coerent, din care evadarea este imposibilă. Invocate ritualic, remarcile întemeietorului rămân să bântuie imaginarul partinic. Inginerul de suflete noi își are originile în această mașinărie distopică: "Ce este
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
slăbiciunilor" care, oricum, nu are cum deveni un lanț al... meritelor creației. Dar conștiința mea nu mai poartă pantaloni scurți. Pentru exigența liminară a acesteia, premiile pe care m-am învrednicit a le primi, ca elev și student, rămîn un apanaj al trecutului, al unui trecut, vai, tot mai îndepărtat, bucuros pe atunci de laurii lor, ca de-o speranță, adică precum de un fapt ce vine dinspre viitor către noi, revărsînd asupră-ne harul neîntîmplatului. O binecuvîntare a ceea ce s-
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
președinte ... "Crin Antonescu este principalul perdant al deciziei de rupere a USL și principalul care a decontat acest lucru", a mai spus sociologul. În opinia lui Bogdan Teodorescu, o altă explicație ar fi că electoratul anti-Băsescu a rămas doar în apanajul lui Victor Ponta, după ce liderul liberal pare că este tot mai apropiat de Traian Băsescu. "A lăsat zona anti-Băsescu complet în mâna unui singur om, care este Victor Ponta. În acest moment, Victor Ponta nu are niciun contracandidat pe această
Sondaj CSCI: Crin Antonescu, devansat de MRU în bătălia pentru Cotroceni. Bogdan Teodorescu: A intrat într-un spațiu aglomerat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30430_a_31755]
-
opoziție înșelătoare cu termenii mai adecvați, de natură morfologică: vizionarism primar și vizionarism secundar. Eram înclinat să cred că vizionarismul poetic este prin excelență romantic. Exegetul întâmpină o astfel de presupunere din prima pagină a introducerii: ,vizionarismul poetic nu este apanajul romantismului" (p. 15), chiar dacă exemplele analizate preferențial pot induce o astfel de conexiune obligatorie. Rămân, totuși, la această idee că vizionarismul poetic, dacă nu e apanajul romantismului, e o virtute sau o predispoziție de sorginte romantică, bazată pe încrederea totală
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
întâmpină o astfel de presupunere din prima pagină a introducerii: ,vizionarismul poetic nu este apanajul romantismului" (p. 15), chiar dacă exemplele analizate preferențial pot induce o astfel de conexiune obligatorie. Rămân, totuși, la această idee că vizionarismul poetic, dacă nu e apanajul romantismului, e o virtute sau o predispoziție de sorginte romantică, bazată pe încrederea totală în puterea (divină și divinatorie) a poeziei de a inventa trecutul, prezentul și viitorul ca lumi fictive ce concurează sau exploatează realul. O astfel de convingere
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
de mari de la ANT (Autoritatea Națională de Turism), deși festivalul, de pe la sfârșitul anilor ’90 nu mai are nici o greutate, nici un ecou major, ajungând chiar în anii din urmă să fie retransmis de un post local, Neptun TV! Devenit un apanaj al Consiliului județean (CJ) Constanța (se ajunsese chiar la aberația ca Trofeul să fie decis de votul consilierilor locali, nu al juriului!!), care probabil n-a mai fost dispus, nici el, să se implice financiar la nivelul aberant cerut de
Moartea unui festival by Silvia Leontena? () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
împreună cu poetul Adrian Ploscaru, dar au și un subchiriaș, pe ziaristul și prozatorul Tudor Frățilă. Ei fac din sărăcie camaraderie. Orice se poate travesti. Deghizamentul rămâne o parte din recuzita impusă oficial. Rarele dezvăluiri, ca și prea desele învăluiri, sunt apanajul Puterii diabolice. Cu aceasta toți par, în fel și chip, înfrățiți. Se slăbește șurubul de către oficialitate, și perspectiva se modifică. Dincolo de eroism, apare tragicul. Un reportaj al ziaristului - inevitabil și propagandist, chiar dacă talentat -, despre animalul care ucide un om, nu
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
Căci, ca și vorba crai, acest scarlat dezvoltă,-n Craii..., sensuri dihotome, deopotrivă nobile și "vile".) Apoi, "scarlatul tocurilor" (s. m.) însuși, pe care-l etalează Craii noștri (ca și, în zilele Congresului dansant, claudicantul Charles-Maurice5): acest vechi privilegiu, sau apanaj, monarhic (după cum știm și din tabloul lui Rigaud, înfățișându-l pe Regele-Soare), la care, într-un fel, făceau aluzie "les souliers rouges" ai Doamnei de Guermantes (ca și, nu mai puțin, ai Iepei-Roșii dintr-un roman de Ștefan Bănulescu). Și
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
chestorul de poliție Dan Fătuloiu, directorul adjunct al Direcției Generale de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Cine fură? Imaginația nu are limite de vârstă. Însă cum Internetul este, cel puțin pentru români, un apanaj al vârstelor întâi și a doua, răufăcătorii electronici sunt elevi, studenți, absolvenți de facultate. Iată și câteva cazuri concrete, redate la vremea respectivă în presa românească. Polițiști din cadrul Secției de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog Craiova au identificat anul
Agenda2004-16-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282305_a_283634]
-
română". După Maiorescu, si ca efect binefăcător al acțiunii acestuia, spiritul critic s-a impus că atitudine tot mai larg împărtășită, astfel că el nu mai poate caracteriza azi doar o anume direcție în cultură, doar un anume curent, ca apanaj al său, în stare să-l deosebească de altele. Aceasta înseamnă că nici "direcția nouă" de la Contemporanul lui N. Breban nu-și poate face din spiritul critic o trăsătură individualizatoare. Aparține și altora. Cât privește specificul național, iarăși nu credem
O revistă de directie? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/18149_a_19474]
-
înainte fruntea lui Lenin cu cea a lui Socrate!). Versurile tuturor acestora sînt nediferențiate și pot oricînd umple paginile unei antologii rizibile. De remarcat că producția acestui tip de literatură nu încetează practic niciodată pînă în 1989, ea nu este apanajul anilor ’50, așa cum se poate crede la o lectură grăbită a perioadei, ci continuă, cu diverse teme, dar în general cu aceeași stilistică simplistă, prozodie rudimentară, facile efecte de solemnitate, stîrnire a emoțiilor primare, pînă în 1989. (fragment din volumul
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
în sine. Ea este drumul cel mai sigur spre prosperitate. Văzând cum, geo-politic, Europa Centrală pare să se miște tot mai spre est (la 1900, ea includea o parte a Prusiei și fragmente din Imperiul Astro-Ungar, la 1990 devenea un apanaj al țărilor de la Vișegrad, iar în 2000 ocupă bună parte din ceea ce, tradițional, s-a numit Europa Răsăriteană și Balcanii), m-am întrebat unde-o să-și oprească marșul expansiv. Si tot eu mi-am răspuns: Firește, în China!
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
12.2003). Mai rar apare forma haide, care pare să fie simțită ca mai populară, deci mai agresivă (,Haide să fim înțeleși. Noi nu sîntem o cloacă", Nașul, 12.02.2003). În emisiuni, moderatorul folosește cel mai mult interjecția hai, apanaj al rolului său de stimulare a dialogului. Cel mai adesea hai și haideți precedă un verb la persoana I plural: în formularea unui îndemn politicos, cooperativ, în care vorbitorul se include. Hai să încercăm și cu unul care nu a
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
ceea ce o însoțește e în curs de a invada tot mai mult și mai mult, firește, țara stepei cenușii. Nu contează dacă sunt vizibile sau invizibile unghiurile și punctele de vedere". Galsan mai menționează că șamanismul nu ar fi chiar apanajul general mongol, ci, aproape exclusiv, este caracteristic doar tuvinilor care, spre deosebire de concetățenii lor de alte etnii, nu au nici un fel de spirit întreprinzător. Anume ei și sunt șamanii - cei care se lasă în mâinile destinului, "fataliștii". Iar când două popoare
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
Radu Stroe de ma Ministerul Administrației și Internelor care a pierdut DGIPI și Prefecturile. De facto ele sunt în coordonarea ministrului, dar ministrul nu are nici un cuvânt de spus în numirea sau schimbarea prefecților sau a șefului DGIPI care sunt apanajul exclusiv al premierului. Și la Ministerul Culturii și Patrimoniului Național ministrul Daniel Barbu a pierdut Secretariatul de stat pentru Culte după ce acesta a fost trecut în subordinea premierului
Nemulțumiri în USL: Varujan arată cum au fost trișati liberalii la împărțirea ministerelor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39810_a_41135]
-
deloc familie și nu vor avea probabil vreodată, fie preferă „tabăra“ divorțatelor. Cu toate acestea, ele au spirit de inițiativă, energie și au dovedit că profesia cea mai dură din nomenclatorul meseriilor este, de o bună bucată de vreme, un apanaj nu doar al celor puternici, ci și al sexului frumos... „și n-au demonstrat-o doar povestirile de pe pelicula de celuloid”, spune Bot. Ce solicită clienții Povestea cu soțul încornorat, cu soția infidelă și cuplurile adulterine constituie, spune Bot, cele
Agenda2005-39-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284244_a_285573]
-
frust a sedus pe mulți și am impresia că mulți poeți chiar cred că prin a pune pulă sau muie în poem reușesc un vers puternic. Cred că a scrie folosind limbajul sexual frust ar trebui să fie - de la sine - apanajul unui număr restrâns de poeți. Nu trebuie să fii neapărat Brumaru, dar e evident faptul că nu oricui îi e dat să scrie bine cu aceste, în fond, delicate cuvinte. Pentru că potențialul lor poetic nu vine din rezistența la prejudecată
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
să facem din "estetizarea existenței" o caracteristică sigură a postmodernismului, trebuie s-o delimitam cît mai nuanțat cu putință de tendințele similare manifestate în decadentism și în modernism. Ce ne îndreptățește să afirmăm în trecere că liberalismul ar fi un apanaj al postmodernismului? E aici un exclusivism straniu. Nici relația necesară, organică, stabilită între postmodernism și democrație nu e pertinenta (din cauza aceluiași exclusivism). Prin ce texte, luări de poziții etc. ar putea fi considerați (cum crede Mircea Cărtărescu) autori precum Habermas
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
care, alcătuind un "jug de catifea", constituia un "centru de putere" mai mult sau mai puțin agasant. (N. Manolescu este exceptat, deoarece i se adresează în rândurile următoare o reverență.) Pe de altă parte "impostura" și "mediocritatea" nu reprezintă un apanaj al democratizării. Sunt reamintite cu bun-simț, "valurile de maculatură patriotardă ori cedând convenționalului din anii comuniști", "consecințele confruntării cu cenzura și, chiar în cazul scriitorilor notabili, impactul cenzurii interioare". Cu toate că veleitarismul persistă în forme înnoite, situația de azi nu e
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
mulțimea abordărilor, și ele practic inepuizabile. D-na Tupan se străduiește a accede la perspective dintre cele mai generalizatoare, totuși nelipsite de cristalizările unor structuri. încă eseistul și poetul victorian Matthew Arnold aprecia că libertatea neîngrădită, domnia bunului plac reprezintă apanajul "barbarilor", care, în vederile sale, n-ar fi decît "aristocrații", adică intelectualii ce refuză a se înregimenta unui spirit al timpului. Exercițiul de reflecție duce la o "legitimitate disciplinară", la o "disciplină colectivă", produse de un destin istoric. Peste ceea ce
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
după ce nu se sfiise să afirme despre Ceaușescu: ,O fi el comunist, dar e comunistul nostru!" De unde se poate trage concluzia că e contraindicat să spui vorbe de bine despre șefii bolșevici! Chiar după 1989, când comunismul românesc își pierduse apanajul de politică de stat, președintele Franței, Mitterand, n-a făcut altceva, arătându-și simpatia față de Ion Iliescu, decât să se aleagă cu porecla ,l'ami de l'assasin!" Un capitol dureros, frustrant, din istoria de aproape cincizeci de ani a
Postwar (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10938_a_12263]
-
bărbătește faptul că ideea salubrizării unui spațiu public din resursele și prin angajamentul unei persoane private le creează insomnii sau, și mai grav, le aruncă direct în coșmar bietele conștiințe bugetare, cei deprinși să monopolizeze, conform tradiției, nenumărate competențe ca apanaj al puterii, și-au revizuit spontan calificarea și au început să judece, cu instrumentele empirice ale unor esteticieni de ocazie, calitatea participanților și valoarea lucrărilor realizate de-a lungul celor patru ediții. Și pentru că orice confuzie mentală are o expresie
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]