16,557 matches
-
regimului juridic general al proprietății există semne de întrebare dacă acesta trebuia guvernat de prevederile Codului civil din 1864 și care era caracterizat prin: inalienabilitatea bunurilor proprietate publică; categoria bunurilor proprietate publică cuprindea toate bunurile afectate uzului public, iar stabilirea apartenenței unui asemenea bun la domeniul public era de competența exclusivă a instanțelor judecătorești; bunurile afectate unor servicii publice erau recunoscute ca fiind proprietatea publică aparținând domeniului public. Prin urmare, indiferent de premisa avută în vedere pentru evaluarea contextului juridic la
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
este, în principiu, una restrânsă. ... 6. Observând că nici Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare nu reține criteriul opiniei politice, art. 15 enumerând criteriile de discriminare astfel: rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau apartenența la o categorie defavorizată ori convingerile, sexul sau orientarea sexuală, Avocatul Poporului susține că, deși Parlamentul, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, are competență exclusivă în reglementarea măsurilor privind politica penală a statului, această competență nu este absolută
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
147 alin. (2) din Constituție, sub aspectul proporționalității regimului juridic sancționator. ... 13. În continuare. Curtea reține că prin Adresa nr. 2/2.525 din 22 martie 2022, secretarul general al Camerei Deputaților a trimis Curții Constituționale sesizarea privind neconstituționalitatea sintagmei „opinie ori apartenență politică“ cuprinsă în articolul unic din Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/20009 privind Codul penal. Sesizarea a fost formulată de un număr de 51 de deputați aparținând Uniunii Salvați România, în temeiul art. 146 lit. a) din
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
funcționarea Curții Constituționale, a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.636 din 22 martie 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 752A/2022. ... 14. În motivarea sesizării de neconstituționalitate, o primă critică a autorilor sesizării vizează faptul că sintagma „opinie ori apartenență politică“ din Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal aduce atingere prevederilor art. 30 din Constituție. Pornind de la premisa că, în jurisprudența sa (Decizia nr. 824 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale, legiuitorul trebuind să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, cu privire la noul criteriu introdus, “ opinie ori apartenență politică“, autorii sesizării susțin că acesta constituie o cenzură a libertății de exprimare, interzisă expres de Constituție. Mai mult, art. 30 alin. (7) din Legea fundamentală stabilește criteriile care circumscriu inviolabilitatea libertății de exprimare, criteriul „opinie ori apartenență politică“, introdus
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
opinie ori apartenență politică“, autorii sesizării susțin că acesta constituie o cenzură a libertății de exprimare, interzisă expres de Constituție. Mai mult, art. 30 alin. (7) din Legea fundamentală stabilește criteriile care circumscriu inviolabilitatea libertății de exprimare, criteriul „opinie ori apartenență politică“, introdus prin legea supusă controlului de constituționalitate neregăsindu-se printre acestea. ... 15. Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, care reprezintă actul normativ ce definește discriminarea, stabilește criteriile de discriminare, enumeră cazurile în care
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
drept contravenții și stabilește organul competent să constate răspunderea juridică și să aplice sancțiunile corespunzătoare, sancționează contravențional comportamentul public de instigare la ură și discriminare îndreptat împotriva unei persoane, a unui grup de persoane sau a unei comunități legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestora. Nu se regăsește aici și criteriul opiniei sau apartenenței politice. ... 16. Autorii sesizării invocă Decizia nr.
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
persoane sau a unei comunități legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestora. Nu se regăsește aici și criteriul opiniei sau apartenenței politice. ... 16. Autorii sesizării invocă Decizia nr. 561 din 15 septembrie 2021, în care Curtea Constituțională a reținut că „legiuitorul are îndreptățirea de a plasa protecția constituțională a valorii care nu intră sub incidența penalului în sfera răspunderii civile delictuale
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
sunt dintre cele mai grave. ... 17. În concluzie, autorii sesizării susțin că introducerea în legea penală a unui criteriu față de care să se considere că incitarea la ură, violență și discriminare ar constitui infracțiune, precum cel al opiniei ori apartenenței politice, „conduce la o adăugare nepermisă de Constituție, de natură a aduce o cenzură dreptului la liberă exprimare“. ... 18. O altă critică de neconstituționalitate vizează faptul că sintagma „opinie ori apartenență politică“ aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin.
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
discriminare ar constitui infracțiune, precum cel al opiniei ori apartenenței politice, „conduce la o adăugare nepermisă de Constituție, de natură a aduce o cenzură dreptului la liberă exprimare“. ... 18. O altă critică de neconstituționalitate vizează faptul că sintagma „opinie ori apartenență politică“ aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), în componenta sa referitoare la principiul previzibilității și clarității normelor, astfel cum a fost dezvoltat într-o bogată jurisprudență constituțională. Autorii sesizării susțin că Parlamentul nu își poate
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
Deciziei nr. 561 din 15 septembrie 2021 și care nu mai are nicio legătură cu scopul inițial al legii, respectiv punerea în acord a Codului penal cu Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008, introducerea criteriului suplimentar „opinie ori apartenență politică“ a îndepărtat legea de la finalitatea exprimată în expunerea de motive și a înglobat în sfera penală un domeniu care nu ar trebui să se regăsească acolo. Autorii obiecției susțin că, în România, situația socioculturală nu justifică a considera
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
de protecție juridică sporită prin introducerea unor reglementări penale care să incrimineze faptele de incitare la violență, ură sau discriminare. Deși se susține că textul incriminator de fapt îi protejează pe cei care exprimă opinii politice sau care au o apartenență politică, în realitate textul prezintă mai multe dezavantaje decât posibile avantaje prin aceea că admite că există o problemă gravă care are nevoie de reglementare și că îi expune pe membrii societății civile, pe jurnaliști, dar și pe politicieni la
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
fi considerate drept astfel de fapte. Or, o atare situație reprezintă ea însăși o încălcare a principiului egalității în fața legii și o formă de discriminare a altor categorii sociale în raport cu politicienii și cu cei care își manifestă apartenența sau opiniile politice, care sunt avantajați și protejați suplimentar de legea penală fără a exista o justificare convingătoare pentru aceasta. ... 20. Autorii sesizării susțin că, față de celelalte criterii (dizabilitate, infecție cu HIV etc.), criteriul opiniei și apartenenței politice este
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
își manifestă apartenența sau opiniile politice, care sunt avantajați și protejați suplimentar de legea penală fără a exista o justificare convingătoare pentru aceasta. ... 20. Autorii sesizării susțin că, față de celelalte criterii (dizabilitate, infecție cu HIV etc.), criteriul opiniei și apartenenței politice este fundamental diferit prin aceea că desemnează „o categorie de persoane esențialmente criticabile în orice țară democratică. Celelalte, dimpotrivă, se referă la oameni care nu este moral acceptabil să fie criticați pentru situația de vulnerabilitate în care se află
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
în orice țară democratică. Celelalte, dimpotrivă, se referă la oameni care nu este moral acceptabil să fie criticați pentru situația de vulnerabilitate în care se află“. Introducerea acestui criteriu, care nu constituie și nici nu poate constitui un criteriu de apartenență la „un astfel de grup“, în sensul Deciziei nr. 561 din 15 septembrie 2021, este de natură să încalce principiile și prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5). ... 21. Mai mult, neclaritatea dispozițiilor criticate „derivă inclusiv din faptul
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
față de ceva sau cineva“. ... 22. Prin urmare, autorii obiecției de neconstituționalitate consideră că Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale în ceea ce privește sintagma „opinie ori apartenență politică“. ... 23. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
manifestărilor de ură sau violență pentru motivele enumerate limitativ în forma adoptată de Parlament a art. 369 să fie protejate de norma penală, în vreme ce persoanele care sunt victime ale comportamentelor enumerate pentru alte motive (spre exemplu, opinia ori apartenența politică - motivul invocat de autorii sesizării de neconstituționalitate) să nu beneficieze de același grad de protecție, deși se află, de fapt, în aceeași situație juridică, fiind victimele unui discurs de incitare la ură, violență sau discriminare, bazat pe anumite caracteristici
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
violență sau discriminare, bazat pe anumite caracteristici definitorii ale acestor persoane. ... 25. Prin urmare. Guvernul nu consideră că este posibilă existența unui stat de drept în care discriminarea, incitarea la ură sau violență împotriva unei persoane pe motivul opiniei sau apartenenței politice a acesteia să fie permise, astfel că legea trebuie să fie clară și să interzică violența și discriminarea nu numai strict pe baza unor criterii uzitate prioritar în ziua de astăzi. În lumina celor decise de Curte prin Decizia
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. ... 29
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
normativ rezultat în urma reexaminării legii sunt prevăzute criteriile pe baza cărora se pot determina categoriile de persoane împotriva cărora se produce incitarea la violență, ură sau discriminare, și anume: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA. Prin urmare, fapta de incitare la violență poate avea ca temei doar aceste criterii, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte și
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
la 1 februarie 2014, în care elementul material al infracțiunii de incitare la ură sau discriminare avea un înțeles normativ determinat și determinabil prin prisma temeiurilor care generau ura sau discriminarea (rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA). ... 40. În continuare, Curtea constată că paragraful 6 din preambulul Deciziei-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
și xenofobie, definind criteriile de identificare a categoriilor de persoane împotriva cărora se poate produce incitarea la violență, ură sau discriminare, respectiv rasa, naționalitatea, etnia, limba sau religia, și a completat incriminarea cu „alte criterii“: gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, care pot fi considerate, de asemenea, drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte și care sunt susceptibile de a determina categorii de persoane împotriva cărora
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
infracțional al faptei și, în consecință, a răspunderii penale. ... 49. Sub acest aspect, Curtea observă că legea contravențională sancționează comportamentul public de instigare la ură și discriminare îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia (art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
politice pe care cetățenii și le pot manifesta liber. Mai mult, dispozițiile art. 40 alin. (1) din Constituție prevăd dreptul fundamental de asociere, în virtutea căruia cetățenii se pot asocia liber în partide politice, opțiunea pentru un anumit partid determinând apartenența lor politică. Așa fiind, Curtea constată că atât opiniile politice ale persoanei, cât și apartenența ei politică sunt protejate constituțional. Or, potrivit art. 1 alin. (1) din Constituție, drepturile și libertățile cetățenilor, în general, și pluralismul politic, în special, reprezintă
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
1) din Constituție prevăd dreptul fundamental de asociere, în virtutea căruia cetățenii se pot asocia liber în partide politice, opțiunea pentru un anumit partid determinând apartenența lor politică. Așa fiind, Curtea constată că atât opiniile politice ale persoanei, cât și apartenența ei politică sunt protejate constituțional. Or, potrivit art. 1 alin. (1) din Constituție, drepturile și libertățile cetățenilor, în general, și pluralismul politic, în special, reprezintă valori supreme în România și sunt garantate. Garantarea lor nu se poate realiza decât prin
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]