1,153 matches
-
nobililor". Un astfel de roman este și L`ecole des filles ou la philosophie des dames, al cărui subiect se bazează pe dialogurile imaginare dintre Susanne și Fanchon. Tonul este intim, iar cei doi protagoniști se adresează unul altuia cu apelativul„vere“. Libertatea limbajului a făcut probabil deliciul cititorilor secolelor trecute:„Fanchon: Vara mea, este ciudat: de când Robinet s-a culcat cu mine, și după ce am văzut și am simțit lucrurile, examinând motivele, tot ce mi-a spus înainte, despre asta
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
vedere terminologic cer o definire specifică. În literatura despre rușii lipoveni s-a oscilat între denumirea acestora drept minoritate etnică, grup etnic și comunitate etnică. Din perspectiva noastră comunitaristă, preferința este pentru cea din urmă. Mai mult, comunitatea care capătă apelativul etnic se distinge de alte comunități etnice printr-un mod de viață particular, determinat de atribute etnice, lingvistice, religioase și comportamentale. Pentru lipoveni în mod particular, markerii acestui tip de comunitate se conturează din perspectiva religiei, care exprimă relația dintre
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
speranță de viață? - Anii pe care cineva crede că i-ar mai avea de trăit. Și fără nici o introducere mi-a mai plasat o întrebare încuietoare... - Bubu, (când vrea să se alinte și să-mi câștige bunăvoința mă dezmiardă cu apelativul Bubu) de ce când stăm noi de vorbă îmi povestești mai mult despre ce a fost? - Trecutul este singura certitudine pentru mine. L-am trăit și am rămas cu amintiri plăcute și mai puțin plăcute. Amintirile mă ajută să parcurg prezentul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de persoane. O Îmbinare de tipul copiii Radului este astăzi decodabilă numai pentru că Radu circulă exclusiv ca nume de persoană, altfel fiind ieșită din uz. Dacă Înlocuim Radu cu Ciobanu, Croitoru sau orice nume care circulă și cu valoare de apelativ, lucrurile se schimbă: sintagma copiii ciobanului trimite la altă realitate decît copiii lui Ciobanu, hotărîtoare fiind poziția articolului. Mai important este aici caracterul tradițional al numelor de persoane, văzute din perspectiva legăturilor ce se stabilesc În timp Între colectivitatea umană
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Sfîntul Dumitru, SÎnvăsîi și Sfîntul Vasile etc. Apariția celor două variante se datorește puternicei inerții care domină limbajul popular. A apărut Însă și o a doua delimitare Între numele popular și cel ecleziastic, datorat tratării numelui de persoană ca orice apelativ din limbă, supus acelorași modificări produse În rostire. În timp ce biserica a menținut pronunțări vechi precum Gheorghie, Vasilie, Dimitrie, rostirea populară a aplicat legea minimului efort și numelor de persoane, rezultînd variantele Gheorghe, Vasile, Dumitru. Varianta Dimitrie poate fi considerată variantă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
acordat. Singura persoană care Își permite să folosească un hipocoristic este Natalia Chirilovna, singura cu care Smaragda a putut lega relații prietenești, căreia și Smaragda i se adresează cu diminutivul Natalița. Iar hipocoristicul acesta este tot rusesc, Dusea, ca și apelativul care Îl Însoțește: tiotia Dusea. Cu celelalte persoane diminutivele sau alte forme hipocoristice lipsesc din formele de adresare ale Smaragdei Theodorovna, provocînd o reacție similară din partea acestora. Este foarte interesantă formula folosită de Tania, soția lui Vania, fie că i
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
etapă a decolării, patru aprobări: pentru pornirea motorului, pentru rulaj, pentru intrarea la pistă și pentru decolare. În consecință, enunțul produs de 326, face parte dintr-o schemă mentală familiară lui. În momentul În care a receptat, prin mijloace radio, apelativul Startule, schema logică memorată a procesului de decolare a Început generarea enunțului stereotip pentru prima aprobare: Sunt ... , aprobați decolarea. Substantivele În discuție, cărora le lipsesc, În forma de suprafață a enunțului, predicatele, sunt așezate, automat, de către interpret, În forme propoziționale
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aflați În aer, asupra faptului că trebuie respectate, ad litteram, instrucțiunile și regulamentele de desfășurare a activității de zbor - inclusiv de către comandantul unității. Forma canonică, instituțională a enunțului său este menită să contrasteze cu aspectul deviant, informal al enunțului comandantului. Apelativul Măi ... nu este o formulă de Începere a unei convorbiri radio standard; În afara oricăror alte posibile interpretări, el transmite, În acest context, o „instigare” la dezordine, la insubordonare, la nerespectarea standardelor, la ieșirea din circumstanțele firești ale activității În care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mai mult în poeziile sale decât în celelalte opere. Multe dintre versuri se referă la artă și la greutățile pe care le‑a întâmpinat în realizarea acesteia sau la filosofia neoplatonică și la relațiile interpersonale. Michelangelo își merită într‑adevăr apelativul de di‑ vin așa cum 1‑a numit poetul renascentist Ludovico Ariosto 12. Anul 1547 a fost pentru Michelangelo un an decisiv, an în care Vittoria Colonna a trecut la cele veșnice; după cum mărturisește Condivi 13, Miche‑ langelo a fost înmărmurit
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
trebui să renunțe: de exemplu, în loc de formula canonică, pe linia tradiției patristice, a fraților creștini, marcă esențială a monahismului ortodox, unii clerici optează pentru o adresare improprie, frizând de-a dreptul cacofonia: credincioși creștini, ca și cum ar exista și credincioși necreștini. Apelativul frați creștini este în duhul comunitar și comunional al Bisericii lui Hristos, unde laicatul și clerul formează unitatea de foc a creștinismului. Actualitatea predicii ortodoxe trebuie să se centreze, din punct de vedere al moralei creștine, pe condamnarea fără echivoc
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
omului de a influența în bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică". Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de Ursitoare, românii fiind singurii neolatini care n-au mai păstrat pentru aceste reprezentări mitologice apelative derivate din vocabulele latine Fatae sau Fatum. Importanța acțiunii pe care o împlineau a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede în evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, în acord
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, în acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate în parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
le); b) termeni de rudenie: mamă, tată, surioară, mătușă (valorificați și în adresarea inversă - de exemplu, mama i se adresează copilului/unei persoane apropiate folosind termenul mamă); 3) nume generice de persoană, marcînd relațiile interpersonale în plan general - așa-numitele ,,apelative passe-partout" domnule, doamnă, domnișoară și,,termenii de înrudire secundari": fată, băiat, fecior, bărbat, copil(ă), creștin, moș, babă - și în plan particular: prieten(ă), amic(ă), coleg(ă), vecin(ă); 4) nume de profesii, funcții, titluri de diferite tipuri (nobiliare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
printr-o fixare progresivă, au ajuns la starea aceasta. Se poate astfel vorbi de suspendarea sensului în cazul numelor proprii, fiindcă producerea sensului poate fi însoțită de o reactivare a sensului etimologic. Alegerea unui nume propriu în cadrul unei paradigme de apelative, clasamentele sociale și cunoștințele despre individul căruia i se asociază și categorizarea individuală constituie mărci ale semnificației lui. V. antonomază, categorizare, nominație, semnificație. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. RN O OBIECȚIE. Din punctul de vedere al conținutului, obiecția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mijloace mai formale și mai sistematice, presupune clarificarea termenului de "trăsătură”, la care ne vom opri în cele ce urmează. Avem nevoie de un demers "de la bază la vîrf”, de o notificare a dovezilor ce se acumulează pentru a justifica apelativul unei persoane: "atletică” sau "muzicală” sau "morbidă”. Dar, mai întîi, și schematic, voi menționa o abordare explicită "de la vîrf spre bază”, modelul de erou al lui Greimas (1966). Bazîndu-se pe schematizarea intuitivă, el rămîne valabil ca punct de pornire pentru
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
liste, există de asemenea și formațiuni care participă la alegeri și care nu sunt (înscrise ca și) partide politice. Acestea sunt Uniunile minorităților naționale 28. Formula de uniune a fost acreditată, pe lângă cea de partid, în perioada postcomunistă. Cele două apelative constituie majoritatea denumirilor folosite de către competitorii electorali: 58 din 71 în 1990, 63 din 79 în alegerile ținute în România după 1989 nu a fost câștigată de către o formație politică intitulată partid ori uniune: la primele două alegeri a ieșit
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
utiliza în mod veritabil distincția anticomunistă a postdizidenței versus postnomenclatura nemărturisită? Aceasta e întrebarea care ni se pare esențială în vederea utilizării acestei distincții la nivelul articulațiilor dintre partide. Considerăm că dacă termenul preluat de la Daniel Barbu este mai potrivit, în schimbul apelativul de "anticomunist" este destul de ambiguu întrucât presupune un maniheism care nu este efectiv, prezența foștilor membri ai Partidului Comunist Român (PCR) nefiind semnalată doar pe un singur versant. Sigur că la nivelul liderilor politici ai primilor ani de după 1989, FSN
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ca nume de persoană, altfel fiind ieșită din uz <footnote Prezența ei în unele creații folclorice nu-i schimbă caracterul arhaic, dar înlesnește decodarea. footnote> . Dacă înlocuim Radu cu Ciobanu, Croitoru sau orice nume care circulă și cu valoare de apelativ, lucrurile se schimbă: sintagma copiii ciobanului trimite la altă realitate decît copiii lui Ciobanu, hotărîtoare fiind poziția articolului. Mai important este aici caracterul tradițional al numelor de persoane, văzute din perspectiva legăturilor ce se stabilesc în timp între colectivitatea umană
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de stabilit din cauza necunoașterii sensului apelativului din care provin“ (p. 315). footnote> . Numele de persoane formate de la cuvinte autohtone păstrate (baltă, buză, copil, mazăre, mînz etc.) nu pot fi considerate ca păstrate de la traco-daci, pentru că nu se poate stabili cînd apelativul a devenit nume propriu. În timpul ocupației romane populația băștinașă a trecut destul de repede la sistemul onomastic roman <footnote Vezi Domnița Tomescu, Nume de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers enciclopedic, București, 2001, p. 20 - 21. footnote> , latinizînd propriile nume
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Sfîntul Dumitru, Sînvăsîi și Sfîntul Vasile etc. Apariția celor două variante se datorește puternicei inerții care domină limbajul popular. A apărut însă și o a doua delimitare între numele popular și cel ecleziastic, datorat tratării numelui de persoană ca orice apelativ din limbă, supus acelorași modificări produse în rostire. În timp ce biserica a menținut pronunțări vechi precum Gheorghie, Vasilie, Dimitrie, rostirea populară a aplicat legea minimului efort și numelor de persoane, rezultînd variantele Gheorghe, Vasile, Dumitru. Varianta Dimitrie poate fi considerată variantă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
acordat. Singura persoană care își permite să folosească un hipocoristic este Natalia Chirilovna, singura cu care Smaragda a putut lega relații prietenești, căreia și Smaragda i se adresează cu diminutivul Natalița. Iar hipocoristicul acesta este tot rusesc, Dusea, ca și apelativul care îl însoțește: tiotia Dusea. Cu celelalte persoane diminutivele sau alte forme hipocoristice lipsesc din formele de adresare ale Smaragdei Theodorovna, provocînd o reacție similară din partea acestora. Este foarte interesantă formula folosită de Tania, soția lui Vania, fie că i
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
gândul la Rousseau, fără îndoială) l-a așezat sub semnul Luminilor, al universalismului naturii umane, al demnității, libertăților și drepturilor omului, al raționalismului; numele de familie, Askenasy, semnifică un întreg destin colectiv, întâlnirea comunitară cu Tradiția și Istoria; în fine, apelativul simplu, Jean, folosit în viața curentă, ne readuce în sfera individualului, singura în care putem căuta legitim un specific ireductibil, rezultat din interacțiunile complexe ale tuturor determinațiilor și contextelor vieții unui ins, de la steaua sub care se naște (în sens
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
lui Ion Zelinski, cu ascendență poloneză, profesor de liceu într-un mic oraș moldav. Născut în 1899, Cornelius Zelinski devine Corneliu Zelea Codreanu trei ani mai târziu, când tatăl său și-a schimbat numele, adăugându-și-l pe Codreanu un apelativ bine ales, amintind de pădurile montane atât de dragi românilor. În familia sa avea să găsească o ambianță mistică și mitologică. Unul dintre frații săi se numea Decebal, un altul Horia. El însuși primise numele Cornelius, ca și primul soldat
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Însă aceeași secvență cei de alături se opresc din joc, fără motiv, mă opresc și eu, mă uit, iar colonelul, cu un zâmbet larg, excesiv de amabil, adaugă: - Și... doamna Cristinel?!... - A, prietena mea, am răspuns eu, uimit că Îi știe apelativul cu care o strigam doar eu - dar câte nu știau ei?! -, ei bine, ea a obținut o bursă și mai Întârzie câteva luni, am mințit eu. - Aha, a dat fals Înțelegător din cap colonelul, a zâmbit larg, a salutat Încă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
regresivă către unitatea primordială, increatul barbian este expresia nostalgiei poetului pentru paradisul pierdut care poate fi recuperat doar printr-o mișcare regresivă ce devine posibilă numai prin ritm perceput de poet ca fiind esența universului. Supranumit de către poet și El-Gahel, apelativ cu rezonanță mitică în care criticul Theodor Codreanu recunoaște anagrama numelui primei iubiri a acestuia Helga -, increatul barbian poate fi înțeles și ca expresie a iubirii primordiale care stă la baza originii lumii: iubirea divină. Chiar și ideologia politică barbiană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]