1,068 matches
-
comune. În pădure încă mai trăiesc porci mistreți, lupi, vulpi, dihori, iepuri și căprioare, cele din urmă de multe ori fiind acuzate de distrugerea culturilor din preajma pădurii. Sătenii cresc vite, porci și păsări, iar unii dintre ei se ocupă cu apicultura. În afara satului a fost amenajată în jurul anului 1980, o crescătorie de fazani, care astăzi însă nu mai există. În vestul satului se află iazul Aroneanu, alimentat de râurile Ciric și Șorogari. Având o suprafață de 70 ha, acesta comunică cu
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
în cartea sa din anul 1844 că a găsit la fața locului patru calugări georgieni și o femeie, o slujnică bătrână.Un episcop anglican care a vizitat locul in acea perioadă a menționat că mănăstirea se întreținea, între altele ,din apicultură și din niște moșii în Georgia, care nu furnizau decât venituri minimale (12,000 piaștri pe an) După spusele unui alt vizitator, Ritter, în mănăstire se aflau 3-4 călugări georgieni în frunte cu un arhimandrit. Dupa mijlocul secolului al XIX
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]
-
și sunt folosite și în ziua de astăzi, dar unele au răspuns necunoscut. Există și versuri scurte scrise pe marginea manuscriptelor, care dau sfaturi practice. De exemplu, sfaturi ca să nu-ți moară animalele, ce trebuie făcut dacă nașterea este întârziată, apicultură etc. Cel mai lung este cunoscut sub numele de "Nine Herbs Charm" („Efectul miraculos al 9 plante medicinale”). și este probabil de origine pre-creștină. S-au păstrat și o serie de poezii mnemonice compuse pentru învâțatul pe dinafară a unor
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
afaceri este dată de solul argilos, care poate fi exploatat; se pot amenaja fabrici de materiale de construcții; pomicultura poate aduce venituri semnificative dacă se fac investiții în amenajarea unor centre de prelucrare a fructelor; zona este favorabilă pentru dezvoltarea apiculturii. La alegerile din 2012, Liviu Lazarciuc a fost ales primar. Muzeul Pipaș. În comuna Bocicoiu Mare, situată la câțiva kilometri de Sighetu Marmației, se găsește o interesantă colecție, proprietate a familiei Pipaș. Nicolae Pipaș s-a născut în data de
Comuna Bocicoiu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/310635_a_311964]
-
de 500 - 700 mm anual. Flora meliferă de bază o constituie masivele de salcâm, care asigură culesul principal urmat de culturile agricole de leguminoase, bostănoase, plante medicinale și aromatice). Caracterul intensiv al agriculturii din această zonă scoate în evidență importanță apiculturii în principal ca factor polenizator în realizarea de producții sporite la culturile agricole entomofile și secundare pentru producția de miere.
Zona bioapicolă din Câmpia de Vest () [Corola-website/Science/309117_a_310446]
-
utilaje agricole performanțe( se mai utilizează încă utilaje agricole tractate de animale); - Suprafață cultivata cu legume este de 28 ha, fiind oportune investițiile în amenajarea unor sere și solarii; - Salcâmii, teii, bogată și diversificata floră spontană, oferă condiții pentru dezvoltarea apiculturii. Există în comuna 160 de familii de albine, numărul acestora putând crește în condițiile dotării cu un centru de colectare, prelucrare și valorificare a produselor apicole; - Suprafață disponibilă pentru amenajarea unor liveri de pomi fructiferi este de 37 ha, alte
Comuna Făurești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302021_a_303350]
-
se găseau următoarele: «A se cerceta proprietățile apelor, solurilor, modurile de prelucrare a terenurilor agricole, situația în care se află agricultura, bolile răspândite printre oameni și animale și a se căuta metode pentru tratarea și profilaxia lor; a se cerceta apicultura, sericicultura, creșterea vitelor și, mai ales, a oilor.După aceasta, a se concentra atenția pe bogățiile minerale și pe calitatea apei minerale, pe cultura, meșteșugurile fiecărei provincii, pe flora, fauna, forma și structura munților și, în sfârșit, pe toate ramurile
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
Burjuc este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Comună Burjuc găzduiește 2 biserici de lemn în satul Tisa și Glodghilesti. Este străbătut de răul Mureș. Ocupația populației este apicultură și agricultură în special. În satele Tătărăști, Burjuc și Tisa se păstrează cu sfințenie toate obiceiurile. Burjucul este un sat așezat într-o zonă cu dealuri unde este străbătut de răul Mureș. Satul se află așezat la aproximativ 40 km
Burjuc, Hunedoara () [Corola-website/Science/300541_a_301870]
-
sa pentru a-i da un semnal lui Holmes că spionul era singur în casă și că drumul era liber. După ce se retrăsese din activitate în 1897 (după cum fusese anunțat în "Cea de-a doua pată") pentru a se dedica apiculturii, Sherlock Holmes a dus o viață retrasă printre albine și cărțile sale la o mică fermă din South Downs. El a scris în acest timp cartea "„Practical Handbook of Bee Culture, with Some Observations upon the Segregation of the Queen
Ultima reverență (povestire) () [Corola-website/Science/325509_a_326838]
-
și mai multe persoane. Economia în sat o alcătuiesc agenții economici, exportul mărfurilor agricole și industriale, importul materiei prime, legăturile cu satele vecine, comerțul intern și extern realizat între cetățeni. În sat se dezvoltă proprietatea privată în ramurile: viticultura, pomicultura, apicultura, precum și sectorul zootehnic — creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor ș.a. În ultimii 15 ani populația cultivă legume în sere, roșiile crescute fiind comercializate la piețile din țară, precum și vândute agenților intermediari, ce le exportă în Belarus. Satul se mândrește cu meșterițele populare
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
lui Anton și Rosine Mendel și a avut o soră mai mare și una mai mică. Trăiau și lucrau la o fermă aflată de circa 130 ani în posesia familiei Mendel. De mic, Gregor își ajuta părinții la grădinărit și apicultură. Înclinațiile pentru cercetare au fost remarcate de preotul satului, care l-a încurajat să urmeze studiile superioare. Astfel, după absolvirea, în 1840, a gimnaziului din Troppau, Mendel este înmatriculat la Institutul de Filozofie din Olmütz (Olomouc). La recomandarea profesorului de
Gregor Mendel () [Corola-website/Science/312544_a_313873]
-
Ocupația de bază a lipovenilor, de-a lungul timpurilor, a fost agricultura în care cultura mare de grâu, porumb, mei, orz, struguri și ulterior, floarea soarelui au fost predominante. Daca ținem cont de poziția aleasă de intâistătăori nu putem omite apicultura, dar nici prelucrarea lutului, aflat din belșug în Dealu Robului și dovedită de produsele ceramice descoperite sau fabricate în secolul trecut. Creșterea animalelor a fost o ocupație permanentă. În anul 1932 Administratia Domeniilor Regale a pus în funcțiune o secție
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
de dansatori bărbați ai ansamblului folcloric din Jăvreni, al doilea din stînga este Ion Teodor Tatarovici, absolvent a două facultăți (teologie și agricolă) a Universității din Iași. Printre îndeletnicirile gospodarilor satului un loc de cinste îl avea creșterea vitelor, agricultura, apicultura, pescuitul și împletitul loziei. În 1940 au năvălit „eliberatorii”, aducând cu ei pe vârful baionetelor socialismul stalinist sângeros. A început o viață „nouă”: locuitorilor gospodari din Jăvreni le-au confiscat averea și pe o bună parte din „culaci” i-au
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
arhivă ca sat locuit de țărani (categorie socială de agricultori, juridic liberi dar fără pământ în proprietate) și număra 39 gospodării, Șeptelul de animale: 9 cai, 90 boi, 65 vaci, oi - lipsă. Se cultivau în special cereale, pomicultura, viticultura și apicultura nu se practicau. Moșia satului constituia 3800 desetine terenuri agricole, cu productivitate la desetină (1 desetină = 1,09 ha) semănat/cultivat: grâu - 6/60 chile (1 chilă = 4,57 hectolitri), secară - 5/50 chile, orz - 2/180 chile, porumb - 4
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
cu mijlocul secolului al XIII-lea, mai precis cu Alexandr Nevski, conducătorii Novgorodului au fost aleși doar din rândul cnejilor din Vladimir. Economia Republicii Novgorodului era bazată în principal pe agricultură - cultivarea pământului și creșterea animalelor - dar și pe vânătoare, apicultură și pescuit ocupații complementare ale țăranilor. Pe țarmul Golfului Finlandei erau exploatate mine de fier. La Staraia Russa și în alte câteva localități erau exploatate saline. Cultivarea inului și a hameiului avea de asemenea mare importanță. Novgorodul exporta în alte
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
regat și din Ardeal. Satul se află la cca 4 km vest de Comuna Dorobanțu (DN 222-Topolog-Cerna). Denumirea „Meșteru” din 1963 este traducerea toponimului turcesc. Locuit în exclusivitate de români care se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor domestice și apicultură. Are Școală și Biserică. Este situat pe versanții unui pârâu ce izvorăște din estul satului și care curge sinuos spre Dorobanțu, apoi, „șiret” se întoarce spre vest revărsându-se, pe lângâ Pecineaga, în Dunăre. Biserica, zidită de localnici prin anii1920-27
Meșteru, Tulcea () [Corola-website/Science/301850_a_303179]
-
cele două povestiri (cealaltă fiind "Aventura soldatului alb ca varul") narate de însuși Sherlock Holmes și nu de doctorul Watson. În 1907, Sherlock Holmes își petrece timpul retras la o căsuță din comitatul Sussex (în sudul Angliei) unde se consacră apiculturii. Nu departe de locuința sa se află o școală pregătitoare denumită "The Gables", iar Holmes s-a împrietenit cu Harold Stackhurst, directorul stabilimentului educațional. Într-o dimineață însorită, pe când se plimba de-a lungul falezei, Sherlock Holmes se întâlnește cu
Coama leului () [Corola-website/Science/325234_a_326563]
-
meșteri populari, care țes covoare, brodează, prelucrează lemnul, împletesc în lozie, prelucrează tabla. Cămin cultural (renovat): activează șapte grupuri artistice, dintre care patru au titlul Model . Gospodăria țărănească Vasile Turtureanu: crește prepelițe, comercializează ouă de prepelițe și carne de prepeliță. Apicultură. Mai multe familii de prisăcari Soții Iurie și Mariana Turtureanu preconizează construcția unui muzeu al albinăritului. În localitate activează clubul de fotbal FC Spicul Chișcăreni, care din sezonul 2015-2016 evoluează în Divizia „A”, eșalonul secund al fotbalului moldovenesc. Un anumit
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
pirul, coada calului, pelinul urzică, traista ciobanului, troscotul, trei frați pătați, urzica moartă roșie, bolbura rostopasca, acestea fiind folosite atât în medicina tradițională cât și în terapeutica modernă. În afară de aceste plante există plante melifere care favorizează dezvoltarea în zonă a apiculturii. Ciupercile comestibile întâlnite frecvent pe locuri umbroase din păduri și terenurile îngrășate cu gunoi de grajd sunt mânătarca, ciuperca de bălegar, bureții, ciuciuletele, sbârciogul. În zonă pasările și animalele sălbatice sunt numeroase, prezentând un interes cinegetic. Atrase de hrana abundentă
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
raionala. La recensământul din 2004, sătul avea o populație de 2,507 locuitori. Prima mențiune a satului datează cu anul 1632. O biserică de lemn a fost contruită aici în anul 1793 și reconstruită mai tarziu, în 1819. Agricultură, vinificația, apicultură și creșterea porcilor vietnamezi reprezintă sectoarele de bază în dezvoltare comunei. Prima atestare documentara a satului datează cu anul 1632, arheologii însă au descoperit în localitate urmele unei vetre umane cu o vechime de 6000 de ani. Tot aici a
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
Biserică de lemn a fost ridicată în 1793. În 1819 meșterul Chirică a construit o biserică nouă de lemn pe locul celei vechi. Hramul satului se ținea de sărbătoarea Sf. loan Gură de Aur. Sătenii se îndeletniceau cu agricultura, viticultura, apicultură, comercializînd în cantități mari miere pe piața locală. Între anii 1836-1850, 28 de familii din acest sat s-au strămutat în Bugeac, la Carabetovca, unde după strămutarea tătarilor din Bugeac urmau a fi valorificate pămînturile. Recensămîntul din 1859 numără în
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
ucraineni, 0.48% - ruși, 0.08% - bulgari, 0.12% - polonezi. La acelasi recensămînt au fost înregistrate 794 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane. În prezent economia localității se bazează pe agricultură, vinificație, apicultură și creșterea porcilor vietnamezi, dar în mare parte și pe transferurile bancare făcute de rudele celor plecați la muncă în străinătate. Biserică ortodoxă contruită în 1903, îmreuna cu parcul școlii reprezintă atracțiile antropice cheie ale localității, la care se alătură
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
în ziua de 26 octombrie. Negeia satelor Marga și Șiroca este Ispasul, în ziua de 17 mai. Numele satului de reședință Godeanu ar veni după spusele localnicilor de la Godin, un strămaoș căra s-ar fi ocupat cu creșterea vitelor, cu apicultură, pomicultura. Ciobanul Godin ar fi avut 5 copii pe nume Godin, Dragomir, Mladin, Nicolae și Gheorghe. Astfel numele acestora sunt cele mai frecvente nume de familii care se găsesc în Godeanu : Godin, Dragomirescu, Mladin, Nicolaescu și Gherghinescu. Din spusele bătrânilor
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
lemn din Frătăuții Noi, unde a slujit între anii 1884-1896. La Frătăuții Noi, preotul Iraclie a fost și învățător; el a organizat la școala din sat cursuri de industrie casnică, de împletituri (din nuiele, papură, paie ori pănuși) și de apicultură. El a criticat politica antiromânească a episcopului Eugenie Hacman care îi învinuia pe unii preoți de iredentism românesc pentru a-i discredita în ochii guvernului austriac. În 1893 a fost numit exarh arhiepiscopal, iar în 1895 egumen al Mănăstirii Putna
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
(n. 11 februarie 1896 - n.17 februarie 1987) a fost unul dintre fondatorii apiculturii moderne din România. S-a născut la Chițcani comună Puntișeni județul Tutova, actualmente Chițcani comună Costești jud.Vaslui, fiind fiul lui Lazăr Hristea arendaș al moșiei Chițcani. Dragostea pentru albine a prins-o încă de la vârsta de 14 ani de la
Constantin Hristea () [Corola-website/Science/322098_a_323427]