KorAP: Find »[drukola/base=aplicativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...170 >

4,229 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

fortuite: fie nu are partener sau este solicitat pentru consiliere sau management sau are normă didactică compozită sau trebuie să lucreze cu adulți-factori educaționali sau își asumă și contribuții științifice prin cercetare-acțiune prin alte abordări. 1.6.2. Diversitatea posibilităților aplicative Alternativa metodologică exprimă în esență altă abordare față de educația tradițională sau convențională sau standardizată și se referă la numeroase variante de modelare, aplicații din diverse perspective implicate în conceperea și rezolvarea educației. Practic, aproape orice problemă a educației tradiționale își

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
în stabilirea obiectivelor și în alegerea metodelor folosite de către educați, sub îndrumarea educatorului, ele devenind alternative de organizare, desfășurare. Fiind reluate în contextul paradigmei precizate, acum pot fi doar enunțate cele șapte categorii de teorii ale învățării care oferă câmp aplicativ alternanței metodologice: teoriile asupra înțelegerii, teoriile învățării prin rezolvarea de probleme, teorii ale construcției învățării în grup în situații formale sau nonformale, teorii asupra implicării operațiilor superioare ale gândirii critice, diversificarea prin combinarea diferitelor teorii, teorii asupra proiectării învățării în

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
obiective, conținuturi, resurse, strategii, experiențe, rezultate, atitudini, motivații) și pe o perioadă anume de verificare a eficienței sale, afirmându-se apoi alte combinații. Și o altă nuanță a valorii acestui principiu se afirmă: alternanța cere o nouă competență cognitivă și aplicativă, managerială flexibilitatea, bazată pe rapiditatea recunoașterii valorii unor situații, contexte, educați, strategii și pe alegerea oportună, de calitate a unei abordări, soluții, care să determine conturarea unui proiect acțional, metodologic bazat pe succes. Flexibilitatea este atunci corelată cu paradigma alegerii

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
date în conținutul curricular), • progresiv, să fie inclusă desfășurarea proceselor, experiențelor de învățare cerute pentru formarea priceperilor, abilităților și cunoștințelor, • în același mod, să fie amplificată și construcția lor prin integrarea experiențelor de învățare, exersarea competențelor și consolidarea la nivel aplicativ a celor cunoscute, • apoi în vârful piramidei să apară demonstrații finale, verificarea performanțelor obținute, continuarea dezvoltării prin reglare, autoreglare. Doar că acest model de organizare a procesului formării, inclus în dezvoltarea complexă a personalității educatului, poate fi extins de-a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
declarative), să caracterizezi o situație, să ai proceduri de bază achiziționate (cunoștințe procedurale), ca apoi să le poți mobiliza prin combinații variate în situații noi, complexe date (și nu se confundă cu simple aplicații, transferuri). Toate acestea devin instrumente intelectuale, aplicative care intră în cultura de bază și care apoi sunt mobilizate în situații noi de rezolvat, unde educatul le selectează, le organizează, le structurează pe cele necesare rezolvării noi și își dovedește astfel competența. Reciproc, astfel are loc și o

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
vieții reale ulterioare etapei de formare. Acest sens al paradigmei formării competențelor ar trebui acceptat în curriculum și verificat în rezolvarea de situații problematice, critice, complexe, iar nu cel simplist al învățării cunoștințelor procedurale, al abilităților, capacităților specifice unui domeniu aplicativ și demonstrabile în situații comune prin transfer în mediu. Potențialul superior al educatului atunci, ca semnificație a umanizării sale în sensul noilor așteptări, trebuie să fie mesajul paradigmei în discuție pentru acțiunea, practica reală a complexității educației versus sensul paradigmei

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
un interlocutor, a transmite un mesaj). 3.5. Condiții de implementare Pornind de la acest model de proiect conceptual general, ca aplicare a paradigmei actuale a curriculumului centrat pe competențe, promovat la nivel de BIEF, M. Miled (2005) propune un proiect aplicativ de concepere a curriculumului centrat pe competențe, fundamentat multiși interdisciplinar, care să faciliteze formarea capacităților transversale, ca obiective generale, prin integrarea achizițiilor învățate. Desigur că un asemenea proiect de curriculum prescris va deveni un curriculum real dacă va fi adaptat

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de curriculum prescris va deveni un curriculum real dacă va fi adaptat la dimensiunea socioculturală și economică a mediului pedagogic, la dimensiunea metodologică marcată de practici și tradiții anterioare în acesta, de sensurile conceptelor specifice înțelese și asimilate potrivit contextului aplicativ, de potențialul educatorilor și a celorlalți parteneri în acceptarea și implementarea lui. Pe acest fond pregătitor, M. Miled face o precizare importantă de natură constructivistă: curriculumul centrat pe competențe, pe experiențe de rezolvare facilitate în variate contexte reale, nu înseamnă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
efectuarea de reflecții proprii ca viitori educatori (în raport cu competențele, cu alternativele de soluționare a problemelor, situațiilor). Astfel pot fi mobilizate în practică diferite tipuri de cunoștințe pedagogice, dacă nu mai este limitarea la însușirea lor în sens declarativ sau simplu aplicativ, ci se procedează și la "transpoziția lor pragmatică" și experiențială, în noile situații profesionale viitoare. Putem exemplifica cu un model astfel elaborat, de programă curriculară, pentru o unitate de învățare, în cadrul experimentului menționat, privind formarea competențelor studentului-viitor profesor constructivist, chiar

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Environment, Paradigm Centered on Learning, Learner-Centered, Learner-Centered Schools, Learner-Centered Instruction, Learner-Centered Approach, Learner-Centered Teaching, Learner-Centered Curriculum, Learner-Centered Assessement, Learner-Centered Education, Learner-Centered Classroom, Learner-Centered Mentoring Paradigm, Learner-Centered Leadership) nu reflectă decât interesul teoretic și practic față de această schimbare de paradigmă, dimensiunile aplicative multiple, aria de cuprindere a problematicii, ca și nevoia modificării metodologiei de lucru a educatorului, a educatului, a modului lor de interacțiune, într-un context pedagogic și el reconceput. Ele reflectă sensul unui sistem de acțiuni cu note comune, care

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
încercări de transformare a informațiilor și a experiențelor cunoscute în elemente de nouă creație, • verificarea accesului la noi texte, situații, proiecte autentice din realitate, • asumarea unor anumite responsabilități, inițiative în clasă sau în afara ei, • efectuarea în comunitate de noi experiențe aplicative, de cunoaștere sau sociale, culturale, practice. Ca element de context, este pusă în discuție abordarea constructivistă a învățării, unde domină procesul cunoașterii directe și experiența de construcție a înțelegerii. Mediul pedagogic, contextul autentic și relevant chiar în clasă devine atunci

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
atenție conținutului, dar și proceselor învățării, mediului favorabil acesteia, procedurilor proprii. • Mediul este colaborativ, cooperativ, suportiv pentru sarcinile problema tizate. • Educatorul devine model de expert în cunoașterea științifică: cum folo • Educații învață alcătuind liste, rezumate, luând notițe, rezolvând independent sarcini aplicative date, în spirit competitiv. • Metodele sunt bazate pe transmiterea prin explicație, expunere, demonstrație. • Apelul la dominarea lecturii, utilizării manualului și a altor auxiliare. • Educatorul folosește ca metode de predare dominante lectura și expunerea, pentru a transmite informații, modele, reguli. • Predă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Un curriculum specific constructivist, centrat pe formarea competențelor nu poate fi împlinit fără o metodologie adaptată principiilor și obiectivelor acestuia. În funcție de stadiul cercetărilor, al explicării esenței proceselor și mecanismelor implicate în învățarea constructivistă, au evoluat și abordările teoretice și apoi aplicative, procedurale, pentru o mai bună calitate a acesteia și o mai adecvată utilizare a metodelor specifice. În aceste căutări nu putem evita întâlnirea cu cel puțin două dintre abordările actuale, centrate pe explicarea mecanismelor cunoașterii științifice: cognitivismul și constructivismul, fiecare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
comparativă, sintetică, autodirijată, creativă. • De prelucrare variată a datelor prin: consemnarea de întrebări sau ipoteze sau reflecții, descifrarea Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate tuarea de interpretări și reflecții, efectuarea de lucrări aplicative sau creative. Respectarea normelor unei lecturi ecologice. unor termeni sau sintagme, analiza structurii textului și propunerea de reorganizări sau completări, interpretări adăugate, elaborarea de lucrări comentate ș.a. • De combinare cu diferite alte materiale-suport, auxiliare, mijloace TIC. • De combinare cu alte

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Valorificarea metacogniției se concretizează și în aplicarea modelelor, metodelor de învățarea constructivistă în acțiuni independente, în alte situații reale, externe de realizare a diferitelor construcții propriu concepute (în activități extracurriculare) și realizate, dar nu și durabile, la nivel mintal sau aplicativ, ca artifacte. Acestea aparțin construcționismului (S. Papert, 1991). Capitolul 6 Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional 6.1. De la planificare clasică, la design instrucțional și apoi la o proiectare flexibilă Argumentarea schimbării de paradigmă și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
vedere postura încă de opțiune larg asumată, ca expresie a rezistenței la schimbare, a relativei dezvoltări profesionale a educatorilor, ca și întârzierea în reconceperea curriculumului centrat pe competențe), a rămas să fie raportat la planificarea și programarea riguroase, exacte, strict aplicative a unui model prescris, esențial nemodificabile în raport cu dinamica contextului, a evoluției educaților. Proiectarea centrată pe formarea competențelor: • promovează evoluția, dezvoltarea, alternativele, ipotezele cu soluții perfectibile, reglarea chiar în desfășurare, • identifică obstacolele, ambiguitățile și soluțiile posibile, afirmarea creativă, • permite conceperea pe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
procedurilor, • enunțarea principiilor care să permită adaptarea la situațiile reale ale construirii învățării, • promovarea inițierii astfel a educatorilor în cunoașterea științifică, • însăși conceperea ei este în mod științific, precizând ipoteze, argumente, interpretări, analize variate, variante de soluționare, evaluare criterială, valorizare aplicativă, • prevederea diferențierii și a apropierii de experiența reală și stilul fiecăruia, • apelul la variante metodologice de învățare științifică (inductive, mai ales, dar și deductive sau clasice), • prioritatea obiectivelor generale și specifice față de cele operaționale, • eliminarea controlului riguros în favoarea dominării evaluării

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
evaluare continuă și sumativă, • probleme specifice de management al procesului și al clasei, • dezvoltări ale aplicării unor metode didactice sau educative, • programe ale lecțiilor incluse în unitatea de învățare, • instrumente și puncte de sprijin pentru diferențiere, • situații pentru colaborare, • sarcini aplicative construcționiste, • utilizarea multimedia etc. Constatăm că astfel se extinde aici, de fapt, reconsiderarea definirii rolului contextului pedagogic în învățarea constructivistă, ca fiind cadrul care asigură condițiile desfășurării ei optime, a precizării oportunităților, care îi facilitează declanșarea și menținerea ca instruire

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
lor cu previziunea rezultatelor), • utilizarea de fapte științifice (interpretarea datelor și comunicarea de concluzii, identificarea de ipoteze, elemente de raționare și concluzionare, reflectarea asupra implicațiilor sociale ale progresului științific și tehnologic) 7.2. (Micro)paradigme ale evaluării și modelele lor aplicative Evaluarea actuală, prin schimbarea calitativă a aprecierii rezultatelor, a proceselor ș.a., arată că valoarea ei esențială se află în interpretarea, în înțelegerea, în cunoașterea și analiza sensului ei fundamental formativ și integrativ, pentru că dă prioritate abordării ei ca (macro)paradigmă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
referențială complexă (Bonniol și Vial, 1997, pp. 36-44), prin raportarea evaluării la: • sfera instituțională (finalități, obiective, sarcini, programe), • sfera didactică (analiza elementelor de formare realizate în școală), • sfera explicativă (interpretarea paradigmatică, ca o viziune asupra problematicii educației și evaluării), • sfera aplicativă (combinații, acțiuni, practici, instrumente, analize, criterii, valorificare). Se consideră astfel, că din interrelaționarea acestora poate rezulta un model de evaluare funcțională, ca un sistem de date și soluții, pe diferitele sfere de abordare, cu norme de concepere și aplicare. Dar

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
tot mai mult valorificată, dar prin corelare cu alte paradigme actuale (cognitivism, constructivism, abordare critică, abordare interpretativă a educației) și pornind din distincția cantitate (pozitivism) și calitate în educație. Fiind nouă, ea cere o intensă cercetare a diferitelor ei probleme aplicative și deci de format o cultură a evaluării formative, la actorii educației (Lynch, 2003, pp. 1-7). Dacă educația actuală este dominată de paradigma formării competențelor, ca sens integrativ pentru dezvoltarea personalității, cu reconstrucția corespunzătoare a elementelor curriculumului, cu centrarea pe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a fi finalizată. • Fiecare își poate face evaluarea chiar în desfășurarea activității. • Arată beneficiile cunoașterii erorilor reale, a dificultăților și la momentul potrivit. • Prin înregistrări audio-video, poate fi reanalizat demersul învățării, total sau parțial. • Influențează nivelul efectuării diferitelor sarcini, lucrări aplicative. • Oferă un rapid mod de a concepe un prototip pentru un model de evaluare imediată. Oferă subiecte pentru cercetarea educațională. • Dovedește competența educatorului de a conduce învățarea, cât mai eficient: fiind ea însăși un proces, educatorul anticipă nevoile reale, în

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
sau de autoestimare, exerciții de verificare parțială, liste cu elemente neînțelese, analize individuale sau în grup ale diferitelor sarcini rezolvate. • Instrumentele utilizate se bazează pe corelare și alternanță (grile de evaluare, matrice, liste de verificare, efectuarea de sarcini variate, lucrări aplicative, chestionare, autoevaluări, schematizări, inventarea unui dialog, reformularea de probleme, explicații). 7.4. Evaluarea sumativ-integrativă: noi semnificații Această nouă (micro)paradigmă a evaluării, pusă în serviciul pedagogiei formării competențelor prin integrarea în practică a achizițiilor învățării, dă un răspuns la o

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
mai complexe. Dacă ne reamintim doar etimologia termenului de pedagogie (gr. pais, paidos și agogé acțiunea de conducere a copilului) și constatăm că esența este aceeași, doar sfera și conținutul problemelor, metodologia studierii și interpretării lor, a abordării teoretice și aplicative sunt tot mai aprofundate, mai ales prin recursul la interdisciplinaritate. Dar pedagogul (practician) a rămas același conducător al complexei dezvoltări a personalității educatului (de orice vârstă), deși contextele, situațiile, metodologiile, interpretările s-au nuanțat în timp. Iar acum ne oprim

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
înțelege interiorul, semnificațiile faptelor, acțiunilor, situațiilor. • Face apel la complementaritate, interdisciplinaritate în analiza faptelor educative. Înțelege educația ca o întreprindere normativă, unde faptul educativ se manifestă într-o situație complexă. • Cercetarea pedagogică este o acțiune ameliorativă, față de cea teoretică sau aplicativă. • Are drept criterii în abordare: proiectarea scopului urmărit, calitatea datelor, analiza de conținut. • Cercetarea este ca o culegere primară de date prin colecție de instrumente. • Realitatea cercetată este dinamică, cu căutarea de percepții și valori. Valorile se explică. Cercetarea respectă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]