3,205 matches
-
care au loc În fiecare grup. În decursul desfășurării propriu-zise a acțiunii, prin pozițiile succesive pe care le ia, fiecare grup Îi „constrânge” pe ceilalți să-și modifice pozițiile, să-și analizeze din nou și Întotdeauna Într-o manieră mai aprofundată propriile informații, argumente etc. Pe măsură ce jocul se derulează, grupurile și personajele se identifică cu rolurile care le revin (acceptă sau resping punctele de vedere exprimate, adoptă funcții, poziții, atitudini, Își aduc propria lor contribuție prin experiența și ideile lor). În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o atenție chiar mai mică, în trecut, pentru școală și un spor lent, care s-a manifestat cu sincope, începând din 1990: Tabelul 11. Evoluția cheltuielilor publice pentru învățământ în România, 1985-2001 Sursa: IREX, 2002; Comisia Europeană, 2005 O analiză aprofundată a evoluției în timp a alocării bugetului național pe ramuri administrative și economice ar indica mai clar care au fost zonele de activitate cu influența cea mai puternică asupra guvernelor și a Parlamentului, lobby-urile cele mai eficiente, sindicatele cele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Diferențele culturale, de mentalitate și atitudine au conturat o necesitate strigentă, aceea de a găsi un instrumentar care să faciliteze cât mai bine Împărtășirea cunoașterii, folosirea acesteia În scop productiv și formarea de specialiști În cunoaștere. Cu ocazia studiilor universitare aprofundate efectuate În SUA, ca bursier al Programului Georgetown University, finanțat de Congresul Statelor Unite, am Început colaborarea cu International Knowledge Management Institute, primind și calificarea de Certified Knowledge Manager. Întors În România, am creat acest pod al cunoașterii și am demarat
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cu expertiză mai redusă, mai multe titluri cu mai puțină educație. Pare că funcționează, dar perioada pe care o traversăm ne dovedește contrariul. Probabil, acesta este motivul pentru care nu găsim răspunsul potrivit la Întrebările de mai sus. O analiză aprofundată a realității În care trăim poate fi mult mai folositoare pentru aflarea adevărului Oricum, acest comportament psihologic inflaționist nu mai poate funcționa În ceea ce privește exploatarea naturii. Atâta timp cât avem o existență efemeră, suntem constrânși de niște limite firești. Acum, se pare că
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dar, la o privire mai În detaliu, constatăm că fie multe dintre piedici au fost depășite, cum ar fi adoptarea și adaptarea În mare măsură a cadrului legislativ, fie experiența acumulată În acești ani Înlesnește adoptarea măsurilor necesare sau Înțelegerea aprofundată a rolului politicii de coeziune la nivel european. Un factor critic care poate contribui fundamental la accelerarea procesului de absorbție a fondurilor nerambursabile rămâne dezvoltarea abilităților de scriere a proiectelor și de gândire În termeni de management de proiect, alături de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
un echilibru optim Între resursele alocate de organizație, efortul făcut de specialist și rezultatele diseminării cunoașterii, În asemenea măsură Încât să se realizeze un flux perfect balansat și eficient. Distorsiunile Între aceste variabile, resurse-efort-rezultate, trebuie să facă obiectul unei analize aprofundate, iar atâta timp cât respectivul proces este unul deschis, se impune luarea În considerare a creării unui mecanism de autoreglare. 3.3.3. Dezvoltarea Communities of Practice Communities of Practice sunt grupuri autoînființate și nu pot fi conduse sau influențate. Din perspectiva
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
trebuie menținut controlul asupra activității de ansamblu a organizației prin protejarea și filtrarea informației. A scoate la suprafață cât mai mult din cunoașterea tacită este o provocare pentru etapa care vine și este important să se determine prin analize mai aprofundate care sunt factorii critici necesari pentru a-i determina pe specialiștii În cunoaștere să Împărtășească din acumulările lor În domeniul cunoașterii. 3.4. Împărtășirea cunoașterii Situația alarmantă generată de slaba rată de absorbție a fondurilor europene determină găsirea unor instrumente
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
specialiștii În accesarea fondurilor europene Programul poate fi structurat pe două seturi de acțiuni: individuale și organizaționale. Printre acțiunile individuale, se pot enumera: mobilitatea individuală pe o perioadă de până la un an pentru integrare Într-o structură-gazdă; mobilitate pentru instruire aprofundată, participare la evenimente sau lucrul efectiv Într-un proiect specific; mobilitate În cadrul unei instituții specializate din cadrul Comisiei Europene, În funcție de domeniul de activitate și de particularitățile programelor derulate. PLATFORMA CUNOAȘTERII ÎMPĂRTĂȘIREA CUNOAȘTERII PROGRAM ERASMUS COMUNITATE SPECIALIȘTI STRATEGIE COEZIUNE Din perspectiva acțiunii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a perturba manifestările lor obișnuite. Mărirea imaginii face din film un microscop pentru zeci de elevi... Așadar, cunoașterea perceptivă este puternic favorizată, mai ales când imaginile sunt întovărășite și de explicații date de un specialist. Pe de altă parte, investigațiile aprofundate și extinse pe o perioadă îndelungată arată că filmul, ca și televizorul, pune copilul în situație de spectator: el privește, ascultă, dar nu face eforturi independente de înțelegere, de aprofundare. Se cultivă o oarecare stare de pasivitate, o insuficientă activitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rând. Pentru lămurirea unor probleme se poartă discuții cu colegii, eventual cu profesorul și se consultă materialul bibliografic. Lectura unui capitol sau a unui articol se însoțește de întocmirea unei fișe consemnând tot ceea ce clarifică sau îmbogățește o temă. Înțelegerea aprofundată asigură în mare măsură și memorarea. Totuși, sunt date, definiții, clasificări care cer o muncă specială de fixare. 3. Prin urmare, în a treia fază se impune reluarea fiecărui fragment în vederea unei memorări analitice, când memorăm ceea ce n-am reținut
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o situație, un eveniment după aparența sa imediată, ci să caute întotdeauna substratul esențial al lucrurilor. Contradicția aceasta între aparență și esență trebuie adeseori scoasă în evidență în cadrul lecțiilor. Formarea noțiunilor constituie progresul principal pe calea orientării spre o cunoaștere aprofundată, științifică a realității. Totodată ele constituie cel mai important instrument al comunicării dintre oameni, al transmiterii de noi cunoștințe. În adevăr, dacă și-a format un sistem hipercomplex și organizat de noțiuni, individul poate să-și însușească noi concepte, fără
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
din cercetările pe care le vom evoca au avut drept punct de plecare problemele educației Ă studiul lui Rosenthal și Jacobson asupra efectelor expectațiilor profesorului este una din acestea. În această prezentare nu ne propunem analize conceptuale amănunțite, nici descrieri aprofundate ori evaluări ale unor experimente, ci o trecere în revistă a problemelor educației din punctul de vedere al psihologiei sociale. Perspectiva sociologică este redusă la minimum, deși ea s-a dovedit deosebit de utilă pentru travaliul psihologilor sociali. Evident, structura socială
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elev și autoritatea școlară. Astăzi factorul acesta este considerat mai puțin important, intervenția lui fiind modelată de numeroase alte variabile. Și în privința atitudinilor părinților față de școală Ă o altă cauză posibilă a diferențelor în performanțele școlare Ă, cercetările critice și aprofundate au modificat ideile inițiale. Este adevărat că în general părinții din clasele favorizate au atitudini pozitive față de instituția educativă, apreciază funcțiile ei de formare și de instruire, precum și potențialul ei de propulsare socială. Ei au, în plus, așteptări foarte mari
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și intensitatea noilor „meme”. Și aici, ca și în tabelele precedente, lista va fi utilă atât ca unealtă euristică, pentru familiarizarea cititorului cu unele dintre implicațiile perspectivei bazate pe sisteme, cât și ca sursă de ipoteze pentru un studiu mai aprofundat care ar putea îmbogăți cercetarea legată de creativitate. Tabelul 16.3. Întrebări și ipoteze legate de modul în care societatea afectează rata creativității 1. Este diponibil un surplus de energie? Într-o societate în care întreaga energie fizică și mentală
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
evreilor și romilor din timpul celui de-al doilea război mondial și Între aceste idei și Holocaust. Existența acestor legături nu poate fi Însă definitiv probată, atâta timp cât cercetătorilor li se refuză accesul la materiale de arhivă esențiale 4. Două studii aprofundate publicate recent 5 ajung la concluzii diferite În ceea ce privește legăturile posibile dintre cei care elaborau politicile În domeniul sănătății publice, medici și Holocaust. Cartea de față aduce În discuție și aceste probleme, fără a pretinde că le analizează exhaustiv. Cele trei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
implementarea ambițioaselor planuri eugeniste. Cu toate că aspirațiile eugeniștilor nu se regăsesc la nivelul implementării politicilor, legile inițiate de aceștia și reformele În domeniul educației au avut consecințe pe termen lung care, deși greu de decelat la prima vedere, după o cercetare aprofundată, devin vizibile inclusiv În realitatea contemporană. Unul dintre scopurile pe care eugeniștii au reușit să le atingă prin politicile eugeniste a fost reconstrucția sferei publice. Eugeniștii au reușit să determine o mai mare implicare voluntară a indivizilor În arena publică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din elita socială asupra vieților individuale, definite În termeni pur utilitariști. Încerc, În schimb, să Înțeleg motivațiile pe care le-au avut diferitele grupuri și indivizi atunci când au susținut astfel de măsuri. Cercetarea de față reprezintă primul demers de studiere aprofundată a mișcării eugeniste În Europa de Est (exceptând Rusia) și constituie totodată o contribuție la analiza unor teme proeminente În istoriografia perioadei, de la antiteza dintre modernizare și tradiționalism la natura și semnificația antisemitismului pentru ascensiunea extremei drepte, În particular, și pentru transformările
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cele ale BM) sau studii ale experților din instituțiile internaționale. La nivel național, un loc deosebit îl au rapoartele anuale ale BNR și rapoartele privind dezvoltarea umană (PNUD România), elaborate de experți români. Dintre produsele externe, se distinge un studiu aprofundat, publicat de BM și intitulat Transition. The First Ten Years. Analysis and Lessons for Eastern Europe and the Former Soviet Union, de analiză a primului deceniu de tranziție, în care se regăsesc evaluări pertinente asupra punctelor pozitive și negative ale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de decizie aveau la ba bază un proceduri inadecvate de management al siguranței angajaților. În concluzie, apariția incidentelor ori, în cazuri nefericite, a accidentelor de muncă implică un proces complex, vizând aspecte tehnologice, psihologice și organizaționale. Ele necesită o analiză aprofundată, menită să înlăture sau reducă riscurile de accidentare. În plan psihologic, o deosebită importanță o are percepția subiectivă a acestor riscuri, care trebuie conștientizată la adevărata valoare prin programe de informare și de persuadare. CUVINTE CHEIE: oboseală, stres ocupațional, accident
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
criticul șanse să observe ceea ce-l interesează, tocmai pentru a o depăși: ceea ce nu este ea, dar pe care Îl Împărtășește cu altele. Din acest moment orice lectură prea atentă, dacă nu chiar orice lectură este un obstacol pentru Înțelegerea aprofundată a obiectului său. Prin această poetică a distanței, Valéry legitimează, de fapt, unul dintre modurile cele mai uzuale În care ne raportăm fiecare la carte: răsfoirea. Într-adevăr, ni se Întâmplă destul de rar, atunci când ne trece o carte prin mâini
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
care Îl lăsăm de comun acord să se instaureze Între noi și ceilalți, și pe care ni-l acordăm - și Îl acordăm și celorlalți În același timp - o marjă de ignoranță, pentru că știm foarte bine că toată cultura, chiar și aprofundată, se clădește din goluri și falii (Lodge vorbește mai sus de „faliile culturii”) care nu o Împiedică să prindă o anumită consistență În calitate de ansamblu de informații. Acest spațiu de comunicare despre cărți - și, mai general - despre cultură - ar putea fi
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
dimensiuni conduce la coeficientul de emoționalitate (QE) (Reuven Bar-On, apud Roco, 2001). În fine, Daniel Goleman, responsabil pentru popularizarea la scară largă a conceptului de inteligență emoțională, pornește de la teoriile lui Mayer și Salovey și distinge conștiința de sine (cunoașterea aprofundată de sine), autocontrolul (stăpânirea trăirilor și mai ales a manifestărilor lor dezadaptative), (auto)motivația (mobilizarea personală pe direcția atingerii scopurilor propuse, depunerea efortului susținut), empatia și aptitudinile sociale. Competențele emoționale se traduc în succesul la locul de muncă (Goleman, 1988
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
bine cunoscut căruia trebuie să-i măsurăm intensitatea, nu se pornește cu niște ipoteze care trebuie să fie confirmate sau infirmate, ci este abordat un fenomen ale cărui trăsături caracteristice nu sunt încă suficient conturate, care trebuie încă identificate sau aprofundate, urmărindu-se descrieri și explicații cât mai complexe și integrale. Ca tehnică asociată acestei metode s-a folosit interviul semistructurat, care, fiind focalizat pe perspectiva subiecților, pe valorile acestora, pe modul în care văd ei problema, oferă posibilitatea unei interpretări
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Înaintarea raportului preliminar către locație, pentru a fi revizuit (model de scrisoare de trimitere) IV. Revizuirea protocolului de studiu A. Discutarea cadrului teoretic și a literaturii relevante B. Elaborarea sau revizuirea modelului logic ipotetic, dacă este relevant (model) C. Discuție aprofundată a temelor protocolului (discutați importanța temelor și posibilele tipuri de dovezi ce trebuie colectate În legătură cu fiecare dintre ele) V. Linii generale ale raportului de studiu (compuneți un raport general preliminar, indicând cele mai importante titluri posibile) VI. Mementouri metodologice A
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
aceștia să-și găsească slujbe mai bune. Potrivit datelor, 25,63% dintre ei absolviseră școala primară, 32,37% aveau studii secundare, 7,01% aveau studii tehnice secundare, 27,16% dispuneau de o diplomă universitară și 7,83% aveau studii tehnice aprofundate. Potrivit unei alte statistici, 51,7% dintre cei care aveau studii tehnice aprofundate, 36,56% dintre cei cu studii tehnice secundare și cei cu diplome universitare lucrau În domeniul În care se pregătiseră. Dintre absolvenții de liceu, 33,19% Își
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]