2,333 matches
-
rezolvam bătând orașul în lung și-n lat pe bicicletă. Nașa mea a intrat ațintindu-mă cu o privire concentrată, care se dorea neutră. Trebuia să mă fi bucurat de surpriză? Lumina slabă din tavanul holișorului îi îngroșa umbrele de sub arcade și de sub pomeții obrajilor. Bănuiești de ce am venit, nu? m-a întrebat ea, gravă, continuând să mă fixeze drept în ochi cu privirea ei pătrunzătoare în timp ce pășea în holișor. Dar timpul curgea prea repede și nu puteam să fac vreo
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
îndeplinit toate legile sociale, care trimit spre contextul de tip dominant, idealul tău este de a fi conducător! Romanii au realizat Colosseumul prin asanarea unei mlaștini, prin sistemul de muncă similar construirii prefabricatelor de astăzi, întrucât muncitorii erau specializași în arcade ce se micșorau odată cu sistemul de înălțare, au trecut de la pietrele grele spre un amestec ce anunță tipul de cărămizi de azi cu un amestec de mortar cu piatra vulcanică ușoară ponce, au sistematizat căile de acces în funcție de ierarhia socială
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pe rând, tainele s-au destrămat și istoria a prins a lua chipul ei complet și adevărat. între altele, a fost descoperit un monument impresionant, înalt de 33 de metri, care prezenta o particularitate aparte: el nu era susținut de arcade, conform tradițiilor. în locul pilonilor, erau ridicate patru colonade, perfect identice, care suportau în mod egal greutatea bolții. Dar, și mai importantă s-a dovedit a fi descoperirea de pe friza orientală. Acolo era reprezentată o lupoaică ce alăpta doi copii. Se
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
îl copleși. Mergi, Șuțule, la camere și propăvăduiește Porunca. Urmă expunerea Regulamentului cu privire la originea, scopul și condițiile de desfășurare ale Jocului De-a Bâzza, cât și două-trei demonstrații pe viu, adică pe aproape leșinatul Șuță. Ultima scatoalcă, cel puțin, inundă arcada corespondentului cu toate cercurile europene comunitare, inclusiv majoritatea stelelor de pe steagul american. La fel de lin și senin ca la Apariție, Vestitorul Luminos dispăru lăsând în urmă miros de ambră și de ceapă coaptă din ceapa pusă sub compresa pusă pe ochiul
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
locaș și a făcut astfel odăi, lăturalnice de jur împrejur. 6. Catul de jos era lat de cinci coți, cel de la mijloc de șase coți, iar al treilea de șapte coți, căci pe partea de afară a casei a făcut arcade strîmte împrejur, ca grinzile să nu fie prinse în zidurile casei. 7. Cînd s-a zidit casa, s-au întrebuințat pietre cioplite gata înainte de a fi aduse acolo, așa că nici ciocan, nici secure, nici o unealtă de fier nu s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
mai departe de scena aceea veselă pe care Încerca să și-o alunge din minte, Încercînd mereu să găsească un loc unde să scape de durerea aceea care creștea din ce În ce mai mult, prefăcîndu-se În remușcare. Noul colegiu avea o galerie cu arcade de jur Împrejurul unei grădini Încîntătoare, iar În mijlocul grădinii aveau să pună o statuie a Sfintei Fecioare. Într-un colț, În dreapta, era capela și ceva mai Încolo, scara care ducea În partea de sus a galeriei, unde era sala de pian. Julius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se gîndea Santiago, care urmărise scena zîmbitor, văzînd că deodată Puicuța Își ascundea fața plîngînd În brațul Vlăjganului, ba chiar se ridica din cînd În cînd pe vîrful picioarelor ca să-l umple de sărutări pe ochii Învinețiți, pe sprîncenele cu arcada spartă, pe buzele zdrelite, „scîrbosule!, scîrbosule!“, striga ghemuindu-se la pieptul lui. — Un rînd de whisky la toată lumea, comandă Vlăjganul, scoțînd o grămadă de hîrtii și Întinzîndu-le Înfășurate pe degetul cu inelul. Înainte ca barmanul să apuce să-l tutuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
accepte uitarea. Dar Clane o rugase să riște. O amuza vag pe Lydia că, acum, conducătorul nu o mai îngrozea. Avea propriile ei motive pentru a-l crede pe Clane un om capabil. Se plimba încet pe culoarele familiare, printre arcade strălucitoare și prin camere ce scânteiau de bogățiile familiei Linn. Peste tot erau bărbați masivi, cu barbă, care veneau din îndepărtata Europă pentru a cuceri un imperiu despre care aflaseră din auzite. Uitându-se la ei, se simțea îndreptățită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
când s-a desprins din brațele mele. În altă zi, pe o vreme însorită și splendidă, s-a stârnit din senin o ploaie cu stropi uriași, care ne-a făcut ciuciulete în câteva secunde. Am fugit ca să ne-adăpostim sub arcada li ceului Zoia Kosmodemianskaia. Din rochița umedă a Rodicăi ieșeau aburi și prin transparența ei se vedeau, înduioșători, chiloți tetra cu elasticul înno dat într-o parte. Mă luase după mijloc și-și lipise burtica moale de mine. Avea părul
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
-ntindea până la orizont. Pe fondul orașului magic (și poate diabolic) se detașa ca o sibilă, ca o atotștiutoare. Părea de fapt o protuberanță-a orașului trimisă spre mine și care mă ajunsese chiar și aici, la două sute de metri deasupra arcadelor nesfârșite. De data asta mă privea. Desigur mă recunoscuse, din muzeu sau din vis. Iarăși adrenalina mi-a ridicat părul de pe brațe. Totuși, nici prin cap nu mi-a trecut să fug, să mă-ntorc către Alpii liniș titori din partea
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
tu, clipele noatre unice nu vor înceta să existe. Desigur, exagerasem intenționat ultima frază pentru a nu o face să mă urască tot restul vieții. Când am ieșit de la serviciu ,mă aștepta Linda.S e afla în picioare sub o arcadă, jumătate în umbră -a fost desigur o surpriză- în haine foarte moderne. S-a întors spre mine când am apărut și ne- am privit unul pe celalalt bănuitori. Aveam un sentiment negativ de vinovație pentru ziua precedentă petrecută cu o
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
cap. Pe țeastă existau anumite linii despre care învățase de la Daniel, iar ea i le arătase lui Robert. Meridiane. Chestii tari, dacă le găseai. Petreceau ore întregi în aer liber, la Cottonmill Lake, sub copacii scheletici, căutându-le - presiune asupra arcadelor, o cărare care urca până în creștetul capului și care, dacă era apăsată cu putere, îți putea ascuți la maximum simțurile. Când nimerea liniile lui Robert, el se lăsa pe spate, striga „Wasabi!“ și-și lua pulsul. Nopțile se făcură prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vânăta lume de stele roșii, lovituri, de centuri și-njurături... Deseori rămân pe gânduri, pe tăișuri de trebări cu răspunsurile sumbre; geamul e dublat de scânduri nicio rază, dinspre zări nu pătrunde printre umbre. Zi și noapte, becu-n centru din arcada beciului, ne veghează și-n somn pentru a ne pedepsi de șoapte - le coșmarului... Aerul, vai! Aerul este îmbâcsit și greu, îmi stă-n gât ca un cuțit care nu mai taie pâine învelit în caierul părului, de la un leu
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
sfârșit, „puntea măgarului” înseamnă o dificultate specială de depășit, deseori cu caracter cognitiv. Asta se spune chiar și printr-o istorioară. O fascinație specială se de-gajă dintr-o curajoasă construcție arhitectonică sub forma spatelui unui măgar, care se lansează cu arcadele sale asimetrice peste fluviul Serchio, în apropiere de Borgo a Mozzano. Ori-ginalitatea structurii sale a aprins din totdeauna entuziasmul și curiozitatea iubitorilor de istoria artei, nu numai prin neîndoielnica frumusețe a operei, dar și prin dificultățile de realizare, dacă ne
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
stare de comfort și vioiciune. Camera avea pereți de culoarea laptelui și o podea din lemn lăcuit. Lîngă perete se aflau cinci paturi cu cuverturi albastre, iar Lanark, aflat în patul din mijloc, avea în față un perete cu cinci arcade. Dincolo de ele, se vedea un coridor cu o fereastră imensă acoperită cu storuri venețiene albe. Ceasul se afla deasupra arcadei din mijloc, iar circumferința lui era împărțită în douăzeci și patru de ore. La cinci și jumătate, se aprindea lumina și două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
aflau cinci paturi cu cuverturi albastre, iar Lanark, aflat în patul din mijloc, avea în față un perete cu cinci arcade. Dincolo de ele, se vedea un coridor cu o fereastră imensă acoperită cu storuri venețiene albe. Ceasul se afla deasupra arcadei din mijloc, iar circumferința lui era împărțită în douăzeci și patru de ore. La cinci și jumătate, se aprindea lumina și două asistente veneau cu apă caldă și obiecte de bărbierit și aranjau patul. La orele șase, douăsprezece și optsprezece, aduceau masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
perlată și mobilă care venea din mai multe surse, mișcîndu-se și sporind sau scăzînd pe măsură ce își schimba locul, cu toate acestea, mișcarea era prea impunătoare, sugerînd distanțe imense, pentru a veni de la mașini. Pe Lanark îl liniștea. Fiecare stîlp al arcadei arunca mai multe umbre în cameră în diverse nuanțe de cenușiu, toate alunecînd lin într-o direcție sau alta. Mișcarea obscură, ritmică, și totuși neregulată a umbrelor era liniștitoare în comparație cu presiunea oribilă, întunecată pe care apăsarea pernei pe obraz i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
șir de dinți sparți. Această priveliște îi produse lui Lanark o asemenea plăcere neașteptată, că ochii i se umeziră. Reveni în cameră și se trînti pe pat, întrebîndu-se de ce. — Oricum, își spuse, o să mă duc acolo. Munro intră printr-o arcadă și Lanark se ridică să-l întîmpine, adresîndu-i-se: — înainte de a spune ceva, doresc să vă asigur că nu vreau să fiu doctor. — Așa deci. Cum plănuiești să-ți petreci timpul cît vei sta aici? Nu vreau să stau. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dorm în salonul pacienților, dar, fără îndoială, aceasta este cea mai neînsemnată condiție. Bine, lasă cărțile. O să-ți prezint cîte ceva din aria de preocupări a institutului, apoi o să-l vizităm pe Ozenfant, șeful tău de departament. Ieșiră printr-o arcadă, spre o ușă circulară. Draperia din plastic împletit se dădu la o parte să le facă loc, apoi se trase în spatele lor. Coridoarele institutului erau total deosebite de camerele între care făceau legătura. Lanark îl urmă pe Munro într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
O să te surprind. O să mă-ntorc mai iute decît crezi. Panoul se închise cînd îi întoarse spatele. La capătul coridorului, o draperie roșie îi permise să intre într-o zonă de trecere dintre o fereastră imensă și un șir de arcade. Cu un sentiment de familiaritate, recunoscu cele cinci paturi din salonul lui. I se părea ciudat că dragonul de argint fusese atît de aproape de el încă de cînd ajunsese aici. Se duse la dulap, scoase cărțile și se grăbi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
șervetului alb era vîrît între doi nasturi ai vestei. Tăia o bucățică de pe farfurie cu o plăcere vădită, dar își ridică privirea și-i făcu semn lui Lanark. Locul era luminat de două lumînări puse pe masa lui și din arcadele joase din pereți, cu modele maure, părînd să se deschidă spre niște încăperi luminoase, aflate la un nivel inferior. Prin cea mai apropiată, Lanrak văzu un ring de dans pe care valsau picioare în pantaloni negri și fuste lungi. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
care și-l ascunse ridicîndu-se și adresîndu-i-se brusc: — Mulțumesc de avertizare, dar mă așteaptă un pacient. Unde este monseniorul Noakes? — La ora asta, se află de obicei în sala pentru fumători, urmărindu-i pe cei care se scaldă. Treci prin arcada din spatele meu și mergi drept înainte. Apoi ia-o la stînga cînd intri în a treia încăpere; îl găsești în spatele arcadei din față. Lanark ieși din restaurant și intră într-o încăpere luminoasă, unde niște vîrsnici jucau bridge. încăperea următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ora asta, se află de obicei în sala pentru fumători, urmărindu-i pe cei care se scaldă. Treci prin arcada din spatele meu și mergi drept înainte. Apoi ia-o la stînga cînd intri în a treia încăpere; îl găsești în spatele arcadei din față. Lanark ieși din restaurant și intră într-o încăpere luminoasă, unde niște vîrsnici jucau bridge. încăperea următoare era întunecată și plină cu mese de biliard, luminate de becuri joase. Apoi urma o încăpere cu o piscină. Printre ecouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
hîrîite cîțiva bărbați și femei cu bronzul uniform pe care-l capeți doar prin expunerea la ultraviolete săreau în apă, alergau sau discutau pe margine. Lanark o luă la stînga pe gresia lunecoasă pînă ajunse la un zid străpuns de arcadele obișnuite. Urcă două-trei trepte și ajunse într-o cameră învăluită într-o lumină blîndă, cu fotolii din piele și covoare groase. Noakes stătea lîngă trepte și fuma un trabuc subțire, privind pe furiș trupurile bronzate refractate de apa albastrui-verzuie. Sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Văd că nu vrei să încerci să-i salvezi pe ceilalți. Roagă-te lui Dumnezeu să te poți salva singur. E un lift în colțul îndepărtat. Lanark trecu printre scaune și găsi un lift deschis într-un perete, între două arcade. Intră și spuse: — Camera de ardere unu. — Ce departament? — Al profesorului Ozenfant. Ușa se deschise spre o suprafață familiară de stofă cafenie. O dădu la o parte și pătrunse în studioul cu tavan înalt și tapiserii, așteptîndu-se să fie cufundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]