1,723 matches
-
pachet mare și frumos ambalat. "Ah, nici anul acesta nu l-am prins în fapt pe Moșul!" se dojeni el înciudat. În fiecare an se străduise să învingă somnul ce-l copleșea tocmai în noaptea cu pricina, căci dorea cu ardoare să-l vadă cu ochii lui, măcar pe unul din cei trei Moși fermecați. Dar nu era chip! Hoțomanul acela de Moș Ene, pesemne prieten bun cu Moș Andrei, Moș Nicolae și Moș Crăciun, îl cufunda cu dibăcie în cel
POVESTE DE IARNA de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374342_a_375671]
-
De-ar fi s-o faci vreodată Să fie doar, de... dor, Ascuns adânc în suflet, De mine, până mor. Eu te iubesc femeie Ca ploaia cea de vară Pe care eu, pământ, Cu sete o aștept, Să-mi răcorești ardoarea Ce-o am când nu-s cu tine, Să fericești țărâna, Din care sunt făcut. De n-ai fi fost, femeie, Te-aș fi zidit din mine Din inimă-scânteie, Cu lacrimă și lut, Dând viața mea, tribut. Referință Bibliografică: Eu
EU TE IUBESC, FEMEIE... de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374432_a_375761]
-
fiind însoțită de imaginea lui Garibaldi, „capul politic“ din Roma acelei vremi, ce-i atrăsese atenția, îndeosebi prin aserțiunea «Aveți, sunt sigur, un Garibaldi al dumneavoastră», p. 47 - Elena Cuza se arată mândră de soțul ei, pe care «dorea cu ardoare să-l vadă înălțat la rangul de hatman; cu acest gând, pare-se, aprinde «candelabrul cel mare, cu 12 brațe de argint», pentru frații rosettești și pentru invitații lor la îmbelșugata cină; discuțiile de la masă sunt focalizate «pe un singur
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
ordin interior, pe care o dorim fiecare, care este de fapt o alegere. În ce sens vrem să fie această alegere? unde saa ajungem? ce să facem? Dar cum noi suntem pe trepte de spiritualitate diferite, fiecare își dorește cu ardoare fie bogăție spirituală, fie materială ori ambele conjugate. Oricum, cu toții ne dorim o lume mai bună, în care să nu existe suferință - care este generată de fapt de multitudinea dorințelor și necugetării noastre ca urmare a depărtării de Dumnezeu. Suferință
CĂRĂRILE SUFLETULUI (FRAGMENT) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373312_a_374641]
-
capcană ne-nțeleaptă Așa, eu, cu frica-n sân, uitând să-ți spun de flacăra ce-mi arde pieptul în decăderea ei albastră și senina, mă supun necugetării din sminteala eu fiind adeptul O, chipul meu arzând de-a ta ardoare privește-l cum un soare oglindește iar când umbra-i este - în lipsă-ți - bocitoare cu elocventa înăbușitoare, a mea făptura, tu, om bun, iubește Învăța să citești tăcerea din a mea iubire furioasă cu ochii tăi - lumini ocrotitoare - s-
SONET 23 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373334_a_374663]
-
un verde crud de primăvară la cele întunecate, ale frunzelor pomilor fructiferi plini de rod. Dansul lor lin se sfârșea la atingerea suavă a pământului roditor, acoperit cu ierburi fragile, printre care își făcea loc câteun văl roșu, plin de ardoare și în același timp foarte sensibil, de flori gingașe de mac sălbatic, ale căror petale își luau zborul la cea mai delicată atingere de vânt, câteun văl galben, al stupurilor formate din mici inflorescențe ale florilor de rapiță, ce se
,,POVESTEA FULGILOR DE NEA” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373361_a_374690]
-
pentru că amândouă conduc tot la melosul folcloric. Și-atunci, cum ar putea să nu fie agreabilă o discuție cu artistul și omul de radio Cătălin Maximiuc, dacă el așează în peregrinarea gândului afectivitatea, în slujirea de la microfonul radioului, profesionalismul și ardoarea, iar în faptul cântecului, arta și iubirea?! Promovezi melosul folcloric românesc de la microfonul Radio România și îl glăsuiești pe scenă. Cântecul Câmpulungului Moldovenesc apare într-un raport de fraternitate cu tine în cele două slujiri. Ce vă sudează atât de
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
În negura nopții pătrund gânduri sute, Căutând un locaș printre nouri, Dar ziduri se-nalță și-n note acute, Speranța se sparge-n ecouri. În temnița vremii mă lupt cu furtuna, În valuri mă zbat cu durere, Te chem cu ardoare, Te chem una-ntruna, Să-mi dai înc-odată putere. Să pui Duh de slavă în duhul de tină, Nimic să nu mă mai doboare, Iar inima frântă s-o-mbraci în Lumină, Să-și caute drumul spre Soare. Privește-mă
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371435_a_372764]
-
bătrânica ,dădea dojenitor din cap. Povestea lui m-a pus puțin pe gânduri. Până la urmă, viața nu e decât o loterie la care toți avem biletul câștigător în buzunar.Numai că, unii nu îl joacă,din comoditate. Alții joacă cu ardoare și câștigă în cele din urmă,că omul meu de-acum. Dar își bat joc de tot ce-au câștigat ! Iar cei mai mulți,joaca puțin câte puțin, în fiecare zi, ca să câștige numai atât cât să își ducă traiul ! Fără să
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
diamantin, drumul pe care ne sculptăm cu migală urcușul și cercăm să facem să-nflorească lutul. Condeierul pleacă pe o cale miraculoasă, de la zbor de fluture, de la înnobilata stare, pe verticala cea mai îndrăzneață, sculptându-se în cruce, căutând cu ardoare, dar cu încrederea celui care a fost aflat mai întâi, cu convingere hristică: arzându-mă de tot ce-s lut (Meșterul Manole). Așa cum exprima C.S. Lewis, parafrazez, că „minunea centrală afirmată de creștini este întruparea și învierea, iar credibilitatea minunilor
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
ceva, era între noi o uniune trainică, pe care o doream să rămână veșnic așa, care ne apropia sufletește și fizic, dorind să fim mereu unul lângă celălalt. Cele trei zile de basm au trecut ca o clipă. Doream cu ardoare să nu ne mai despărțim de intimitatea camerei noastre de hotel, să rămânem în acel peisaj de basm și să ne plimbăm îmbrățișați ca doi îndrăgostiți. Suzana se transformase într-o iubită și amantă perfectă, iar la sfârșitul acestei mini-vacanțe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
care duceam sticle și borcane la centrele de colectare / Stăteam la rând pe ploaie, soare, vânt / Cu bănuți câștigați cumpăram cărți și ziare / Trei saci de sticle pentru Albumul memorial / Nichita Stănescu. Poetul caută evadarea din realitatea constrângerilor, căutând cu ardoare adăpostul versului pur și liber atât de adânc îngropat de cântecul fals și răgușit al vocii din cravată. În acest univers libertatea frumos păstrată între paginile cărților se împarte în fărâme, veșnicia se cumpără cu ouă și pachete de Kent
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > IDILA Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 1826 din 31 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Privirea ta mă țintuia avidă-n așteptare, am tresărit și am răspuns la marea ta ardoare. Iubito, încet ai murmurat, ești marea provocare... Un câmp magnetic ne unea în al iubirii vals și-n clipa care a urmat m-ai invitat la dans; treceam în urmatorul an, mai era doar un pas. Sfioasă, lent m-am
IDILA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375014_a_376343]
-
această zi de vară a anului 2016 ca pe una cu totul specială, făcută și născută dintr-un milion de clipe cu gândul la promisiunea împlinirii viselor și planurilor noastre speciale........ pentru profesorii și colegii care și-au dorit cu ardoare și care au și participat la această Revedere de 35 de ani de la absolvirea Colegiului Național „Andrei Șaguna” Brașov. Am privit această zi ca pe o nouă pagină din povestea „cărții noastre de viață”, o poveste care devine tot mai
VIAŢA ESTE CA O AŢĂ! de BAKI YMERI în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373813_a_375142]
-
din 09 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului DE VREI SĂ ȘTII Întreabă Timpul impasibil, de vrei să știi cât te iubesc Iubirea e un vals ceresc, în care totul e posibil.... Ma arde dor ireductibil, și te aștept cu o ardoare De foarte rară, albă floare, temperament nepredictibil... Mă fascinezi imprevizibil, mă scoți din elementul meu, M-alinți cât Sorii-n apogeu, să mă supui ireversibil... Și-ncerc să-ți spun ceva plauzibil, însă rezultă înfocare Tu știi că n-am
DE VREI SĂ ȘTII de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374027_a_375356]
-
destăinuie: „ Aici, unde și clipa e fața unui veac,/ În țara ce privește cu ochi și sori de rouă/ Și fiecare piatră-i hrisov romano-dac/ Și fiecare frunte e o cetate nouă,/ Unde vorbesc izvoare cu stelele-n fântâni/ Împrospătând ardoarea de-nalt și profunzime,/ La vârsta demnității când singuri noi stăpâni/ Ne cumpănim lumina la rău ca și la bine,” (Aici). Vasile Căpățână (România, acad., poet, prozator, editor, eminent al culturii din R.Moldova) este omul de creație care există
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Respectate cu sfințenie mai ales de Sărbători, obiceiurile despre care poate nici nu știam că sunt tipic ortodoxe, sunt cele pe care le-am luat cu noi peste hotare, practicându-le cu sporită ardoare pe acolo pe unde se întâmplă să ne stabilim. Nu știu alții cum sunt, dar la noi nu există Paști la care să nu vopsim ouă sau Crăciun fără pom împodobit! Cu atât mai mare mi-e mirarea în fiecare
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
vară norii cerul l-au acoperit și nu se mai vede zîmbetul soarelui o floare de nori ne împletește privirile cu nucul acesta verde ce-mi deapănă amintirile una doar spre-a nu se pierde ochii umbrei ne susțin cu ardoare pe umerii zilei cînd cu drag pășim fiecare iar vîntul ne mai acoperă cu aripile lui inracorindu-ne pașii și ochii aici ne spălăm cu prund și cu amintiri cînd roua ne cîntă la ureche cu bunăvoință zimbindu-ne 20 iunie 2016
OCHII UMBREI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375371_a_376700]
-
Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016. Respectate cu sfințenie mai ales de Sărbători, obiceiurile despre care poate nici nu știam că sunt tipic ortodoxe, sunt cele pe care le-am luat cu noi peste hotare, practicându-le cu sporită ardoare pe acolo pe unde se întâmplă să ne stabilim. Nu știu alții cum sunt, dar la noi nu există Paști la care să nu vopsim ouă sau Crăciun fără pom împodobit! Cu atât mai mare mi-e mirarea în fiecare
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
nu cunosc ouăle de ... Citește mai mult Respectate cu sfințenie mai ales de Sărbători, obiceiurile despre care poate nici nu știam că sunt tipic ortodoxe, sunt cele pe care le-am luat cu noi peste hotare, practicându-le cu sporită ardoare pe acolo pe unde se întâmplă să ne stabilim. Nu știu alții cum sunt, dar la noi nu există Paști la care să nu vopsim ouă sau Crăciun fără pom împodobit! Cu atât mai mare mi-e mirarea în fiecare
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
să se-ntrevadă Vestitorul cel frumos, Ivit domol, cam sfios. Frigul este încă mare, Covorașul nu dispare, Dar plăpândul ghiocel Iese ca un clopoțel. Este firav, curajos, Foarte mândru, bucuros, Este primul vestitor Și al primăverii sol. Își dorește cu ardoare Raze calde și mult soare, Pentru că el știe bine, Că te bucură pe tine. Văzându-i curajul mare, Iată și brândușa-apare, Toporașii, viorele, Îndrăznesc de ies și ele. Toate sunt flori curajoase, Ne-aduc noutăți frumoase, Iarna a plecat ușor
VESTITORII PRIMĂVERII de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375613_a_376942]
-
a înfrunta viața pentru cea mai dragă ființă - mama. Evocarea sensibilă a acesteia, trăită cu intensitate, transmite emoții cititorului, precum un balsam pe un suflet rănit. Este de remarcat ”scena” duioasă a întâlnirii mamă - fiică, cea din urmă dorind cu ardoare ca mama să-i șteargă cu ”colțul vechi de la năframă” lacrima suferințelor și a dorurilor nemărturisite. În altă poezie, cu tristețe nemărginită, este sugerată prăpastia timpului ce nu poate fi trecută spre mamă, spre brațele ei mângâietoare, la sfârșit de
CLEPSIDRA VIEȚII – NISIP STRECURAT ÎN SUFLETE… ”43” – OLGUȚA LUNCAȘU TRIFAN DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371856_a_373185]
-
savoare. Cu ochii minții deslușesc ideia Că tu ai fost un înger pentru mine, Ai fost și-ai să rămâi mereu femeia, Acea minune a nopților sublime, Cănd rătăceam prin ale tale visuri Și-n sufletul tău tandru plin de-ardoare, Creindu-ne eterne paradisuri În fiecare clipă trecătoare. Și veșnicii în fiecare noapte Noi retrăiam în plină armonie, Da-n zori rodul iubirilor răscoapte Se regaseau în coală de hârtie. Eu le citeam și retrăiam în ele, Privindu-ți chipul somnoros
CITIND PE-O COALĂ ALBĂ DE HÂRTIE de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371898_a_373227]
-
aparență, dar cu suflete și minți luminate, oameni care au reușit să strângă șirurile gândurilor scăpate, ca prin minune, din subconștientul lor, în istorii și creații ale semenilor din moși-strămoși aflați pe meleagurile Grădinii Maicii Domnului. A strâns cu migala, ardoare și răbdare toate gândurile bune legate de creația poporului nostru, de patrimoniul lui, de esență rădăcinilor lui și de inimă istoriei lui zbuciumate, pline de biruințe nemaiîntâlnite în alte istorii, dar, din păcate, nescrise și neștiute decât din rarele impresii
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
fapt e-o... doară Și durează cât odorul: Crește iute și-apoi zboară Cât să-i ducă maica dorul... Dorul meu de fapt e-o doară Și de dorul meu o doare, Ca pe mine, prima oară, De a dorului ardoare... Dorul meu de fapt e-o doară Și durând-o dor îmi face Ca feciorul de fecioară Când în depărtări n-au pace... Dorul meu de fapt e-o doară Dragă și de dor duioasă Ca o doină de ușoară
O DOARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372340_a_373669]