2,478 matches
-
reală, instituită asupra produselor pământului, constând În reținerea unei părți (o zecime sau alte proporții inferioare) În momentul recoltării și lovea produsul brut (nu cel net), indiferent de cheltuielile efectuate, ceea ce determina apariția a numeroase procese Între proprietari, fermieri și arendași. Cea de a doua formă s-a numit capitație personală, fiind instituită asupra comerțului și industriilor În formare. În același cadru se Înscrie și apariția capitației graduale, În forme diferite de aplicare, sub raport spațial și temporal. Astfel, În Franța
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Alcott). 1870. Parlamentul votează legea Forster privind învățămîntul primar obligatoriu (v. Învățămîntul), legea bancrutei (Bankruptcy Act) care desființează închisorile pentru datornici, și prima lege inițiată de Gladstone privind statutul proprietății în Irlanda (Irish Land Act), care prevede compensații materiale pentru arendașii britanici evacuați, mai ales dacă aceștia au cheltuit bani pe îmbunătățiri funciare. // War Office Act reorganizează Ministerul de Război, fixează durata serviciului militar la 12 ani și subordonează pe comandantul-șef al armatei ministrului de Război. // Se deschide primul azil
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
său mandat de premier (1868-1874), a reușit să separe Statul de Biserica protestantă (episcopaliană și minoritară) din Irlanda (1869-1871), în încercarea de a pacifica insula, și a trecut prin Parlament primul Irish Land Act (1870) care prevedea compensații financiare pentru arendași în caz de evacuare sau de investiții în ameliorări funciare făcute de aceștia. În același an 1870, după votul din Parlament, guvernul Gladstone adoptă Legea Forster privind obligativitatea învățămîntului elementar în Anglia și Țara Galilor pentru toți copiii între 5 și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
împotriva proprietarilor terieni nepopulari. Arestat ca agitator în 1881, a fost eliberat în 1882 cu condiția să respecte așa-numita Convenție de la Kilmainhaim, o formulă de compromis între autorități și protestatari, prin care primii se angajau să sporească concesiile către arendași deja cuprinse în Irish Land Act din 1881, iar Parnell garanta că va domoli spiritele încinse și va preveni tulburările de orice fel. În alegerile parlamentare din 1886 care aduc la putere cel de-al treilea Cabinet Gladstone și intrarea
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
enorme pentru democrație: diferențe între drepturile, îndatoririle, influența și puterea sclavilor și ale oamenilor liberi, între bogați și săraci, împroprietăriți și neîmproprietăriți, stăpîni și servitori, bărbați și femei, zilieri și ucenici, meșteșugari și proprietari, orășeni liberi și bancheri, lorzi și arendași, nobili și oameni de rînd, monarhii și supușii lor, oficiali ai regelui și cei cărora le dădeau ordine. Chiar și între oamenii liberi existau diferențe mari de statut, avere, ocupații, obligații, educație, libertate, influență și putere. Iar în multe locuri
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
numeroase sindicate agricole care s-au bucurat de o vastă adeziune și au contribuit la dezvoltarea diferitelor tipuri de cooperative. Structura formelor asociative existente în agricultura Franței este următoarea: a) sindicatele agricole care au drept scop apărarea intereselor agricultorilor (proprietari, arendași, muncitori agricoli) care nu dispun de capital social iar membrii săi nu-și asumă nici o responsabilitate în eventualitatea apariției unor pierderi de gestiune; b) Asociațiile de proprietari definite de către legea din 1 iulie 1901 ca fiind " convenții prin care două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
primea spre cultivare o bucată de teren, de pe care lua întreaga recoltă, în schimbul lucrării unei alte bucăți de pământ pentru marele proprietar. Indiferent de forma de contract la care se apela pentru exploatarea pământului, aceasta se făcea întotdeauna în favoarea marelui arendaș sau proprietar. Acestea au fost condițiile istorice și economice în care au apărut primele asociații rurale sub forma obștiilor de arendare, prin care țăranii se asociau în vederea arendării unor moșii. Apariția ideii de înființare a unor obștii de arendare s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
unor obștii de arendare s-a datorat și unei cauze de ordin administrativ, și anume, de multe ori proprietarul unei moșii prefera să arendeze terenul unor străini, decât sătenilor, datorită dificultăților în încasarea arenzilor de la un număr mare de mici arendași în cazul arendării moșiei țăranilor. Apariția acestui tip de asociații care ulterior s-au extins destul de mult a fost ilustrat de către economistul și agronomul Ion Ionescu de la Brad, în lucrările "Agricultura română din județul Dorohoi" și "Agricultura română din județul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
exploatare a pământului, în aceeași lucrare a lui Creangă, se constată că din cele 3977198 hectare ale proprietăților de peste 50 de hectare 2334145 ha. erau lucrate în arendă. Această repartizare a proprietății ne arată că exploatarea prin arendare directă către arendași, și exploatarea prin dijmă erau sistemele dominante, în timp ce exploatarea de către obștiile de arendare deținea un procent foarte redus, ținând cont că la sfârșitul anului 1907 acestea aveau în arendă doar o suprafață de 73344 ha. Pentru a concluziona putem aminti
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
împroprietărire nu puteau fi considerate cooperative, deoarece ele erau niște asociații înfiinșate în mod forțat. Ele nu erau privite cu ochi buni de către săteni, care voiau să intre cât mai repede în posesia deplinei proprietăți asupra terenurilor, nu să devină arendași. Referitor la obștiile de împroprietărire C. Garoflid scria. " Acestea nu sunt obști căci le lipsește principiul moral, solidaritatea; lipsește mijlocul educativ, direcțiunea tehnică; lipsește putința progresului agricol, asolamentul comun. Organismul viu, instrument de control și progres al obștiilor, este înlocuit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
citesc cu glas tare sau cheamă un camarad confident, alții se retrag singuri într-un colț și în timp ce parcurg rândurile chipurile se luminează sau capătă amprenta îngrijorării. Încep cu vorbă domoală să-și povestească păsurile. Păi unde să spui că arendașul ne fură la împărțeală? Când alde Mihai a lu' Pestelcă se certă cu el că-l prinse cu greutăți măsluite, jindariul îl bătu tot pe el, că cică făcuse scandal. Iar la minister sau în parlament, nu tot boieri sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
intrați în pîne, ei au interes să fie mult guvernul liberal și, fiindcă acesta atârnă de Camere, deci de alegeri, ei se fac luntre și punte ca să-și scoată prietenii deputați. Dar prietenii în mare parte sunt sau ei înșii arendași ai statului, sau rude cu arendași, sau antreprenori de lucrări publice, sau advocați de antreprenori, sau au procese cu statul, deci caută să fie aleși, ca să tremure miniștrii de dânșii și să le facă treburile. Băcanul, negustorul, preotul, cari nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să fie mult guvernul liberal și, fiindcă acesta atârnă de Camere, deci de alegeri, ei se fac luntre și punte ca să-și scoată prietenii deputați. Dar prietenii în mare parte sunt sau ei înșii arendași ai statului, sau rude cu arendași, sau antreprenori de lucrări publice, sau advocați de antreprenori, sau au procese cu statul, deci caută să fie aleși, ca să tremure miniștrii de dânșii și să le facă treburile. Băcanul, negustorul, preotul, cari nu știu istoriile astea, își dau votul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lucrători, iar cel ce n-au dat să-i angajeze cu te miri și mai nimica, cu înscrisuri pline de clauze penale, pe cari apoi tot subprefectul liberal le judecă în absența împricinatului țăran și-l condamnă să-i dea arendașului liberal până și cenușa din vatră. Familii ultraliberale s-au deprins și cu treaba asta. Au tras la sorți să vadă, care dintre ei să fie "conservator", și apoi acela face treaba celorlalți cîndu-s conservatori[i] la putere, iar restul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e aruncat pe uliți cu o familie grea, pe care o ținea de pe o zi pe alta cu leafa lui, pentru ca să vadă pus în locu-i pe un om care știe tot atâta sau și mai puțin decât dânsul; dincolo un arendaș e dat afară de pe moșia statului, pentru că, deși are o avere întreagă băgată în semănături, n-a plătit la termen și un deputat vrea să ia moșia cu prețul jumătate și să se folosească și de semănăturile omului... și tot
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vor mai tăinui (vorbă subțire pentru fura) vitele raielii gau neguțitorilor; 11) că, oricând n-ar îndeplini obligațiunile lor, dobitoacele lor să fie alungate peste hotarul cel de două ceasuri. Ciudați possesseurs legitimes? Sub aceste condițiuni grele tătarii rămân ca arendași ai Buceagului, pe un petec de pămîmt de 60 de mile pătrate, pentru care plătesc dări domniei Moldovei. Pe acest petec se judecă între ei, dar, făcând neajunsuri cât de mici moldovenilor, sânt judecați la Iași de judecătorii ordinari ai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu-i mirare că renumiții generali Rumianțof și Șumarof i-a găsit sub corturi. Numai cortul pe care-l ducea în car avea permisiunea de a-l întinde dincolo de petecul Bugeacului. În sfârșit rușii i-au dat pe bieții noștri arendași afară, făcând astfel pagubă visteriei. Daca exista pe atunci o administrație a domeniilor statului, ar fi protestat și i-ar fi luat sub scutul articolului cutăruia din Codul civil. Dar bietul Chiel-Mehmet, iscălit al patrulea în înscris, nu știa să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai laborioase județe ale țării. Iată ce zice acel raport: Cu ocaziunea inspecțiunei făcută casieriei generale a districtului Dolji de d. secretar general al acestui minister, însoțit de d. inspector financiar Danielopolu, la 22 iulie trecut, s-a constatat că arendașii moșiilor statului, în mare parte, nu erau urmăriți pentru sumele datorite de ei. Din corespondența urmată între casierie cu administrațiunea domenielor relativ la productele secuestrate domnului Coslopolo, fost arendaș al moșiei Segarcea, pentru sumele datorite din arenda acelei moșii pe anul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d. inspector financiar Danielopolu, la 22 iulie trecut, s-a constatat că arendașii moșiilor statului, în mare parte, nu erau urmăriți pentru sumele datorite de ei. Din corespondența urmată între casierie cu administrațiunea domenielor relativ la productele secuestrate domnului Coslopolo, fost arendaș al moșiei Segarcea, pentru sumele datorite din arenda acelei moșii pe anul 1876, se constată asemenea ca cea mai mare parte a productelor în cestiune se înstrăinaseră înainte de a se fi plătit sumele datorite, a căror răfuire a avut loc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
puținele vite pe cari le-au readus au umplut județul de epizootie, încît oamenii, cu toată voința din parte-le, n-au avut cu ce să are și nu vor avea nici la anul. Se-nțelege de sine că nici arendaș, nici plugar nu se pot înjuga ei înșii la plug și c-au ajuns la sapă de lemn cu toții aproape. Iată cauza sigură a restanțelor. Pentru a le încasa va trebui să li se vânză oamenilor ceaunele de mămăligă și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Șchiop. Iată însă că un raport cătră Domn al ministrului nostru de interne ne arată că în ținutul Bacăului din Moldova au subzistat în timpul cel mai nou dinastia d-lui inginer Tetoianu, care în comuna Berzunțu au luat pământurile unui arendaș și le-a împărțit la locuitori și că abia acuma, reintrând domnia legitimă în drepturile ei, s-au reintrodus statu quo ante bellum, scoțîndu-se de cătră d. prefect locuitorii de pe pământurile uzurpate. Iată raportul în cestiune: D. prefect al județului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bellum, scoțîndu-se de cătră d. prefect locuitorii de pe pământurile uzurpate. Iată raportul în cestiune: D. prefect al județului Bacău, prin raportul cu no. 21674, îmi face cunoscut că, cu ocazia mergerii d-sale în comuna Berzunțu, spre a pune pe arendașul moșiei statului în posesiunea pământului care i se luase din stăpânire de către d. inginer Tetoianu și se dase locuitorilor din acea comună, observând și lucrările relative aflate în cancelaria acelei comune, a văzut că ajutorul de primar, care gera afacerile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a ruga pe Măria Ta să binevoiești a aproba dizolvarea acelui consiliu și a semna anexatul proiect de decret. C-o mirare de cronicar întrebăm cine a fost acel d. Tetoianu care a avut puterea de a deposeda pe un arendaș și de a pune în stăpânirea pământurilor pe locuitori? În faptă însă lucrul stă astfel: d. inginer, ca reprezentant al statului, proprietar al acelor pământuri, nu le-a dat în posesiunea, ci în proprietatea locuitorilor. Daca d. inginer a comis
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dat în posesiunea, ci în proprietatea locuitorilor. Daca d. inginer a comis erori, acestea-l privesc pe d-sa și pe statul păgubaș, nicidecum pe locuitori, cari erau în drept a da cu pușca atât în prefect cât și în arendaș și în d. C. A. Rosetti, care cutează a le răpi pământuri ce sânt cu bună-credință a lor; și în orice caz, chiar daca locuitorii n-ar {EminescuOpX 123} fi avut dreptate, pământurile nu li se puteau lua decât în urma unei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toate cauzele acestea nu putem crede că guvernul ar fi voind să rezolve cestiunea evreilor în sensul fracției, pentru că fracția n-are nici un sens; ea n-a știut niciodată ce vrea și e cel mult o companie de postulanți și arendași păsuiți, nicicând însă un partid serios, despre care s-ar putea zice că-n cestiunea cutare gândește așa sau altfel. Dar să lăsăm acestea. N-am susținut că guvernul a dat mâna cu fracționiștii, ci din contra, că fracționiștii au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]