999 matches
-
poate explica deopotrivă prin nevoia de expresivitate (repetarea banalizează cuvintele, chiar pe cele create prin metafore sau jocuri sonore spectaculoase), ca și prin intenția criptică: odată ce secretul unor termeni este dezvăluit tuturor, sînt necesare alte forme de ascundere. Dicționarele de argou inventariază cuvinte care-și pierd valoarea de argou odată ce sînt publicate. În momentul în care cuvintele argotice ies din domeniul lor (și nu este vorba numai de argoul răufăcătorilor, ci și de cel al mediilor închise care doresc să păstreze
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
banalizează cuvintele, chiar pe cele create prin metafore sau jocuri sonore spectaculoase), ca și prin intenția criptică: odată ce secretul unor termeni este dezvăluit tuturor, sînt necesare alte forme de ascundere. Dicționarele de argou inventariază cuvinte care-și pierd valoarea de argou odată ce sînt publicate. În momentul în care cuvintele argotice ies din domeniul lor (și nu este vorba numai de argoul răufăcătorilor, ci și de cel al mediilor închise care doresc să păstreze coeziunea grupului), trec de obicei în registrul popular
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
termeni este dezvăluit tuturor, sînt necesare alte forme de ascundere. Dicționarele de argou inventariază cuvinte care-și pierd valoarea de argou odată ce sînt publicate. În momentul în care cuvintele argotice ies din domeniul lor (și nu este vorba numai de argoul răufăcătorilor, ci și de cel al mediilor închise care doresc să păstreze coeziunea grupului), trec de obicei în registrul popular, familiar, de unde dispar tocmai pentru că și-au pierdut funcția ințială, sau se mențin o perioadă în lexicul unor scriitori, cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să păstreze coeziunea grupului), trec de obicei în registrul popular, familiar, de unde dispar tocmai pentru că și-au pierdut funcția ințială, sau se mențin o perioadă în lexicul unor scriitori, cu intenționalitate stilistică ludică sau provocatoare. O altă trăsătură esențială a argoului este efemeritatea. De aceea, pentru argou creativitatea este o necesitate. La nivel fonetic, creativitatea se relevă prin particularități fonetice ale pronunției populare a unor cuvinte (a se benocla, panaramă pentru "panoramă", bagabond etc.). La nivel morfosintactic, poate fi identificată accentuarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obicei în registrul popular, familiar, de unde dispar tocmai pentru că și-au pierdut funcția ințială, sau se mențin o perioadă în lexicul unor scriitori, cu intenționalitate stilistică ludică sau provocatoare. O altă trăsătură esențială a argoului este efemeritatea. De aceea, pentru argou creativitatea este o necesitate. La nivel fonetic, creativitatea se relevă prin particularități fonetice ale pronunției populare a unor cuvinte (a se benocla, panaramă pentru "panoramă", bagabond etc.). La nivel morfosintactic, poate fi identificată accentuarea tendințelor populare ale limbii române, cum
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
viețașii de pe Rahova) sau care creează structuri de insistență (are bani pe el), uzul extins al locuțiunii la greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul construit pe tiparul repetitiv băiat de băiat (construcție sintactică apărută în argou și trecută în limbajul colocvial). La nivel semantic, sensurile sînt determinate în mare măsură de context. Lexicul argotic are o sinonimie foarte bogată și în permanentă amplificare: noțiunile fundamentale - părțile corpului uman, acțiunile de bază (a mînca, a bea, a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a înșela, a trăda, a muri, a ucide), personajele-cheie (hoțul, prostituata, polițistul), banii, nebunia, abilitatea, naivitatea, sînt ilustrate de zeci de cuvinte și expresii care se diferențiază nu prin referent, ci prin nuanțe afective și conotații sociale. La nivel pragmatic, argoul se caracterizează prin acte de vorbire specifice, mai ales din sfera conflictuală: insulte, imprecații, amenințări. Atitudinea dialogală este, în general, necooperativă, de suspiciune generalizată. Dialogul necooperativ se manifestră prin replici care exprimă neîncrederea față de interlocutor și față de ceea ce susține acesta
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
te dai la o parte), fie prin transpunerea acțiunilor dorite în scenarii negative (lovește-mă cu o țigară). Interpelarea este adesea ironică, mai ales în adresarea către străinii de grup (Nea Caisă), iar cea către inamici este agresivă și insultătoare. Argoul dispune de o mare varietate de antroponime, porecle în marea lor majoritate, cu corespondent între substantivele comune, sau legate de eroi populari din filme sau din literatură (Zorro, Piedone, Superman, Sandokan etc.). Toponimia argotică urbană este alcătuită din denumiri glumețe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Toponimia argotică urbană este alcătuită din denumiri glumețe de localități sau monumente (Bucale, Pailanda pentru Botoșani, oraș poreclit "Țara paielor", Piatra Crăcănată pentru Arcul de Triumf). Lexicul argotic s-a creat prin mijloace externe și interne de evoluție a limbii. Argoul conține un număr important de împrumuturi din alte limbi și adaptate fonetismului limbii române: împrumuturi din engleză (a drinkui "a bea", a tripui "a se droga"), din franceză (a parli "a vorbi"), din italiană (a se da grande, a giorno
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a bea", a tripui "a se droga"), din franceză (a parli "a vorbi"), din italiană (a se da grande, a giorno), din rusă (balșoi, balșoaie "mare"), din limba romani, împrumuturile țigănești fiind elementul cel mai caracteristic și mai bogat al argoului românesc (a ciordi, diliu, biștari, lovele, șukar etc.), din turcă (sanchi "ca și cum" în expresia de sanchi, a cafti și derivatul substantival cafteală, caft de la "caftan"), din limba greacă (marafeți, paranghelie), din idiș (blat, cușer, mahăr), din germană (chix, șmecher). Majoritatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
biștari, lovele, șukar etc.), din turcă (sanchi "ca și cum" în expresia de sanchi, a cafti și derivatul substantival cafteală, caft de la "caftan"), din limba greacă (marafeți, paranghelie), din idiș (blat, cușer, mahăr), din germană (chix, șmecher). Majoritatea cuvintelor și expresiilor din argoul românesc sînt rezultatul unor evoluții interne ale limbii, al unor schimbări de sens produse prin procesele cognitive fundamentale - metaforă, metonimie, restrîngeri și extinderi semantice, specializări și generalizări -, dar și prin procedee retorico-pragmatice (ironie, antifrază, eufemism, litotă și hiperbolă) care se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și generalizări -, dar și prin procedee retorico-pragmatice (ironie, antifrază, eufemism, litotă și hiperbolă) care se stabilizează prin uz. Procesele cognitive și utilizările retorico-pragmatice sînt plasate în planuri diferite și se pot combina, dînd naștere la metafore ironice, eufemisme metonimice etc. Argoul recurge la aceleași mijloace interne de îmbogățire a vocabularului limbii române populare: derivarea, compunerea și conversiunea. Alte surse ale lexicului argoului sînt: abrevierile, frazeologia, jocurile de cuvinte: "păsăreasca", cuvîntul-valiză (țuicomicină), calamburul (botanist "naiv", derivat de la "a pune botul", budist "cel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
utilizările retorico-pragmatice sînt plasate în planuri diferite și se pot combina, dînd naștere la metafore ironice, eufemisme metonimice etc. Argoul recurge la aceleași mijloace interne de îmbogățire a vocabularului limbii române populare: derivarea, compunerea și conversiunea. Alte surse ale lexicului argoului sînt: abrevierile, frazeologia, jocurile de cuvinte: "păsăreasca", cuvîntul-valiză (țuicomicină), calamburul (botanist "naiv", derivat de la "a pune botul", budist "cel care curăță closetul", pisanie "bătaie, anchetă" de la "a pisa", bordeleză "prostituată", sticlar "bețiv"), pseudo-limbi străine (pe nevé), pseudo-nume proprii (substantive comune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să fie congruente (și percepute ca atare de interpret), fiind necesar ca această congruență să fie realizată din punctul de vedere al nivelurilor discursive. Nivelurile sau registrele limbii sînt cele legate de diferențierea socială (limbă standard vs. limbă populară vs. argou) și funcțională (limbă comună, limbaj tehnico-științific, limbaj academic etc.). În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
considerat ca fiind corect sau ca fiind limbă autorizată. Orice abatere de la această normă constituie o greșeală a cărei sancționare variază după situație: a folosi înjurături, invective sau cuvinte licențiose într-un tribunal poate fi considerat un ultraj, a folosi argoul într-o publicație de cultură este apreciat ca fiind inadmisibil. Prescripția lingvistică poate să se refere chiar la formatul discursului scris sau oral. Așa se întîmplă, de exemplu, în cazul activităților la care scrisul este supus unor codificări sau unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
probabil mințile franceze nu numai printr-o limbă literară iscusit dezgropată din straturile clasice ale literaturii de pe malurile Senei (Într-un moment când Céline și alți „moderniști” „stricau” - de fapt, Îmbogățeau - limba literară cu cea orală și, mai ales, cu argoul!Ă, dar, cred eu, mai ales, a surprins și apoi a sedus, a uimit dezabuzatul lector francez, față cu textul unui „metec” venit de pe undeva din Estul vag geografic și cultural al Europei, un autor ce mânuia cu atâta dezinvoltură
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
transformă minoritatea, inclusiv cea sexuală, etnică sau comunistă, în dictatură și rasism, ca în Basarabia. Andreea Esca în locul lui Mihai Viteazul, "cadavrul din debara" în locul lui Eminescu, Patapievici în locul lui Noica, economia de consum în locul economiei naționale, și chiar europene, argoul cel mai stupid în locul limbii literare, anihilarea profundului și a sacrului, atacul dur la valorile naționale, instaurarea pompoasă a haosmosului, scoaterea manifestării luminice a lui Dumnezeu din existența lumii, reducerea existenței la biologicul cel mai rudimentar, iată doar unele din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
profesori americani, sau formați în ambianța americană. Ușor de recunoscut datorită unor ticuri comune, ei au reușit să impună standarde didactice și comportamentale universale. Mai întâi, sunt, toți, hiper-relaxați (engl. „informal“). Îmbrăcați sport, vindecați de orice reflexe „catedratice“, colocviali până la argou, ei țin să se prezinte auditoriului ca niște băieți pragmatici, ușor abordabili, fără fasoane. Gesticulează amical, adoptă poziții destins-întâmplătoare, te tutuie, îți fac cu ochiul, înfruntă problemele dificile cu o voioșie demitizantă, matter of fact. Ideea e că tocmai au
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ION ȘI [VOICAN], ELENA; SOARE, EUGENIA ȘI [SOARE], GHEORGHE, Comentarii literare și teste de vocabular (potrivit programei Ministerului învățământului) pentru gimnaziu și pentru admiterea în licee și în școlile profesionale. București, EAL, 1994-1995, 30 p. [238] VOLCEANOV, GEORGE, Dicționar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 1995, București. [239] VRÂNCEANU, NICOLAE PETRE, Cărticica de început: pentru grupele pregătitoare și elevii clasei I / Nicolae Petre Vrânceanu [Ilustr.: Eustatiu Gregorian] - Craiova: Anteu, 1995 [240] VRĂȘMAȘ, ECATERINA, Corectarea limbajului la preșcolari, Tribînv, 6, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
VLĂDESCU, ANDREEA, Nicolae Filimon: Ciocoii vechi și noi. în: LLR, 27, nr. 1, 1998, p. 29-31. [271] VOICAN, ION; VOICA; ELENA, Limba română. Exerciții pentru admiterea în liceu și facultăți. București, Corint, 1998, 158 p. [272] VOLCEANOV, GEORGE, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române, Editura Livpress, 1998. [273] VULPE, NICOLAE; RUȘTI, DOINA, Gramatica română. Exerciții cu cheie pentru examenul de capacitate, admitere la facultate, concursuri școlare, în conformitate cu Programa școlară pentru examenul de capacitate, elaborată de Ministerul Educației Naționale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a VII-a, Pitești, Paralela 45, 2007, 168 p. [204] TROFIN, ELIZA-MARA; ARDELEAN, LUMINIȚA; ENESCU, IOANA, Gramatică: fișe de lucru pentru clasa a VIII a, Pitești, Paralela 45, 2007,163 p. [205] ȚÂNȚAȘ, VIOREL HOREA, Dicționar de pușcărie: limbajul de argou al deținuților din România, Cluj-Napoca, Napoca Star, 2007, 151 p. [206] UDRESCU, CRISTINA, Comunicare: exerciții distractive, Craiova, Alma, 2007, 44 p. [207] UDRIȘTOIU, MARIANA; THORWÄCHTER, LUMINIȚA, Limba și literatura română: constantă opțiune la manualele alternative: clasa a VI-a: literatură
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de învățat, București, Paralela 45, 2007, 92 p. [209] VOINEAG, JANET; COJOCARIU, ILEANA; BUHACIUC, LAURA, Limba și literatura română: testare națională 2007: rezolvări detaliate ale celor 100 de variante definitive, Iași, Taida, 2007, 157 p. [210] VOLCEANOV, GEORGE, Dicționar de argou al limbii române, București, Editura Niculescu, 2007, 304 p. [211] VRABIE, VERONICA; TRIȘCĂ, IOZEFIA, Tainele Abecedarului: (fișe pentru cititscris), Iași, Pim, 2007, 40 p. [212] ZEGREANU, VASILICA, Ortografie, ortoepie și punctuație, București, Booklet, 2007, 64 p. 2008 [1] AGACHE, LILIANA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
moralitatea, divorțul se acorda greu, deși era legal, avortul rămăsese ilegal. Cenzura era strictă, o serie de romane fiind interzise (Ulise de James Joyce și Amantul doamnei Chatterley de D.H. Lawrence). Abia ieșiți de sub influența britanică, se resimte cea americană, argoul american devine prezent În limbă (publicitate, afaceri, finanțe), stilul arhitectural, vedetele americane de film devenise idolii culturali ai națiunii. Odată cu valul de imigranți sud-europeni, În special greci și italieni, vechile tipare australiene fuseseră distruse. Australienii au aflat dintr-o dată de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
unde nu au parte de toate acestea, după cum Încă se Întâmplă În prea multe cazuri, e de plâns, nu de sărbătorit. Și, cu toate pierderile de diferență Înregistrate În timp, oamenii inventează mereu noi forme de diferență: noi coafuri, noi argouri, ba chiar, din când În când, noi religii. Nimeni nu poate spune cu mâna pe inimă că satele lumii ajung să semene unul cu altul“. Cea mai nouă forță opusă omogenizării o reprezintă fenomenul podcast - un instrument complet nou de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
impuneau legea forței, babele bârfitoare ce răspândeau zvonurile, țiganii lăutari care stârneau o veselie dezinhibată, cârciumarii și negustorii ce se străduiau să prospere, ceferiștii și zidarii ce trudeau pentru a trăi de pe o zi pe alta. Limbajul frust, jargonul și argoul creează atmosfera mahalalei Cuțarida, a Gropii, locul unde se deversează gunoaiele Bucureștilor, în jurul căreia se consumă drame umane, locul dominat de autoritatea starostelui, Bozoncea, un tip vechi de bandit, de Paraschiv, un tânăr tâlhar temperamental aflat în afirmare, cu care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]