1,444 matches
-
despre care vom discuta în capitolul 3) afectează în mod direct suprastructura descriptivă. 2. Operativități interne și externe În Sémiologie du raisonnement 8, D. Apothéloz face distincția dintre "operativitatea internă", legată de repertoriul obiectului și operativitatea externă, legată de potențialul argumentativ al obiectelor schematizate prin discurs. Prin operativitate internă se înțelege manipularea reprezentării: "repertoriul" ce ține de memorie și de practicile discursive anterioare care au permis subiecților să dobîndească cunoștințe (am văzut mai devreme exemplul cu Popeye). Cît despre operativitatea externă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau preluate) ale interlocutorului-co-enunțiator și în funcție de principiul pertinenței. Acestor două "operativități" le corespund ceea ce noi am numit dimensiunile configuraționale și secvențiale ale textului. Și, dacă D. Apothéloz poate să afirme că operativitatea externă trece prin operativitatea internă, adăugînd că "potențialitatea argumentativă a obiectelor discursului este evident legată de repertoriul lor" (1983, p. 193), aceasta se datorează faptului că interacțiunea, ca principal obiectiv al descriptorului-enunțiator asupra cunoștințelor destinatarului-co-enunțiator, este legată de activarea "repertoriului" din memorie (memoria pe termen lung → memoria pe termen
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
scurt). Tema-titlu joacă un rol fundamental în această declanșare prealabilă sau întîrziată, explicită sau implicită. Cu alte cuvinte, orientarea configurațională nu poate fi separată de stabilirea coeziunii semantice a reprezentării (operativitate internă legată de dispunerea în secvențe) și de orientarea argumentativă a textului (operativitate externă). Construirea coeziunii semantico-referențiale a unei secvențe descriptive poate fi redusă la o simplă schemă de bază. Într-adevăr, dacă prin definiție numim coeziune semantică unitatea tematică globală a secvenței (sau a textului) oricare ar fi lungimea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
utilizare a acestui marcator de argument este suficientă pentru a semnala faptul că ceea ce urmează va servi drept argument, mergînd în același sens cu ceea ce exista anterior. Fără a face o analiză exhaustivă a fragmentului (26), să reținem că inversarea argumentativă declanșată de DAR este prelungită prin DE ALTFEL, care semnalează că a doua parte a descrierii personajului merge în același sens, din punct de vedere argumentativ, cu propoziția de sinteză ce acordă temei-titlu (Charlotte Shearer) o proprietate particulară prin intermediul unui
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
anterior. Fără a face o analiză exhaustivă a fragmentului (26), să reținem că inversarea argumentativă declanșată de DAR este prelungită prin DE ALTFEL, care semnalează că a doua parte a descrierii personajului merge în același sens, din punct de vedere argumentativ, cu propoziția de sinteză ce acordă temei-titlu (Charlotte Shearer) o proprietate particulară prin intermediul unui predicat calificativ ("...este o femeie veselă"). Nu este vorba doar de a descrie o femeie de 75 de ani, ci de a o descrie ca pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ORIENTAREA CONFIGURAȚIONALĂ: stabilirea celei de-a doua părți a descrierii ca argument pentru o anumită concluzie; considerarea izotopiei rîsului ca fundament de organizare (reorganizare) a reprezentării (macrostructurii semantice). Coeziunii referențiale (descrierea unei femei bătrîne) i se adaugă deci o coerență argumentativă declarată, sau orientare configurațională. D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? Înțelegerea și inferențele descriptarului sînt reglate prin scheme reprezentative mai ales culturale: Individul nu inventează liber (toate) convingerile sale asupra condiției lumii (lumilor), el le construiește prin
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să înțelegem foarte bine termenul de "final" nu prin dimensiunea sa temporală (Pn5 este în ultima poziție din punct de vedere cronologic), dar mai ales prin dimensiunea sa configurațională, adică finalitatea pragmatică a povestirii. În ocurență, din punct de vedere argumentativ, Pn5 apare întîi, deoarece plecînd întotdeauna de la un final ce trebuie demonstrat poate fi inventată o poveste. Particularitatea povestirii este deci că ea comportă în mod explicit, în structura sa ierarhică complexă, o dimensiune argumentativă. Nu este cazul pentru DA
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ocurență, din punct de vedere argumentativ, Pn5 apare întîi, deoarece plecînd întotdeauna de la un final ce trebuie demonstrat poate fi inventată o poveste. Particularitatea povestirii este deci că ea comportă în mod explicit, în structura sa ierarhică complexă, o dimensiune argumentativă. Nu este cazul pentru DA, a cărei structură nu este formată decît dintr-o succesiune de PĂRȚI. Totuși nu este imposibil de făcut o DA într-un scop pragmatic, bine definit. De exemplu, dacă enumerăm diversele treburi domestice și terminăm
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nivel de analiză pragmatică) constatăm că (55) este un text publicitar și că, în consecință, obiectivul său nu este doar cel de a descrie un obiect, ci mai ales să demonstreze că acesta din urmă are numeroase calități. Acest obiectiv argumentativ determină alegerea personajului-suport al descrierii: Ali Baba, eroul unei povești din O mie și una de nopți. În măsura în care Ali Baba este imediat identificat ca fiind un personaj care a descoperit o comoară, o primă izotopie se poate dezvolta: ceea ce vede
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nopți. În măsura în care Ali Baba este imediat identificat ca fiind un personaj care a descoperit o comoară, o primă izotopie se poate dezvolta: ceea ce vede Ali Baba în textul publicitar este tot o "comoară", adică o mașină minunată, de excepție. Izotopia argumentativă (mașină-comoară) se traduce explicit prin perceperea personajului-suport, A VEDEA, în particular: o magnifică mașină se arătă strălucind în mii de culori; lăsînd să se vadă minunății și mai uluitoare; Ali Baba descoperi; nenumărate cadrane străluceau; Lui Ali Baba nu-i
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descoperi; nenumărate cadrane străluceau; Lui Ali Baba nu-i venea să-și creadă ochilor; Niciodată nu mai văzuse asemenea minunății. Se observă foarte bine cum izotopia referențială descriptivă (mașina este descrisă cu PĂRȚILE și PROPRIETĂȚILE sale) se suprapune unei izotopii argumentative deja declarate în subtitlu: "sau cum Chrysler Simca face să se descopere comorile confortului și ale echipamentului)". O ultimă izotopie de semnalat este cea a ficționalității. În calitate de personaj foarte cunoscut din ficțiune, Ali Baba aduce cu el un anumit număr
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
slab, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți înalți, părea un adevărat Senior al războiului (...). Cele două fraze descriptive (P3 și P4) subliniate de punctuație și de conectorul argumentativ TOTUȘI corespunde unei structuri: Temă-titlu servitorul chinez P3... Totuși... P4 Fiecare frază descriptivă corespunde unei secvențe, iar ansamblul, unui text complex. Nu este vorba de o singură descriere de ansamblu a personajului, ci de o modificare progresivă a reprezentării descriptive
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut p și, din a doua frază (schema 35), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut q. Dacă mai precizăm instrucțiunile proprii lui totuși refutativ, trebuie adăugat că acest semnal de argument introduce două universuri de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut p și, din a doua frază (schema 35), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut q. Dacă mai precizăm instrucțiunile proprii lui totuși refutativ, trebuie adăugat că acest semnal de argument introduce două universuri de credință sau spații semantice (M și H) și că prop. Q este adevărată-validă în spațiul copilului (M), în timp ce
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
G coexistă" (1983). Aceasta apare atît de evident în (59) încît primele fraze sînt în întregime consacrate pentru a sublinia uimirea de a vedea coexistînd cele două descrieri ale aceluiași obiect al discursului-personaj. Totuși nu este aici simetric și orientarea argumentativă este bine subliniată în cele ce urmează în textul lui Bodard: "Văzîndu-l, eram foarte emoționat, cu inima cît un purice: să ai ca servitor unul din acești bărbați redutabili mă incita și mă înspăimînta în același timp". Această concluzie nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
concluzie nu este posibilă decît în măsura în care prima descriere (faptul F descris în p) nu a împiedicat-o deloc pe a doua și faptul G subliniat pentru ultima reformulare. Anafora unul din acei bărbați redutabili este posibilă și interpretabilă prin orientarea argumentativă generală. În concluzia acestei scurte analize, se observă care sînt raporturile între structura secvențială (aici descriptivă), stabilirea unei macrostructuri semantice și orientarea argumentativă a textului. Este, cel puțin, partea esențială a ceea ce am vrut să punem în valoare pentru a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
G subliniat pentru ultima reformulare. Anafora unul din acei bărbați redutabili este posibilă și interpretabilă prin orientarea argumentativă generală. În concluzia acestei scurte analize, se observă care sînt raporturile între structura secvențială (aici descriptivă), stabilirea unei macrostructuri semantice și orientarea argumentativă a textului. Este, cel puțin, partea esențială a ceea ce am vrut să punem în valoare pentru a depăși limitele incontestabile ale observațiilor făcute de P. Valéry (citate la începutul celei de-a doua părți), despre arbitrariul descrierii și ordinea sa
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pentru a depăși limitele incontestabile ale observațiilor făcute de P. Valéry (citate la începutul celei de-a doua părți), despre arbitrariul descrierii și ordinea sa "aproape întîmplătoare". Enumerarea și inventarul nu mai sînt, în cadrul descrierii, supuse liberului arbitru, ci orientate argumentativ. Elementele selecționate sînt ordonate, ierarhizate pentru a forma sensul în text și/sau situație. Descrierea impune, din punct de vedere al "artei în proză" despre care Valéry vorbește, "căutarea unui mod de înlănțuire a frazelor [...] non arbitrare", de fapt ea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
schemele secvențiale propuse la paginile 226 și 227. Textele A și D În secvențele A și D, ceea ce frapează este felul în care sînt evidențiate PĂRȚILE. În ce privește "aparatul pentru fursecuri", toate PĂRȚILE se află la același nivel ierarhic. În orientarea argumentativă a acestui text publicitar este foarte important să se insiste pe toate elementele pe care le deține aparatul descris (cf. "cu..., cu... etc".). În acest sens cele două obiecte ce nu fac parte din aparat, adică "spatula" și "cartea cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
realistă și visătoare" etc.) pentru a înfățișa registrul larg de calități ale femeii descrise. Ceea ce deosebește totuși cele două secvențe este faptul că la suprafața secvenței C apar expresii ca "bineînțeles", "de asemenea" și "dar" + propoziție evaluativă, mărci ale orientării argumentative care participă la organizarea secvenței. În acest caz, este introdusă o progresie și ordinea apariției anumitor PROPRIETĂȚI nu poate fi în nici un fel inversată. EXERCIȚIUL B.14. Arătați tema-titlu și organizatorii spațiali din secvența următoare. Comentați procedeul de "justificare" (punere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nord, la vest". Remarcăm că însăși percepția panoramei descrise (aici, de tip A VEDEA) rămîne implicită, de unde absența totală a verbelor. EXERCIȚIUL B.15. În următoarele două extrase, găsiți tema-titlu și planul textului. Arătați că în fiecare caz, o izotopie argumentativă se suprapune izotopiei referențiale. Subliniați comparațiile și/sau metaforele care declanșează izotopiile. Textul A Masa, neobișnuit de îmbelșugată, strălucea; în dreptul farfuriei lui Jean, așezat pe locul unde de obicei stătea tatăl, se înălța, ca un turn împodobit, un buchet imens
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fructiere". Acestea din urmă permit împărțirea secvenței descriptive în patru PĂRȚI marcate de organizatorii enumerativi: "cea dintîi", "a doua", "a treia", "a patra". COMPARAȚIA buchetului cu "turnul împodobit" declanșează o întreagă izotopie monumentală (cf.: "străjuit", "piramidă", "monumental" și "catedrală"), izotopie argumentativă care, suprapunîndu-se simplei descrieri de produse ("piersici", "tort", "frișcă", "turtă dulce", "felii de ananas", "sirop", "struguri") permite să fie arătată partea extraordinară ("neobișnuit", "nemaipomenit") și nemăsurată a acestora din urmă ("strălucea", "imens", "înecată de", "plutind"). Textul B Aici, tema-titlu este
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu geografie sinuoasă", "tufe rebele", "albe păduri"). Din acest tot, apare totuși o mică categorie ce face excepție, e vorba de "doi sau trei privilegiați". Aici, mai mult, izotopiei referențiale a descrierii persoanelor în vîrstă, i se suprapune o izotopie argumentativă care, dezvăluind partea sordidă și șubrezită a personajelor, nuanțează impresiile date de către narator în propozițiile evaluative (p 2) și (p 3). Astfel, în p 5 și p 6, internii azilului sînt împărțiți în două categorii: "minoritatea celor care se țin
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
formele petece de toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia suflînd puțind și asudînd tremurînd cu biciul său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga secvență argumentativă urmărește să arate cît de lamentabilă este starea poștei d'Auray. Semnalăm în special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia suflînd puțind și asudînd tremurînd cu biciul său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga secvență argumentativă urmărește să arate cît de lamentabilă este starea poștei d'Auray. Semnalăm în special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă și, în final
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]