2,248 matches
-
existe în zonă și o necropolă, desigur în apropierea ei și o așezare, ce ar putea fi relevate dacă se va proceda la cercetări arheologice sistematice și nu ne vom mulțumi doar cu cercetări de suprafață, ca până acum. Pentru arheologi, în perspectiva unor eventuale cercetări în zonă, semnalăm o situație curioasă și greu de explicat: cu ocazia lucrărilor de acoperire a vechiului curs al apei Bârladului, împingându-se cu lamele buldozerelor pământ de pe buza terasei, spre nord, în albia râului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stabilirea și vânzarea loturilor de pământ, deci luând și având îndeaproape contacte cu bătrânii satelor noastre. 2. Meșteșugurile sătești Diviziunea muncii între locuitorii așezărilor pe criteriul unei anumite îndeletniciri, având caracter cvasipermanent, trebuie să se fi produs din timpurile străvechi. Arheologii apreciază că, încă din epoca neolitică, se distinge un proces de specializare în domeniul activităților casnice și se ajunge la separarea dintre cultivatorii de plante și crescătorii de animale, pe de-o parte, și cei care aveau ca preocupare de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe terenul actual al satului. Cu două-trei sute de ani în urmă, sătenii aveau locuințe în partea de est a satului actual, la circa 1,5-2 km, în mijlocul unor zone înconjurate de păduri, lucru dovedit și de obiectele descoperite de arheologi la Cioara. Aceste urme de locuire, care datează de două-trei mii de ani, constau din monede și cioburi de lut. Se zice că primii locuitori ai satului ar fi fost Gornițeanu, de unde și numele de „Gornit” dat părții de est
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1949) de către Ministerul Artelor; busturile lui Alexandru Odobescu (1937) și a lui Petru Poni (1940) de către Ateneul Român. Lucrări ale sculptorului sunt la Muzeul Militar București, Muzeul Aman din Craiova, la Universitatea din Atena și Muzeul Bizantin din Atena. Marele arheolog Atena (1921) și rectorul academiei Belle‐ Arte din Napoli (1922) sunt tot lucrările sale. Deosebit de sculpturi, I. Dimitriu - Bârlad a avut vocație către caricatură, desene, reproduceri, decoruri și costume de teatru, decorațiuni de interior, panouri decorative, pictură - peisaje, portretul soției
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din județul Fălciu la 1840" de Costin Clit; medalioane ale unor personalități: „Costachi Calligari (1852 3 ianuarie 1888)" de Costin Clit, „Prof. Colea Damian Gheorghe" de Dumitru Bahrim, „N.C. Bejenaru" și „învățătorul Vasile Alexa (1861-1928)" de Ion Diaconu, a merituosului arheolog Ghenuță Coman, reliefată cu ocazia organizării simpozionului științific „Sărățeni 513 ani de istorie", eveniment creionat de prof. Laurențiu Chiriac și alți publiciști, a titlului cu nuanță de regret și durere „A plecat Horia Stamatin" din Bogdănești Vaslui, „Familia Talpeșfamilie de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
alimentare și, mai departe, la reducerea capacității de Întreținere a vieții În zona Mesopotamiei, Înfloritoare În perioada precedentă. Până la 1800 Î.H., agricultura sumeriană a intrat efectiv În colaps, iar această civilizație, odinioară glorioasă, a căzut În obscuritate. Astăzi numai arheologii scormonesc zona pentru a evidenția o cultură și civilizație apuse . Declinul Sumerului antic este o lecție Îngrijorătoare pentru viitorul culturilor și civilizațiilor actuale, cu atât mai mult, cu cât În vremurile antice populațiile puteau migra În zone neepuizate de capacitate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fel lui Petru Lucinschi, faptul că îl recomandă insistent pe Lupan pentru Aleea Clasicilor, președintele țării descoperindu-și astfel - pe lângă multele talente pe care le probează cu o ineficiență monumentală (între acestea mai important ni se pare acela de prim-arheolog al moldovenismului ancestral) - și vocația de critic literar. ( În paranteză fie spus: criza de legitimitate (identitate) pe care o resimt conducătorii Basarabiei, nu trebuie căutată de aceștia în trecut. Nu vor găsi nimic care să le consfințească impostura. „Sacralizarea” unor
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a practicilor sale. Kerényi a prezentat un nou material despre bisexualitate și sinuciderea prin foc în lumea antică, iar o parte a acestuia Yourcenar a încorporat-o în carte. El a lămurit cazul Agdistis, forma primordială Károly (Karl) Kerényi (1897-1973), arheolog și psiholog ungur, a coloborat cu Jung la studiile principalelor arhetipuri umane, inclusiv ale tipurilor sexuale aflate sub influența alchimiei și magiei negre. Aici, în cartea de referință Eleusis despre recrearea relațiilor dintre mamă și fiică la riturile secrete eleusine
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
bronzului, prima epocă a fierului - Hallstatt, sec. II-III d. Chr., sec. IV d. Chr., sec. VI-VII d. Chr. și perioada medievală (Fig. 18) (Plan general I). Folosind experiența de la șantierul arheologic din com. Văleni, jud. Neamț, când, împreună cu distinsul arheolog de la Institutul de Arheologie al Academiei Române, Filiala Iași, dr. I. Ioniță descopeream cel mai mare cimitir al dacilor liberi, pe baza unor minuțioase cercetări de suprafață în apropierea așezării din sec. II-III d. Chr., unde aveam deschis un șantier de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
să uite aceasta, ne repetă vorbele lui Seneca: „ Ce g reu se realizează orice lucru bun”... „Dorohoiul la peste 600 de ani”, prin bogăția materialelor, metodologie, rigoare, claritate etc. creează câmp larg de activitate și în viitor, nu numai istoricilor, arheologilor, geografilor dar și arhiviștilor, lingviștilor și psihologilor îndrăgostiți de cercetarea multidisciplinară. Meritul este și al profesorului Gheorghe Gh. Covatariu. Cvadropoeme = poeme în poeme „Este o descoperire în poezie” îmi preciza la 15 noiembrie 2007 expeditorul despre care aveam să-i
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
contribuții științifice dur abil e, ele pierzându și vigoarea pe care o aveau odinioară. Moderniștii noului sezon recomandă să se real izez e altfel de studii complexe și variate, dintr-o perspectivă pluridisciplinară, la care să-și aducă contribuția istorici, arheologi, geografi, sociologi, statisticieni , li ngviști, folcloriști și specialiști în toponimie. Față de astfel de opere, rezultat al colaboră rii multiple nu avem decât a veni în întâmpinarea lor, dar normal este ca modernismul invocat să fie corespunzător asimilat iar de la el
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Dan, desfide unor monografi - preoți, în văță tori și profesori - care fac comentarii mânați de un patriotism loc al, cu trimiteri la tradiții, obiceiuri și folcloristică, chem ându -i către ,,cercetarea durabilă și multidisciplinară, pe grupuri de spec ialitate: istorici, arheologi, geografi, sociologi, căutători în topo nimie. Dezideratului promovat de Ilie Dan îi răspunde indirect Liviu Papuc, care în ,,Convorbiri literareʺ n r.11 /2007, referinduse la istorici și geografi, le impută ruptura în ʺexprimarea opiniilor până și la simpozioanele organizate în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
stringente necesități de valorificare a unui nesecat filon de istorie, tradiții și frumuseți naturale, centrul Moldovei și-a organizat, între anii 1957 și 1968, o variată și reprezentativă rețea muzeală. În cadrul acesteia, a apărut în 1957, prin strădania istoricului și arheologului Iulian Antonescu și muzeul din Bacău. Acesta și-a propus, încă de la începutul existenței sale, să adune și să valorifice importantele dovezi de creație materială și spirituală ale civilizațiilor care s-au succedat de-a lungul timpului pe aceste meleaguri
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Precista. Toate aceste construcții au funcționat în perioada domniei lui Ștefan cel Mare, aici avându-și reședința fiul acestuia, Alexadru, asociat la domnie al marelui domnitor. Macheta a fost realizată după reconstituirea arhitectului Gh. Sion, după informațiile dr. Al. Artimon, arheologul care a efectuat cercetările de la Curtea domnească din Bacău*. • Macheta „Cetatea dacică de la Brad” - reprezintă o reconstituire a davei de la Brad (Zargidavaă, așezare fortificată natural, datorită plasării pe malul drept al Siretului, dar și cu elemente artificiale - șanț de apărare
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
tata era un bun amfitrion pentru toți cei care-i călcau pragul. Ne mândream și noi mai ales că lumea era foarte interesată de casa-muzeu, rodul muncii epuizante a întregii noastre familii. Era un fapt obișnuit să fim vizitați de către arheologi, etnografi, muzeografi, oameni de cultură și artă, ziariști, oameni de radio și televiziune... Cei care semnau în jurnalul de impresii al vizitatorilor aduceau elogii muzeului și creatorului său Costache Buraga, dar nimeni nu bănuia drama care se ascundea în spatele acestui
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din Istria, 1909 Karl Weigel, E Ikon Epamanikon A Op Maikon Teutsch-Neugriechisches Worterbuch. Leipzic, 1804 A.T.Laurian și J.C. Massimu, Dictionariulu limbei romane, 1871 Mihai Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, 1931 BURAGA GH. COSTACHE 1909 1999 Scriitor, arheolog, etnograf Buraga Gh. Costache pasionat cercetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, monografiei, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator, Costache Buraga este una dintre personalitățile cele mai complexe ale Dăneștiului contemporan. S-a născut la Dănești jud. Vaslui, la 2
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
meleaguri a unei civilizației milenare. Alături de acestea, piese de etnografie și numismatică, întregeau bogăția muzeului comunal. în numeroase lucrări de prestigiu (Arheologia Moldovei, Materiale și cercetări arheologice, Așezări din Moldova de la paleolitic pînă în secolul al XVIII-lea, etc.) numele arheologului amator C. Buraga poate fi întîlnit alături de cel al unor reputați cercetători din țara noastră. El a introdus numele localității Dănești în circuitul științific național, în special în urma sondajului arheologic efectuat în anul 1958, la insistențele sale , de către Comisia pentru
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pământ fiind dorul și amintirea ce vi le port. Știu că voi de acolo din cer, vegheați asupra mea, precum bunul Dumnezeu. Și mai știu că va veni și ziua aceea poate nu prea îndepărtată, când ne vom întâlni Numele arheologului amator Costache Buraga poate fi întîlnit alături de reputați cercetători din țara noastră în lucrări de prestigiu ca: Arheologia Moldovei, Materiale și cercetări de arheologie, Așezări din Moldova de la paleolitic până în sec. al XVIII-lea. Cu mijloacele modeste ce i-au
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
spune Prin ce sprintenă minune Din stingheră sunătură, Nimerită în vreo gură, Se ajunge la cuvânt Lung, în care vezi că sunt. Peste dânsul de te pleci, Sunete...hăt... chiar și zeci. Costache BURAGA Flcăra Iașului - marți 12 martie 1968 Arheologul amator de la Dănești Poet de talia acelora care și-au dat contribuția la îmbogățirea folclorului nostru, constructor curajos, un căutător romantic în știința mecanicii, învățătorul C. Buraga din Dănești, județul Vaslui, își trăiește acum din plin cea de-a treia
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sate românești. Rezultatele muncii mele n-au fost zădarnice. “ Valorificate în timp, descoperirile arheologice se întind între Neolitic și perioada feudală tîrzie, mai toate relatînd, prin conținutul lor, lucruri legate de obiceiurile și modul de viață ale strămoșilor noștri. Atenția arheologului fiind îndreptată îndeosebi către stabilirea legăturilor etnice între contemporani și înaintași, problemă ce a făcut și obiectul unor comunicări făcute de muzeul de istorie veche a Moldovei. Citat în mai multe lucrări de specialitate ale cercetătorilor consacrați, arheologului amator Costache
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
noștri. Atenția arheologului fiind îndreptată îndeosebi către stabilirea legăturilor etnice între contemporani și înaintași, problemă ce a făcut și obiectul unor comunicări făcute de muzeul de istorie veche a Moldovei. Citat în mai multe lucrări de specialitate ale cercetătorilor consacrați, arheologului amator Costache Buraga îi va apare în nr.66 al revistei ,,Arheologia Moldovei “ o lucrare, redactată în colaborare cu prof. Emilia Zaharia intitulată ,, Figurina de bronz de la Dănești “. Cunoașterea vieții și muncii neobosite a învățătorului C. Buraga din Dănești înseamnă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
unde cunoște cele mai depline satisfacții. Virgil CUłITARU scriitor Vremea nouă Iulie 1968 Un amator pasionat Poezia pe care o publicăm alături este dovada uneia din multele pasiuni ale învățătorului C. Buraga din Dănești, raionul Vaslui. C. Buraga este un arheolog amator dintre cei mai pasionați (și cunoscuți), un constructor curajos, un căutător romantic în știința mecanicii și un poet de talia acelora care și-au dat contribuția la înbogățirea folclorului nostru. Activitatea sa în acest sector este cunoscută în sat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
doar n-o să mi le laud eu. Pooi!? “ G. DORIN Agricultura Socialistă 1978 CINSTE DUMNEAVOASTRĂ, MOȘ COSTACHE BURAGA! Nu cred să fi fost cineva care, trecând prin satul Dănești, județul Vaslui, să nu-l fi vizitat pe dascălul și neobositul arheolog Costache Buraga, rămas permanent în bătătura casei, anume parcă pentru a-și întâmpina oaspeții. Pentru că asemeni altora, într-una din diminețile ruginii de toamnă, aveam să fiu și eu întâmpinat de acest fiu de frunte al satului. Un om de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de formă circulară, găurită în mijloc. Cîntărește aproximativ un sfert de kilogram. O piatră dură și grea. O privesc, o cîntăresc în palmă, o înapoiez. Mărturisesc aici: nu am știut la ce va fi folosit cu cîteva milenii în urmă.) ,, Arheologii numesc această piatră ,,fusaiolă’’. Prin piatră se petrecea un băț, zic ei, și fusul era gata. Femeia putea începe torsul. Nu era însă fusul prea greu? Mai putea fi ținut între degete? La primele învîrtituri nu se rupea firul încă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
zic ei, și fusul era gata. Femeia putea începe torsul. Nu era însă fusul prea greu? Mai putea fi ținut între degete? La primele învîrtituri nu se rupea firul încă netors? Aceasta nu e unealtă de tors cum cred unii arheologi, ci unealta nălbarului, a veterinarului arhaic, și ea se numește ,,răsfulg “. Există o boală a animalelor, numită în popor fulgerătură. Ea se datorește microbului mycoplasma agalactine, dar credințele vechi au pus boala în sarcina unor păsări care zboară ca fulgerul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]