1,433 matches
-
exegeți remarcau la Sadoveanu, regresiunea spre elementar (G. Călinescu), alții observau că această concepție decurgea din nostalgia originarului (Al. Paleologu). Civilizația arhaică, în viziunea lui Sadoveanu, este, așadar, cea primordială, nedegradată, și recuperarea ei înseamnă tentativa de regăsire a modelului arhetipal (Al. Paleologu). Dar, această viziune are la bază filosofia istoriei a lui Vasile Pârvan și filosofia culturii a lui Lucian Blaga. Bătrânul preot l-a ales dintre ucenici pe Kesarion Breb, spre a-l trimite să se inițieze în tainele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se poate întemeia, paradigmatic, aceasta? Fiind vorba, în definitiv, de o construcție, chiar dacă provizorie, fragilă, renovabilă, te gândești în primul rând la temelii, care sunt ideile, principiile de viață, dar și stâlpii de susținere a ei, care sunt modelele, figurile arhetipale pe seama cărora societatea își perpetuează, de la o generație la alta, valorile. Când e vorba de om, lucrul cel mai de seamă spune Goethe e personalitatea. Un gând ca acesta se întâlnește, în taină, cu o întreagă "pedagogie" populară, "țesută" instinctiv
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
acestor discuții, copiii scoteau "matele" și le "muștruluiau" "de la mergea colbul", încât "nu puteau scăpa bietele mâțe din mâinile noastre, până ce nu ne zgâriau și ne stupeau ca pe noi". Importantă aici nu este întâmplarea în sine, ci caracterul ei arhetipal, care caracterizează cel mai mic "cerc" al tabloului etnografic: viața familiei tărănești. Următorul"cerc" îl constituie datinile din viața satului: clăcile ăla care torceau și băieții și fetele, însuși Nică fiind poreclit "Ion Torcălău"); mersul cu uratul, în Ajunul Anului
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
XVII-lea. La începutul secolului al XVII-lea se naște Ludovic al XIV lea, Regele Soare. Ludovic era produsul a aproape o sută de ani de eforturi și sacrificii diplomatice a doi mari miniștrii ai lumii, urmând să devină imaginea arhetipală a monarhului absolut. Educat după credința privind dreptul divin al regilor, monarhul era pus pe tron de Dumnezeu și nu trebuia să răspundă pentru faptele sale decât în fața divinității. Pornind de la acest concept, al suveranității, a continuat eforturile predecesorilor săi
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
unui "complot" metafizico-teologico-hermeneutic. Diferența stă în aceea că lucrarea de față dublează simbolismul clasic, metafizic, cu unul psihologic. Schema hermeneutică a mijlocirii figurează în textul lui Diel ca un simbol " al intențiilor reale din sufletul uman ". A unei realități psihice arhetipale, cu alte cuvinte. Ideea metafizică a realității originare ulterior camuflate rămîne, dar este justificată în termenii discursului psihologic. În sfîrșit, parafrazîndu-l pe Mircea Eliade, consider această carte a lui Paul Diel o stimulare și o provocare. Deși restrictivă la registrul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
puțin nu în sens cartezian. Perspectiva sa este una evolutivă. Omul este considerat, înainte de toate, ca o pa-gină albă (tabula rasa), cîștigîndu-și umanitatea în mod progresiv, plecînd de la impresiile recepționate din mediul înconjurător. Condillac va oferi, în 1754, o formulare arhetipală a acestei concepții despre om, sub forma unei statui ce devine o ființă umană prin intermediul simțurilor sale. Hume, Smith și, mai tîrziu, Hayek vor îmbrățișa această teorie asupra naturii umane. Pentru acest soi de senzualism, rațiunea este sclava pasiunilor. În
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
vorbirii"36. Iluminismul ne-a înfundat în deșertăciune, dar omul n-a încetat să-l caute pe acest Deus absconditus, grația divină, în toate manifestările sale, dar în primul rînd în inferioritate, ca "irumpere a eternului în timp"37, pulsiunc arhetipală (Auni). Filosofia iluministă a rupt atît cu tradiția platoniciană, cît și cu cea aristotelică, pentru care virtuțile erau tocmai acele calități ce per-miteau omului redobîndirea Cerului, a altitudinii spirituale la care a fost creat. De aici pro-vine întreaga criză, întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Arhip Altfel despre Camil Petrescu Coperta I: Georges BraquePictorul și modelul său, 1939 (c) CRISTIAN ARHIP (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Cristian Arhip Altfel despre Camil Petrescu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 CUPRINS Capitolul I E TOT PSIHANALIZĂ... PERSPECTIVA MITICĂ ȘI ARHETIPALĂ ......................................................... 7 Capitolul II CÂMPURI MITICE ȘI ARHETIPALE .................. 86 II.1. Argument ........................................... 86 II.2. Câmpul mitic al "Meșterului Manole" ....... 93 II.3. Câmpul arhetipal "Don Quijote" .............. 108 II.4. Câmpul arhetipal "Hamlet" ..................... 115 II.5. Câmpul arhetipal eminescian ................... 132 Capitolul III
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Georges BraquePictorul și modelul său, 1939 (c) CRISTIAN ARHIP (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Cristian Arhip Altfel despre Camil Petrescu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 CUPRINS Capitolul I E TOT PSIHANALIZĂ... PERSPECTIVA MITICĂ ȘI ARHETIPALĂ ......................................................... 7 Capitolul II CÂMPURI MITICE ȘI ARHETIPALE .................. 86 II.1. Argument ........................................... 86 II.2. Câmpul mitic al "Meșterului Manole" ....... 93 II.3. Câmpul arhetipal "Don Quijote" .............. 108 II.4. Câmpul arhetipal "Hamlet" ..................... 115 II.5. Câmpul arhetipal eminescian ................... 132 Capitolul III APLICAȚII NARATIVE ȘI STILISTICE ............... 163 Concluzii ................................................... 202
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
despre Camil Petrescu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 CUPRINS Capitolul I E TOT PSIHANALIZĂ... PERSPECTIVA MITICĂ ȘI ARHETIPALĂ ......................................................... 7 Capitolul II CÂMPURI MITICE ȘI ARHETIPALE .................. 86 II.1. Argument ........................................... 86 II.2. Câmpul mitic al "Meșterului Manole" ....... 93 II.3. Câmpul arhetipal "Don Quijote" .............. 108 II.4. Câmpul arhetipal "Hamlet" ..................... 115 II.5. Câmpul arhetipal eminescian ................... 132 Capitolul III APLICAȚII NARATIVE ȘI STILISTICE ............... 163 Concluzii ................................................... 202 Bibliografie ................................................ 209 Capitolul I E TOT PSIHANALIZĂ... PERSPECTIVA MITICĂ ȘI ARHETIPALĂ Cu riscul de a fi prea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
2009 CUPRINS Capitolul I E TOT PSIHANALIZĂ... PERSPECTIVA MITICĂ ȘI ARHETIPALĂ ......................................................... 7 Capitolul II CÂMPURI MITICE ȘI ARHETIPALE .................. 86 II.1. Argument ........................................... 86 II.2. Câmpul mitic al "Meșterului Manole" ....... 93 II.3. Câmpul arhetipal "Don Quijote" .............. 108 II.4. Câmpul arhetipal "Hamlet" ..................... 115 II.5. Câmpul arhetipal eminescian ................... 132 Capitolul III APLICAȚII NARATIVE ȘI STILISTICE ............... 163 Concluzii ................................................... 202 Bibliografie ................................................ 209 Capitolul I E TOT PSIHANALIZĂ... PERSPECTIVA MITICĂ ȘI ARHETIPALĂ Cu riscul de a fi prea tranșanți, vom afirma că imposibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
PSIHANALIZĂ... PERSPECTIVA MITICĂ ȘI ARHETIPALĂ ......................................................... 7 Capitolul II CÂMPURI MITICE ȘI ARHETIPALE .................. 86 II.1. Argument ........................................... 86 II.2. Câmpul mitic al "Meșterului Manole" ....... 93 II.3. Câmpul arhetipal "Don Quijote" .............. 108 II.4. Câmpul arhetipal "Hamlet" ..................... 115 II.5. Câmpul arhetipal eminescian ................... 132 Capitolul III APLICAȚII NARATIVE ȘI STILISTICE ............... 163 Concluzii ................................................... 202 Bibliografie ................................................ 209 Capitolul I E TOT PSIHANALIZĂ... PERSPECTIVA MITICĂ ȘI ARHETIPALĂ Cu riscul de a fi prea tranșanți, vom afirma că imposibilitatea de a interpreta opera lui Camil Petrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Meșterului Manole" ....... 93 II.3. Câmpul arhetipal "Don Quijote" .............. 108 II.4. Câmpul arhetipal "Hamlet" ..................... 115 II.5. Câmpul arhetipal eminescian ................... 132 Capitolul III APLICAȚII NARATIVE ȘI STILISTICE ............... 163 Concluzii ................................................... 202 Bibliografie ................................................ 209 Capitolul I E TOT PSIHANALIZĂ... PERSPECTIVA MITICĂ ȘI ARHETIPALĂ Cu riscul de a fi prea tranșanți, vom afirma că imposibilitatea de a interpreta opera lui Camil Petrescu din perspectiva psihanalizei denotă prejudecăți și false pudori ale criticii din perioada comunistă. Constrângeri ideologice de tot felul îngrădeau accesul la lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Știam cine e D. și a fost în mine ca o schimbare de cadril în neliniște, căci limpezit brusc din partea lui Ladima, devenisem nervos din cauza acestui D."47 Cu ce argumente judicioase poate sprijini psihanaliza (și împreună cu ea critica mitică și arhetipală) ideea atât de tentantă a indeterminării operei și, în subsidiar, a personajelor lui Camil Petrescu? Ab initio, corifeii acestei școli au văzut în mitul lui Oedip o soluție infailibilă de interpretare a unor capodopere din literatura universală. Celebră a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nou Moise, mai psiholog... că dacă nu, Europa noastră dă faliment."65 Păsări ale căror excrescențe le dau un aer anacronic, intelectuali geniali, erudiți și de o exacerbată moralitate, predestinați să sucombe la contactul cu realitatea imediată întruchipează, laolaltă, imaginea arhetipală a Albatrosului lui Baudelaire: "Pe punte jos ei care sus în azur sunt regi / Acum par ființe stângace și sfioase / Ș-aripile lor albe și mari le lasă, blegi / Ca niște vâsle grele s-atârne caraghioase...// Poetul e asemeni cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
anacronice, evidențiază posibilitățile lui Camil Petrescu de a redescoperi, prin intermediul inconștientului său creator, memoria culturală colectivă care aparține întregii umanități. Textul, pe care l-am invocat drept argument interpretativ, în nuanțele sale absconse, joacă rolul unui text-arhivă, cu certe valențe arhetipale. Desigur, ni s-ar putea reproșa că articolul este preluat dintr-o revistă franceză, nu este, cu alte cuvinte "opera" scriitorului însuși. O întrebare rămâne însă: Ce l-a făcut pe Camil Petrescu să-l insereze în subsolul romanului și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
manifesta (Creator imperfect dar și atotcuprinzător, stăpân pe soarta geniilor care-L abjură datorită imposibilității lor de a se pune de acord cu lumea materială etc.) dimpreună cu enumerarea ființelor primordiale, care supraviețuiesc până astăzi, îndreptățesc disponibilitatea romanului la analiza arhetipală. Cel puțin aceasta este calea pe care o urmează exponenții școlii americane de mitocritică: "Cu alte cuvinte, o operă este arhetipală nu pentru că în trama ei a fost folosit un anumit motiv, nici pentru că intriga ei poate fi asociată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
acord cu lumea materială etc.) dimpreună cu enumerarea ființelor primordiale, care supraviețuiesc până astăzi, îndreptățesc disponibilitatea romanului la analiza arhetipală. Cel puțin aceasta este calea pe care o urmează exponenții școlii americane de mitocritică: "Cu alte cuvinte, o operă este arhetipală nu pentru că în trama ei a fost folosit un anumit motiv, nici pentru că intriga ei poate fi asociată cu aceea dintr-un anume mit; ea poate fi considerată drept arhetipală dacă trezește în artist și în auditoriul său un sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
școlii americane de mitocritică: "Cu alte cuvinte, o operă este arhetipală nu pentru că în trama ei a fost folosit un anumit motiv, nici pentru că intriga ei poate fi asociată cu aceea dintr-un anume mit; ea poate fi considerată drept arhetipală dacă trezește în artist și în auditoriul său un sentiment al "lumii celeilalte", al divinului; acest lucru este realizat în mod inexplicabil, sau prin ceva ce nu poate fi explicat rațional."72 Avem aici un rezumat al numinosului, concept fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Jung, nu se ipostaziază, în schimb simbolurile sale dețin o numinozitate evidentă, echivalentă cu o valoare afectivă apriorică. Un exemplu, la îndemâna celor inițiați în antropologie îl constituie mandalele. Reconsiderat dintr-o asemenea perspectivă, "...Sinele se dovedește a fi o reprezentare arhetipală care diferă de celelalte reprezentări de același tip prin faptul că ocupă un loc central în virtutea importanței conținutului și a numinozității sale."75 Numinozitatea este una din cauzele care dau Sinelui un aspect irațional și care nu ar fi resimțit
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
texte nu este doar rezultatul onirismului, ci și al personae, dacă ne raportăm, de data aceasta, doar la romanul Patul lui Procust și la una din măștile scriitorului, care este Ladima. Într-o anumită ipostază, persona se dovedește un nucleu arhetipal care intră în relație cu etologia, ramură a biologiei interesată de comportamentul animal și uman determinat genetic. Prin etologie este confirmată existența instinctelor din sfera socială, cu implicații în coerența succesiunii evolutive dinspre bestiar spre uman. Instinctele, deopotrivă umane și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
O întrebare ne frământă totuși: ce l-a făcut pe scriitor să ezite atât de mult între numele Emilia Mogoleanu și Emilia Răchitaru? De ce a optat pentru ultima formulă? E o întrebare retorică. Capitolul al II-lea CÂMPURI MITICE ȘI ARHETIPALE Motto: ,,Cu adevărat mare nu poate deveni decât cel care are atâta imaginație încât să refacă, într-o intensitate egală cu a concretului, toate experiențele pe care le-a făcut omenirea până la el, mintal, rămânând să depășească lumea printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Meșterul Manole" evidențiază jertfa ca fundament al creației durabile și poate fi descris prin intermediul unor "motive" fundamentale corelate: căutarea, preconstrucția, zidul instabil, amenințarea, visul, jertfa, jurământul, probele, sacrificiul, orfanul, ispitirea, condamnarea meșterilor și zborul. Ambiția de a găsi toate echivalentele arhetipale în Patul lui Procust ar fi absurdă. Unele răspund însă foarte bine la strategia mitică pe care ne-am propus-o și demonstrează rolul pe care inconștientul colectiv îl joacă în creația unui scriitor. Și, totuși, în abordarea noastră teoretică
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
bine se suprapune și o componentă a mitului personal: insolitul obicei al lui Camil Petrescu de a lucra pe șpalturi, creația sa bazându-se pe un datum preexistent. Mitemul jertfei, (sau al jertfirii iubitei întru creație) este anticipat de categoria arhetipală desprinsă din mentalitatea populară, care spune că primul ivit va fi și primul jertfit: "Cel dintâi pe care îl aduce soarta, e menit să moară"163. În memoria colectivă, personajul este acceptat ca individualitate numai dacă se integrează într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de zile. La fel s-a întâmplat și după ce Patul lui Procust a intrat în tipografie. Nu e nici o urmă de îndoială: pe Camil Petrescu, creația îl mistuia ca o flacără. Ideea "sacrificului" este explicită și implicită. II.3. Câmpul arhetipal "Don Quijote" Dacă, în contextul câmpului mitic al Meșterului Manole, mitemul, ca unitate minimă de formă și conținut, și-a demonstrat fiabilitatea, acesta e dificil de admis în construcția altor câmpuri. Explicația rezidă în intenția de a pune față în față
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]