48,727 matches
-
fostul său coleg A.D. Xenopol, care îi publică producția în bizară să revista Arhiva, mai mult științifică și compromisă, în secțiunea ei literară, de poezia ridicolei Riria (soția istoricului), prezentată, pur și simplu, drept egală lui Eminescu. Încît, și prin Arhiva, izbutise performanță de a fi un necunoscut. De abia în 1906, prin Viață Românească, care se impune, repede, ca o revistă de prestigiu, scrierile sale devin cunoscute, mult prețuite de Ibrăileanu și tot cercul revistei (în care Hogaș era un
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
unică într-o ediție de lux și una de mare tiraj în România". Din păcate pentru cititorii români, ceasul sorocit întîrzie să bată căci, cu toate strădaniile, Iv Martinovici nu a găsit încă un editor dispus să multiplice comoara din arhiva să, tot așa cum n-a putut să publice nici cele două volume de poeme inedite ale prietenului dispărut. Cînd se găsesc din belșug subvenții pentru tot soiul de cărți submediocre, sortite cimitirului literar, ni se pare o nedreptate strigătoare la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
dominat anul 1999. Mai întâi, primirea lui Teoctist Arăpașu ca membru de onoare al Academiei Române, iar mai apoi respingerea de către comisia mixtă "de specialitate" a Parlamentului a candidaturii lui Horia-Roman Patapievici pentru un loc în Colegiul Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității. Să le analizăm pe rând. Va să zică, Teoctist academist! Și încă "de onoare"! După zece ani în care am învățat să nu mă surprindă nimic, mărturisesc spășit că inițiativa "nemuritorilor" m-a uluit! Nu mi-aș fi imaginat că instituția
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
Dar există destule forțe care visează la îngemănarea sutanei cu sabia. Iată, unele dintre ele stau tolănite în fotoliile academice! Cel mai simplu lucru care se poate spune despre eliminarea lui H.-R. Patapievici din Colegiul Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității (oribilă denumire, între noi fie vorba!) este că asistăm la un act pe cât de cinic, pe atât de grețos. El îi descalifică pentru eternitate pe cei treisprezece parlamentari români care, în decembrie 1999, au considerat că strălucitul eseist și
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
arcane cabalistice ale lui Athanasius Pernath." Vasăzică, pentru Mircea Platon, Z. Ornea - cărturarul care a inițiat și girat ediții critice ale marilor scriitori români, istoricul literar care a pus în circulație informații adunate în zeci de ani de trudă în arhive și biblioteci, autorul studiului monografic de referință asupra junimismului, biograful lui Titu Maiorescu, Dobrogeanu-Gherea, C. Stere, prodigiosul cunoscător al ideologiei literare românești, cronicarul avizat al edițiilor - nu există. Nu ne-ar păsa deloc cine există și cine nu pentru un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
moment important an acțiunea - inutilă, din păcate - de stăvilire a instalării comunismului an țara noastră. De data aceasta nu stăm ănaintea unei monografii, ci a unei ediții cuprinzând un stoc masiv de 113 documente (dintre care 95 inedite), culese din arhivele din Washington, precedate de un ăntins, dens și convingător studiu introductiv. Toată zbaterea acelor peste șase luni (iulie 1945-ianuarie 1946) când regele, ajutat de partidele istorice (PNȚ, PNL și aripa Titel Petrescu din PSDR) s-a străduit să revoce guvernul
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
măsuri precise pentru a-și asigura o anumită formă de supraviețuire. Au fost pregătite echipe de substituire care au eliminat vechile echipe - cum s-a ăntămplat an România și an Bulgaria, sau cum s-a ăncercat an RDG (unde, conform arhivelor, Moscova intenționa să-l ănlocuiască pe Honecker cu Markus Wolf, fostul șef al serviciului de spionaj est-german). Comuniștii nu șanț naivi: ei știau că lucrurile mergeau prost, știau că unele echipe conducătoare erau complet uzate, si au ănteles că acestea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
Marius Țepeș Nu de puține ori se întîmplă că în spatele unui titlu spilcuit și solemn să se afle texte cel putin savuroasse. Este și cazul conferințelor din Arhiva Societății Române de Radiodifuziune, antologate și publicate de Editură Casă Radio sub titlul Orele culturii. Ceea ce ne-am fi așteptat să semene cu un discurs auster, înrobit unui anumit protocol de adresare și abordare a problemei aflate în discuție, s-
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
trebuie să-i faci cu o bidinea muiata vîrtos în negru. [...] Caragiale mărturisește în fiecare schița și în fiecare nuvelă părerea de rău că nu poate desena." Sigur că, prin comparație, conferințele lui Constantin Moisil și Ion Simionescu - reconstituind istoricul Arhivelor Statului sau enumerînd bursierii Academiei Române - fac figură modestă. Rămîne însă valoarea documentara, deloc neglijabila dacă ne gîndim că scopul antologiei este de a surprinde complexitatea unui fenomen, iar nu exclusiv apogeul acestuia. Dincolo de perfectibilitatea inevitabilă la nivelul amănuntelor, valoarea de
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
de ansamblu a acestor agreabile prelecțiuni populare rezidă în încercarea de a contura un profil spiritual al perioadei interbelice comparabil, mutatis mutandis, cu cele desprinse din Jurnalul lui Sebastian sau din Memoriile lui Eliade. Orele culturii, Antologie de conferințe din Arhiva Societății Române de Radiodifuziune, vol. I, 1931-1935; Prefață de Romul Munteanu; Societatea Română de Radiodifuziune, Direcția Patrimoniu, București, 1998.
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
în Franța (unde, în 1923, se va stabili și Fundoianu), care i-a acordat și cetățenia: În fața catafalcului pe care nu-l vedem, dar pe care zace unicul istoric al evreilor din România, omul care, în viață, a fost �o arhivă viețuitoare� - ne închinam - că înaintea unuia că puțini, care au avut energia de a lupta pentru o cauză vitabilă și sfîntă - ne închinam pioși că într-un templu și ne rugăm să-i fie �țarina ușoară�, ușoară că viețile multora
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
o replică la Cronică de familie. Similitudinile de substanță se vroiau puse an evidență, de către scriitor, chiar prin aspectul imediat, formal: tot 3 volume, tot 24 de capitole. Semnalam această simetrie intenționată, cănd divulgam, la ănceputul anilor '90, dintr-o arhiva manuscrisa ăncredintată de prozator, excelentă narațiune Proprietatea și posesiunea, desprinsa de asemeni din Biografii. Semnalam doar, fără a insista, fiindcă nu era locul unei discuții mai aplicate și, apoi, contam pe oarecare credit din partea oricărui lector. Ceea ce afirmăm se baza
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
an Fondul Saint-Georges, la aceeași cota (2-4,3-4 și 9-5) se află trei caiete dictando, scrise de mână Marichii M. Caragiale, respectiv unul nenumerotat și scris pe ambele fete și alte două, scrise pe o singură față și numerotate. an Arhiva nu se gaseste nici un text de român scris de mână lui Mateiu. an cel de-al doilea caiet (pp.41-97) aflăm textul cu care se ăncheie episodul Lena Ceptureanu - atâta cât a fost scris - deci fără vreo scenă a confruntării
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
că paragraful final ar fi putut tot atât de bine aparține unui al patrulea episod pierdut sau rămas an schemă și că ar fi fost greșit adăugat de editor sau de transcriptorul textului, poate după o filă stinghera, cum sunt destule an Arhiva prozatorului. Caz an care nici nu s-ar mai ridică problema schimbării de sex a celui de-al doilea vizitator al Lenei Ceptureanu. E aici, ăn fapt, o dispută ăntre lectori convinși de aserțiunea lui Mateiu că nu scria primul
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
Cezar Ivănescu, n-au făcut decât să mărească confuzia. Acesta este contextul în care apare Dosarul "Marin Preda" de Mariana Sipos, o carte de o excepțională valoare documentara. Autoarea a obținut, prin investigații proprii, Dosarul nr. 1595/ÎI/1980 din arhiva Procuraturii Municipiului București, care cuprinde procese verbale, declarații ale martorilor, rapoarte medico-legale, fotografii etc. Ea reproduce în carte aceste prețioase documente, adăugându-le un comentariu de data recentă făcut - la solicitarea să - de prof. dr. Vladimir Beliș, cunoscut specialist în
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
dr. Vladimir Beliș, cunoscut specialist în medicină legală, ca și și un interviu luat secretarei lui Marin Preda de la Editură Cartea Românească, Cleopatra Stănescu, o femeie în vârstă, care duce în prezent o viață retrasă. Mariana Sipos a explorat și arhiva SRI, unde a găsit note și însemnări referitoare la Marin Preda, altele decât cele incluse în Cartea albă a Securității. De asemenea, a extras din presa tot ceea ce ar putea completă, într-un fel sau altul, dosarul morții lui Marin
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
de salvare a lui Marin Preda din mâinile "celor trei-patru" critici care, desi îl admiră pe scriitor, îndrăznesc să vadă și concesiile făcute de el ideologiei oficiale. Mariana Sipos, Dosarul "Marin Preda" (viață și moartea unui scriitor în procese-verbale, declarații, arhive ale Securității, mărturii și foto-documente), Timișoara, Ed. Amarcord, 1999. 200 pag.
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
ambasada Germaniei la București. Urmîndu-si vocația, s-a înscris la Conservator, avîndu-i profesori pe D. Kiriac, Ștefan Popescu, Const. Brăiloiu. După absolvire, da, o vreme, lecții de muzică, pînă cînd, în 1927, Brăiloiu, ținînd mult la Harry, îl numește secretarul Arhivei de folclor de pe lîngă Societatea Compozitorilor. E descoperit, pentru pasiunea să științifică față de folclorul muzical, de Dimitrie Gusti, integrîndu-l, în 1929, în echipa de cercetare sociologică monografica în satul Drăgus și avea coechipieri pe M. Vulcănescu, Paul Sterian, Petru Comarnescu
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
evreu, H. Brauner abia găsindu-si un post de profesor de muzică la un liceu evreiesc, avîndu-i colegi pe Alex. Graur și Jacques Byck. Din 1944 pînă în 1949 Brauner e consilier muzical la Radiodifuziune și se îngrijește de conservarea arhivei de folclor, al cărei director devine. Totodată, în 1949, e numit șef al catedrei de folclor la Conservatorul bucureștean. Înainte izbutise să obțină, prin intervenții la Lucretiu Pătrășcanu, clădirea pentru Institutul de Folclor, întemeiat prin 1948. Din amiciția lui Brauner
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
și Memorii contemporane. "E imposibil de întrevăzut deocamdată - explică Ion Vartic în prefață să - cum ar trebui sau cum ar fi trebuit să arate Colecția de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane în întregul ei, mai ales atâta vreme cât manuscrisele îngropate în arhivele Securității nu vor fi scoase integral la suprafață și redate istoriei literare. După Geo Șerban, Colecția ar fi trebuit să aibă tot douăzeci și patru de părți, ca și Cronică de familie..." Conform unei schițe de sumar scrise de mână și aflate
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
nu vor fi scoase integral la suprafață și redate istoriei literare. După Geo Șerban, Colecția ar fi trebuit să aibă tot douăzeci și patru de părți, ca și Cronică de familie..." Conform unei schițe de sumar scrise de mână și aflate în arhiva doamnei Andriana Fianu, ar fi fost vorba însă, în realitate, de 18 titluri, ordonate astfel: 1. Vârstă de aur sau dulceața traiului ... dulceața vieții; 2. Copilăria unui netrebnic; 3. Cafiné; 4. Coborâre în iad; 5. Ars amandi; 6. Problemă sexuală
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
a ofensivei trupelor române - în baza unei bibliografii impresionante, a cărei piesă prevalența este colecția de Documents Diplomatiques français sur l^histoire du bassin des Carpates 1918-1932, vol. I, octobre 1918 a août 1919, Budapest, 1993. Alături de care sunt citate arhive, memorii, amintiri și jurnale personale aparținând unor autori și actori în evenimente, români, maghiari, francezi, americani, italieni, cum ar fi Radu Cosmin, Henri Berthelot, Clemenceau, Guido Romanelii, Alexandru Vaida-Voevod, G.D. Mărdărescu, György Livan, C. Kiritescu, Scherman David Spector, Ioan Stanciu
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
Ioan Bianu și Dan Simonescu, 1944, p. 237-238), nr. 297, p. 133-134 (cele două părți ale tirajului versiunii engleze); nr. 231A, B, p. 66-70 (cele două ediții paralele franceze); nr. 238, p. 84 (traducerea germană). 5 A fost semnalat în Arhivele de la Moscova de Gr. G. Tocilescu, în Raportul său către Academia Română. Vezi Nicolae Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821), Vol.I. Epoca lui Dimitrie Cantemir. Epoca lui Chesarie de Râmnic, ediție îngrijita de Barbu Theodorescu, București
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
E firesc că într-o existența să-i spunem publică, în orice caz cedata semenilor, aceștia să se manifeste. De la Mircea Eliade sau Cioran pînă la ultimul veleitar, contemporanii noștri au fost darnici cu scrisul. Corespondență este singurul element de arhivă din casa noastră oarecum clasat în repertorii. Mai tîrziu, daca prezintă vreun interes, va putea fi publicată sau măcar consultată. D.J.: Un alt prilej de frustrare pentru cititor este extraordinară... densitate a acestui jurnal transcris, completat și comentat la distanță
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
traduse fiind de amintită dna Varlam. Dl Ion Varlam crede că a mai fost și o altă serie de memorii, dictate tîrziu, unei doamne Olga Kogălniceanu-Cogal și care ar fi încăput pe mîna Securității putîndu-se află, azi, în prea încăpătoarele arhive ale SRI. Dacă există într-adevăr și vor fi scoase vreodată la lumină, își vor găsi, atunci, cu siguranta, editorul. Pînă atunci mă bucură că am citit aceste însemnări memorialistice ale Elisei Brătianu, recent publicate prin grijă devotată a dlui
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]