2,985 matches
-
Ziarul "Opinia" din Iași nota, în numărul său de luni, 12 noiembrie 1918 (stil vechi), la pagina 2, sub titlul Zi de sărbătoare a aliaților, că "propunerea comitetului administrativ al Camerei Deputaților francezi ca ziua de 11 noiembrie, ziua semnării armistițiului, să fie făcută sărbătoare anuală, a găsit o mare favoare în Anglia, iar propunerea d-lui Clemenceau, ca serbarea să fie internațională și nu exclusiv franceză, a fost primită cu entuziasm". 18 Pentru acest studiu am consultat aproximativ 40 de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Basarabia (Constantin Argetoianu, op. cit., pp. 99-100). 115 Generalul Henri Berthelot, op. cit., p. 257. 116 Ibidem, p. 265. 117 "Din cauza mișcărilor noastre de trupe, Mareșalul Mackensen a trimis un mesaj în care arată că s-a derogat de la două articole din armistițiu și cere explicațiuni", care vor precipita de fapt negocierile de pace, speculând și interesele tot mai vizibile ale românilor dincolo de Prut. Mareșalul german îi promitea generalului Alexandru Averescu șef al guvernului între 26 ianuarie/8 februarie și 5/18 martie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Lawrence și nici măcar starea semi-sălbatică a naturii de pe insula Mount Desert nu o puteau satisface. Avea nevoie de proiecte de scris substanțiale. Vestea eliberării Parisului în august 1944 a înveselit-o, dar a și pertur bat-o Dacă era declarat armistițiul putea călători din nou. S-ar fi putut chiar întoarce în Europa pentru totdeauna. Cum ar lua ea o hotărâre? Una era să pleci în Alpi sau în Marea Egee pe timp de pace; dacă lucrurile dădeau greș, se putea întoarce
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
bine argumentate de fiecare dată când este cazul. Ne vom ilustra considerațiile cu un singur exemplu, care unește parodia 174 cu umorul de cea mai bună calitate, dată fiind sorgintea lui erudită. O dată încheiat episodul călătoriei pe mare printr-un "armistițiu" între "părțile beligerante", Eumolpus, sub directa îndrumare a lui Bachus, compune ad hoc și nu se poate stăpâni să nu recite o elegie. Pentru început, deplânge pletele pierdute folosind un limbaj ce ironizează filozofica tentație de a pune semnul echivalenței
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
noastre la sfera sa de influență. Din acest considerent a sprijinit și a propulsat pe scena politică Partidul Comunist din România și pe liderii săi în preluarea puterii. Prevalându-se de statutul său, întărit și prin prevederile Convenției Aliate de Armistițiu, Kremlinul a uzat de o întreagă gamă de mijloace pentru a-și subordona activitatea structurilor informative românești. În acest scop, calea cea mai sigură era structura informativă a PCR - care activa ca Secția a II-a Informații în Comandamentul General
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru Antonescu arestat și colaboratori săi, iar pentru comuniști, emisarii Moscovei, o piatră de hotar în istoria națională, care „asigura” trecerea țării de la capitalism la socialism. Prin actul arestării Antoneștilor, autorii lui au sperat că automat se va obține semnarea armistițiului, revenirea la regimul politic și statutul interbelic al România Mari și cu granițele sale de atunci. Până la semnarea armistițiului, ca și după, românii au cunoscut impactul trupelor sovietice, care și-au impus valențele de ocupante și nu de trupe aliate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
asigura” trecerea țării de la capitalism la socialism. Prin actul arestării Antoneștilor, autorii lui au sperat că automat se va obține semnarea armistițiului, revenirea la regimul politic și statutul interbelic al România Mari și cu granițele sale de atunci. Până la semnarea armistițiului, ca și după, românii au cunoscut impactul trupelor sovietice, care și-au impus valențele de ocupante și nu de trupe aliate, retrăind aidoma experiențele precedentelor 12 invazii rusești. Constituirea unui guvern, având ca bază partidele componente ale Blocului Național Democrat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în mod firesc la guvernare. Cabinetele, care s-au succedat după 23 august 1944, pe lângă atribuțiile de a gestiona dezastrul în care se afundase țara, erau obligate în primul rând să respecte și să îndeplinească ad literam prevederile Convenției de Armistițiu semnată la 12/13 septembrie 1944. Iuliu Maniu o considera „o adevărată capitulație, nu contract liber de armistițiu”. Această recunoaștere a fruntașul țărănist evidențiază ce statut internațional avea de facto România, după lovitura de stat de la 23 august 1944, adică
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
gestiona dezastrul în care se afundase țara, erau obligate în primul rând să respecte și să îndeplinească ad literam prevederile Convenției de Armistițiu semnată la 12/13 septembrie 1944. Iuliu Maniu o considera „o adevărată capitulație, nu contract liber de armistițiu”. Această recunoaștere a fruntașul țărănist evidențiază ce statut internațional avea de facto România, după lovitura de stat de la 23 august 1944, adică un stat ocupat de sovietici. Ocupația se va accentua continuu, înregistrându-se stadiul ei incipient în timpul celor trei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de Externe, Propagandă etc.) și executa misiuni informative în afara granițelor țării, trebuia pregătit „din punctul de vedere al tehnicii informative” de către Serviciul Secret de Informații, încât să acționeze cu știința lui, inclusiv orice inițiativă de a trata cu Aliații, pentru Armistițiu ori pentru ieșirea din Axă, nu se putea face peste capul și fără știința directorului general al Serviciului Secret de Informații și al Conducătorului Statului. Aceste situații nu erau excluse, din contră, verificabile prin acțiunile unor misiuni diplomatice (Cairo, Ankara
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
comunicat la Atena că Iugoslavia ar fi gata să încheie cu Grecia un pact de asistență, însă nu unul militar; - dacă autoritățile grecești au dispus internarea a 10 cetățeni germani, bănuiți de spionaj; - dacă guvernul grec ar fi refuzat un armistițiu greco-italian, propus de von Richthofen - ministrul Germaniei la Sofia; - dacă Katzoulis - șeful comuniștilor greci - a plecat la Moscova, pentru a obține furnizarea de materiale de război și tancuri; - dacă au sosit în porturile grecești portavioane engleze, aduse din Gibraltar, de pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
răsfrânt și asupra structurilor sale informative. Aserțiunea că un stat supravegheat și controlat informativ poate fi în cvasitotalitate dominat este unanim acceptată în lumea serviciilor secrete. Acest lucru s-a petrecut și cu statul român, imediat după semnarea Convenției de Armistițiu (12/13 septembrie 1944), când Moscova dispunea în totalitate de teritoriul românesc, datorită prezenței și ocupației mascate a Armatei Roșii, și stabilea un modus vivendi structurilor informative românești, îndeosebi Serviciului Special de Informații și Secției a II-a din Marele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
patrii era virtual cuprins în actul loviturii de stat”. V. 1. Mareșalul I. Antonescu și „variabilele” lui 23 August 1944 Cu mai multe luni înainte de-a se fi ajuns, în luna august 1944, la situația critică în problema încheierii armistițiului României cu Națiunile Unite, în ianuarie 1944, fiind solicitat să se pronunțe, Mareșalul Ion Antonescu și-a definit poziția într-un document memorabil, pe care-l prezentăm în Anexă. În acest spațiu, reținem concluziile exprimate de Mareșal, într-o formulă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
României din tabăra Axei ! Răspunsul dat doar pe moment se dovedi triumfător, pentru că a coincis cu succesul loviturii de stat de la 23 august 1944, dar chestiunile esențiale ale țării nu au fost abordate și nici nu s-au aflat soluții. Armistițiul impus României de Marile Puteri ale Națiunilor Unite s-a dovedit împovărător, nici un angajament precis și dătător de speranțe nu s-a luat în perspectiva Conferinței Păcii, dar, ceea ce era cel mai grav, răsturnarea regimului Antonescu nu și-a dovedit
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Hans Friessner, comandantul Grupului de Armate “Ucraina de Sud”, dispus în nord-estul României, sau cu Karl Clodius, emisarul economic al Führer-ului la București, Antonescu, continuând să-și exprime nemulțumirea, a avertizat partea germană că nu excludea din calcul soluția unui armistițiu cu reprezentanții Națiunilor Unite. După unele recunoașteri ulterioare, demersurile Mareșalului au precipitat acțiunile complotiștilor pentru urgentarea destituirii Conducătorului statului român, înaintea oricărei mișcări neconvenabile ori surprinzătoare. Faptele surveneau în zilele în care serviciile secrete ale Reich-ului apreciau drept „bună” starea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
antiantonescian. Un loc aparte a fost câștigat de corpul diplomaților de carieră, care, acționând în cadrul Ministerului Regal al Afacerilor Străine, sub conducerea lui Grigore Niculescu-Buzești, s-a aflat la curent cu negocierile purtate de Ion și Mihai Antonescu, pentru încheierea armistițiului cu Aliații și, totodată, avea legături strânse cu Casa Regală, cu Regele în persoană. Pentru toate forțele, prezența lui Mihai I și a Casei Regale în tabăra ostilă Mareșalului devenise nu numai un simbol, ci și o perspectivă, ce se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
perspectivă, ce se dovedea de mare însemnătate mai ales că, potrivit planurilor complotiste de acțiune, se căzuse de acord ca Suveranul însuși să-l convoace pe Antonescu la Palat, în București, și să dispună arestarea lui, dacă se mai opunea armistițiului, iar, în continuare, în lipsa Conducătorului statului și a Comandantului Armatei, singur Regele, în calitatea-i de Cap al Oștirii, era în măsură să se adreseze Țării și Armatei, pentru a le comunica schimbarea și a le chema la luptă, de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
august 1944, dată care, căzând într-o sâmbătă, se presupunea că Mareșalul Antonescu era mai lesne de atras în cursă, adică „convocat” la Palatul Regal din București și, potrivit soluției apreciată „optimă”, arestat, dacă s-ar mai fi împotrivit semnării armistițiului cu Națiunile Unite și încetării imediate a războiului alături de Germania. Așa după cum se știe, în funcție de desfășurarea evenimentelor interne și internaționale, cu prioritate a celor pe plan militar, ulterior, în prima parte a zilei de 23 august 1944, s-a impus
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
europene (de pe frontul din Moldova, îndeosebi), dar și al desfășurărilor pe tărâmul diplomatic, care, în esență, fac subiectul dezvăluirilor din documentele din arhivele noastre și din cele stăine. Pentru moment, ne referim, în mod special, la contactele secrete vizând semnarea armistițiului României antonesciene cu reprezentanții Națiunilor Unite, angajate progresiv în 1943-1944 de trimișii Mareșalului cu delegații S.U.A., Marii Britanii și U.R.S.S., la Cairo, Lisabona, Berna, Madrid, Ankara și Stockholm. De la aceste negocieri nu au absentat, prin forța lucrurilor, reprezentanții declarați ori
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de-a se deplasa iarăși pe front, începând cu după-amiaza zilei de 23 august, pentru a conduce personal bătălia Moldovei, în speranța de a opri la „porțile Focșanilor” trupele invadatoare sovietice, cu scopul de-a obținute condiții mai bune de armistițiu. Or, tocmai acest fapt, plecarea lui Antonescu din București, i-a alertat pe complotiști, care și așa, după 20 august 1944, deveniseră extrem de întreprinzători: conciliabule zilnice și nocturne, multe cu participarea Regelui Mihai I, alertarea Marilor Aliați, mobilizarea echipelor pregătite
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Pentru conjurați, însă, evenimentul arestării și căderii guvernului Antonescu a fost prezentat ca o aventură. Termenul avea să fie folosit în săptămânile următoare, la Moscova, în septembrie 1944, de către V. M. Molotov, în discuțiile cu delegații români, atunci când a negociat armistițiul României cu Puterile Aliate, poate și pentru a minimaliza actul istoric făcut de români și nu de Aliați. VI. 2. Acțiuni politico-diplomatice și „jocurile” informative ca preparative ale actului de la 23 August 1944 De mai multe decenii, mai precis de la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ministrul Afacerilor Străine, ar fi respins - categoric și sistematic - orice dialog serios, constructiv, cu delegații Marilor Puteri ale Națiunilor Unite, în frunte cu SUA, URSS și Marea Britanie, de-a obține ieșirea țării din tabăra Axei, patronată de Germania, pe calea armistițiului. Nu au fost luate în considerație nici intensele negocieri de pace separată din 1942-1944, nici misiunile speciale încredințate unor soli tainici (Barbu Știrbey ș.a.), nici rosturile unor diplomați (Al. Cretzianu, George I. Duca ș.a.), nici demersurile de la București din ultimele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
antonesciene în perspectiva loviturii de la 23 august 1944. Astfel, s-a afirmat și se susține că guvernul Ion Antonescu nu ar fi admis, nici în fața dezastrului de pe frontul din Moldova, din 20-22 august 1944, să facă vreun pas în direcția armistițiului cu Aliații. Declarația făcută de Mareșal Regelui Mihai I, în cursul ultimei audiențe din după-amiaza lui 23 august 1944, când a respins îndemnul Suveranului de-a se înțelege cu Națiunile Unite, este luată ca atare. N-au contat stăruințele și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Teodorescu și Al. Cretzianu, atașatul militar și, respectiv, ministrul României la Ankara. Cel dintâi, la 14 august 1944, revenise de la București, fiind obligat să-i raporteze șefului Misiunii în Turcia conținutul discuțiilor sale la București, chiar cu Mareșalul, pe tema armistițiului. Deși pentru Cretzianu, care se afla între conjurații ce vor înfăptui lovitura de stat din 23 august 1944, știrile nu erau îmbucurătoare, dat fiind că Mareșalul Antonescu se dovedise „rezervat” sau „circumspect” în privința perspectivelor definitivării tratativelor secrete cu Aliații, ministrul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
României, deducem și din faptul că, chiar în după-amiaza de 23 august 1944, în cursul întrevederii cu Regele Mihai I, în prezența lui Mihai Antonescu și a generalului C. Sănătescu, atunci când suveranul a pretins Antoneștilor „să înceapă imediat” negocierile de armistițiu, aceștia au replicat că tratativele debutaseră, dar că trebuia să se aștepte rezultatul lor. Așa după cum se va vedea, asigurările Antoneștilor erau reale, dar, în acel moment, în după-amiaza de 23 august 1944, cu puțin înaintea orelor 17,00, pentru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]