803 matches
-
Tănase Theodorescu. Primele îndrumări muzicale le primește de la tatăl său, care-i cumpără o chitară. La vârsta de 13 ani tatăl său moare, astfel începe să cânte într-o mică formație cu frații săi, denumită Frații Teodorescu: Vasile - vioară, Zoe - armonică, Marin - chitară și voce. În data de 3 octombrie 1916 este luat în armată și participă la Primul Război Mondial făcând parte din echipele artistice ale armatei care au susținut concerte și spectacole prin spitale. În această perioadă are ocazia
Zavaidoc () [Corola-website/Science/298265_a_299594]
-
importante în matematică, fizică, optică, inginerie electrică, automatică, prelucrarea semnalelor și teoria probabilităților. În matematică, este folosită la rezolvarea ecuațiilor diferențiale și integrale. În fizică, este folosită la analiza sistemelor liniare invariante în timp, cum ar fi circuitele electrice, oscilatorii armonici, dispozitive optice și sistemele mecanice. Transformata Laplace a unei funcții "f"("t"), definită pentru toate numerele reale "t" ≥ 0, este o funcție "F"("s"), definită prin expresia: Limita inferioară 0 este o notație prescurtată care înseamnă Parametrul "s" este în
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
reprezintă o undă, iar ecuația neliniară a lui Schrödinger descrie propagarea undei printr-un mediu neliniar. Derivata de ordinul doi reprezintă dispersia undei, în timp ce termenul κ reprezintă neliniaritatea ei. Ecuația modelează multe efecte din fibra oprică, precum modulația autofazică, generarea armonicii secundare, stimularea dispersiei Raman, etc. Pentru o undă generată de vânt, sau simplu "undă de vânt" (în engleză - "water waves" sau "wind waves"), ecuația Schrödinger neliniară descrie evoluția anvelopei unui grup de unde modulate. Structura hamiltonianul undei de vânt este descrisă
Ecuația Schrödinger neliniară () [Corola-website/Science/317730_a_319059]
-
La). Undele alternează între variante limitate în bandă (nededublate) și dedublate iar rata eșantionării este 22,05 kHz. Undele în dinți de ferăstrău limitate în bandă sunt sintetizate din seriile Fourier ale formei de undă astfel încât să nu fie prezente armonici de deasupra frecvenței lui Nyquist. Distorsiunea dedublării în frecvențele mai joase e din ce în ce mai evidentă în cazul frecvențelor fundamentale mai înalte, și în timp ce undele limitate în bandă sunt clare încă la 1760 Hz, undele dedublate sunt degradate și aspre cu un
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
Cable and Wireless". În casa lor se vorbea deja ebraica modernă, de asemenea exista o tradiție muzicală bogată: tatăl știa să cânte la balalaică, bunicul pe linie paternă, Menahem Mendel Heimann, care fusese căpitan de spărgător de gheață, cânta la armonică, iar străbunicul fusese, la vremea sa, violonist. În anul 1939, la 5 ani, bunicul, profitând de conexiunile sale marinărești, a reușit să transfere în mod clandestin tânăra familie cu vaporul "Winchester Castle" în Suedia, de unde un prieten i-a ajutat
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
nu neapărat cea a electronului) și care este mobilă sub acțiunea unei forțe elastice (proporțională cu distanța x la un centru fix: "F = -kx") și a unui câmp electromagnetic. Mișcarea este presupusă unidimensională și este - în absența altor interacții - oscilatorie ("armonică") împrejurul centrului fix. Ca urmare a acestei mișcări, rezonatorul emite radiație și deci pierde energie, dar câștigă în același timp energie de la câmpul electromagnetic înconjurător. Intereseaza atât stările de echilibru ale oscilatorului, in care mișcarea sa este periodică și energia
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
dată. După legile lui Kirchhoff (consecințe ale principiului al doilea al termodinamicii) aceasta distributie este "universală", adică independentă de material, ceea ce Max Planck a socotit că îl îndreptățește să o studieze și folosind un material ipotetic format din oscilatori ("rezonatori") armonici. Studiul echilibrului și al stărilor apropiate de el se poate conduce numai cu anumite ipoteze suplimentare asupra oscilatorului și a radiației înconjurătoare; aceste ipoteze sunt și ele cuprinse în noțiunea de „rezonator al lui Planck” și vor deveni explicite in
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
în funcție de x(t),dx/dt și folosind expresiile lor în formula pentru dx/dt obținem ecuația căutată:<br>formula 15 Coeficienții ecuației sunt corecți până la ordinul ε. Pentru a stabili ordinele de mărime, presupunem că E(t) are o dependență oscilatorie ("armonică") de timp, cu frecvența ω: "E(t) = Eexp(iωt)". Poate fi găsită atunci o soluție particulară f(t) cu aceeași frecvență (calcule analoage se găsesc mai jos) și putem estima:<br>formula 16 Dacă e si m sunt valorile pentru electroni
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
radiației corpului negru este realizată de radiația electromagnetică în echilibru termic cu orice material (la nici o frecvență complet reflectător), înseamnă că ea poate fi realizată și în echilibru cu un material ipotetic, format de exemplu dintr-un sistem de oscilatori armonici simpli, cu restricția ca frecvențele lor proprii să acopere întregul spectru. Această observație permite studiul radiației corpului negru independent de un model exact atomic (care la vremea aceea nu exista). A doua observație este că - în contradicție cu ipoteza lui
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
În ciuda popularității sale în Europa, el nu a devenit niciodată popular în Statele Unite. În 2005, albumul sau „Greatest Hits” a ajuns în vârful topurilor din Anglia. Trupa The Blasters se baza în special pe talentul fraților Phil (ce interpretau la armonica și chitară) și a lui Dave Alvin (chitaristul principal și compozitorul). Frații și prietenii lor muzicieni au crescut într-un oraș de țară numit Downey, lângă Los Angeles și și-au petrecut adolescență cântând cu legendarii muzicieni R&B, Big
Rockabilly () [Corola-website/Science/315103_a_316432]
-
greu de fixat momentul apariției atonalismului. El poate fi descoperit în germene în cromatismul tot mai exacerbat din muzica lui Richard Wagner, Franz Liszt ("Bagatelle ohne Tonart", 1885 sau Claude Debussy. Acest cromatism se propagă tot mai mult în arhitectonica armonică sau contrapunctică, în asemenea măsură încât combinația sunetelor devine incomprensibilă pentru o gândire tonală rațională. Primele creații ale lui Arnold Schönberg, de ex.: sextetul ""Verklärte Nacht"" ("Noapte transfigurată") din anul 1899, dovedesc această tendință. De fapt lui Schönberg și celorlalți
Atonalitate () [Corola-website/Science/320722_a_322051]
-
20 și 20 000 Hz). În muzică se analizează spectrele instrumentelor muzicale cu înălțime determinată și ale vocilor umane, ele având o influență importantă asupra timbrelor obținute. Fiecare dintre frecvențele unui spectru sonor poartă denumirea de "parțială" (frecvență parțială) sau "armonică" (cf. oscilator armonic - în practică, substantivul „armonică” este adesea trecut la masculin, devenind „"armonic"”). Aceste „frecvențe” sunt în fapt sunete simple, sinusoidale - graficul în timp al elongației (distanța față de poziția de echilibru) pentru orice punct de pe oscilator are profilul funcției
Spectru sonor () [Corola-website/Science/315443_a_316772]
-
se analizează spectrele instrumentelor muzicale cu înălțime determinată și ale vocilor umane, ele având o influență importantă asupra timbrelor obținute. Fiecare dintre frecvențele unui spectru sonor poartă denumirea de "parțială" (frecvență parțială) sau "armonică" (cf. oscilator armonic - în practică, substantivul „armonică” este adesea trecut la masculin, devenind „"armonic"”). Aceste „frecvențe” sunt în fapt sunete simple, sinusoidale - graficul în timp al elongației (distanța față de poziția de echilibru) pentru orice punct de pe oscilator are profilul funcției sinus. Cea mai joasă dintre frecvențe se
Spectru sonor () [Corola-website/Science/315443_a_316772]
-
armonic"”). Aceste „frecvențe” sunt în fapt sunete simple, sinusoidale - graficul în timp al elongației (distanța față de poziția de echilibru) pentru orice punct de pe oscilator are profilul funcției sinus. Cea mai joasă dintre frecvențe se numește "fundamentală" (numită și frecvență fundamentală, armonică fundamentală, "armonicul întâi"). Toate celelalte frecvențe parțiale sunt multipli naturali ai frecvenței fundamentale; suma lor alcătuiește o serie (teoretic infinită), astfel explicându-se denumirea de serie armonică (un caz particular al celui descris în matematică). Obținerea de armonice se explică
Spectru sonor () [Corola-website/Science/315443_a_316772]
-
împart lungimea în n segmente congruente. Fiecare sunet armonic este caracterizat de o intensitate sonoră specifică, determinată de caracteristicile acustice ale oscilatorului. În mod teoretic, un sunet este suma unei infinități de parțiale, însă energia scade odată cu creșterea indicelui de armonică. (De aceea, intensitatea sonoră a armonicelor mai înalte de 20-30 este neglijabilă în majoritatea aplicațiilor.) În acest context, oscilatoarele sunt conținute în instrumentele muzicale sub formă de coarde (în instrumentele cu coarde), coloane de aer (aflate în tuburile sonore ale
Spectru sonor () [Corola-website/Science/315443_a_316772]
-
de menționat că la biserica din Câmpulung există singurele iconostase pictate de Mișu Popp, unde apar atât prorocii cât și apostolii. Ca și la iconostasul de la Frăsinei, iconostasul din Muscel este modificat pentru a câștiga spațiu cu planuri decalate în armonică. Pe de altă parte, arhitectura bisericii din Câmpulung Muscel este asemănătoare cu cea a bisericilor din Frăsânei și Târgu Jiu și concepția iconografică a picturilor murale este aproape identică. Prin tot ce a făcut Mișu Popp la Biserica Sfântul Nicolae
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
lui Wonder. Acesta a luat lecții de pian la vârsta de 7 ani și l-a învățat perfect la vârsta de 9 ani. În timpul copilăriei sale, a făcut parte din corul bisericii. De asemenea, a învățat singur să cânte la armonica și tobe, perfecționându-se până la vârsta de 10 ani. Wonder a mai învățat să cânte la baș în timpul copilăriei. În anul 1961, la vârsta de 11 ani, Wonder a fost descoperit cântând la colțul unei străzi de către o rudă a
Stevie Wonder () [Corola-website/Science/316953_a_318282]
-
avut un hit mare, „Fingertips (Pt. 2)”, apărut în anul 1963, este un single luat de pe o înregistrare live de la Motown, introdusă apoi în albumul (Înregistrări Live: Geniul De 12 Ani). Acest cântec, în care Wonder cântă cu vocea și armonica, iar tânărul Marvin Gaye la tobe, a fost nr. 1 în topurile SUA de muzică pop și R&B și l-a lansat în ochii publicului. În anul 1964, Ștevie Wonder și-a făcut debutul în film, jucând în filmul
Stevie Wonder () [Corola-website/Science/316953_a_318282]
-
el, cât și pentru colegii săi, incluzând și „Tears of a Clown”, un hit care a ajuns pe locul 1, cântat de The Miracles. În anul 1968 a înregistrat un album cu piese instrumentale de jazz/soul, majoritatea fiind de armonica, lansat sub pseudonimul (și titlul) Eivets Rednow, care este „Ștevie Wonder” citit invers. Albumul nu a atras prea multă atenție, iar singurul său single, „Alfie” a ajuns doar pe locul 66 în topul SUA al muzicii pop. Wonder a avut
Stevie Wonder () [Corola-website/Science/316953_a_318282]
-
fizicii întrucât în natură există o multitudine de sisteme fizice, structural și calitativ foarte diferite la prima vedere, dar a căror evoluție dinamică se poate descrie prin ecuațiile mișcărilor care formal sunt echivalente cu cele ale unui sistem de oscilatori armonici care interacționează între ei foarte slab. O aproximație primordială care se face în studiul sistemelor oscilante microscopice este aceea a neglijării oricărei interacții dintre oscilatorii individuali. Acest aspect, oarecum „denaturant” simplifică substanțial studiul sistemelor formate dintr-un număr mare de
Oscilatorul armonic liniar (cuantic) () [Corola-website/Science/326491_a_327820]
-
poate fi folosită la proiectarea de oscilatoare electronice. Prin utilizarea circuitelor acordate sau a unui cristal piezoelectric (de obicei de cuarț), semnalul care este amplificat de reacția pozitivă rămâne liniar și sinusoidal. Există mai multe modele de astfel de oscilatori armonici, incluzând oscilatorul Armstrong, oscilatorul Hartley, oscilatorul Colpitts, si oscilatorul cu punte Wien. Toate folosesc reacția pozitivă pentru a produce oscilații. Multe circuite electronice, în special amplificatoare, folosesc reacția negativă. Acest lucru le reduce amplificarea, dar le îmbunătățește liniaritatea, impedanța de
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
o precizie și eficiență sporită este tot mai mare. Convertizoarele folosite astazi in îndustrie se pot împărti după principiul de funcționare in două mari categorii: Convertizoarele de frecvență fără circuit intermediar sunt sensibil mai ieftine dar au probleme cauzate de armonici care conduc la pierderi de putere. Convertizoarele de frecvență electronice (statice) sunt principial construite din trei etaje integrate logic printr-un circuit de comandă și control care lucrează conform cu cerințele aplicației. Cele 3 etaje ale echipamentului sunt: În automatizările moderne
Convertizor de frecvență () [Corola-website/Science/322281_a_323610]
-
perioadă în care abordează mai multe stiluri de la jazz la muzică țigănească. 2007 este anul în care albumul World Symphony este lansat, un experiment muzical în care sunt îmbinate elemente de jazz, etno și lounge pe acorduri de țambal, flaut, armonica și voce. Dupa această perioadă are o serie de concerte și festivaluri în țară și în lume. De asemenea are o serie de colaborari cu Ovidiu Lipan Țăndărică, Steve Vai si Kitaro. Anul 2012 marchează începutul proiectului actual, Back To
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
sonoră a mai multor filme de lung metraj și seriale de televiziune. 2007 este anul în care albumul "World Symphony" este lansat, un experiment muzical în care sunt îmbinate elemente de jazz, etno și lounge pe acorduri de țambal, flaut, armonică și voce. Momentul de turnură în drumul de artist al lui Marius Mihalache este întâlnirea sa cu Chick Corea. Acum își redefinește percepția asupra muzicii, a artei muzicale. Într-un interviu, artistul susține că muzica lui Corea este atât de
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
de jazz fusion Weather Report, între 1976 - 1981, dar și prin proiecte proprii sau în colaborare cu alți artiști. A rămas în istoria jazzului prin interpretările sale extrem de tehnice la ghitară bass electrică fără tastatură și prin utilizarea inovatoare a armonicilor. În 1988 a fost inclus în Down Beat Jazz Hall of Fame, unul din cei șapte basiști incluși și singurul care a utilizat ghitara bas electrică. este probabil ultimul mare muzician al sec. 20, a cărui activitate muzicală, atât interpretativă
Jaco Pastorius () [Corola-website/Science/331823_a_333152]